Invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina a reamintit Europei că sursele regenerabile de energie sunt importante nu doar din perspectivă climatică.
Aritmetica e simplă. Cu cât Europa cumpără mai puțin gaz natural de la Rusia, cu atât dependența față de Moscova este mai scăzută, la fel ca și resursele financiare ale acesteia.
Cu cât prețul energiei electrice este influențat mai puțin de gazul rusesc – pe care Moscova îl folosește ca armă – cu atât sunt mai mici șansele ca electricitatea să fie mai scumpă sau insuficientă pentru consumatori sau state.
Costurile energiei eoliene și solare au scăzut
Potrivit Lazard Leverized Cost of Energy Analysis, cea mai ieftină modalitate de a obține electricitate era, la finele anului 2021, energia solară. Costul pentru un megawat oră obținut prin panouri solare era în 2009 350 de dolari. În 2021, acesta ajunsese la aproximativ 30 de dolari. O valoarea similară se înregistra și în privința energiei eoliene, care costa în 2009 aproximativ 130 de dolari.
Europa încă mai are nevoie de gazul Rusiei pentru a produce energie electrică pe continent, însă mai puțin decât în anii din urmă și asta datorită creșterii producției de energie din surse regenerabile.
Un scurt exemplu: în primele patru luni de 2022, statele Uniunii Europene au produs 12% din totalul energiei electrice din centralele solare, adică 99 de twh.
Pentru obținerea acestei cantități de energie, la prețul din august, statele europene ar fi cheltuit pe gaz 29 de miliarde de euro.
În cazul României, lipsa investițiilor în centralele eoliene și în sisteme fotovoltaice au făcut ca producția de energie „verde” să fie, în 2022, la același nivel ca în 2014.
Datele agregate de Europa Liberă relevă că România a produs în primele șase luni ale anului 2022 sub 20% din energie din surse regenerabile.
Cifrele se schimbă de la zi la zi și sunt influențate de mai mulți factori, inclusiv de vreme. Luni, 12 septembrie, de pildă, la ora redactării acestui material, 24% din totalul energiei ce era produsă în România provenea de la soare sau vânt. E o perioadă propice pentru centralele eoliene.
Lipsa unei strategii coerente, dublată de lipsa de investiții, fac însă ca România să se plaseze pe unul dintre ultimele locuri la nivel european în privința producției de energie din surse regenerabile pe cap de locuitor, atunci când ne uităm la cifrele anuale.
Și fac, de asemenea, ca electricitatea să rămână dependente de două resurse de care Europa ar vrea să se dispenseze: gaz și cărbune.
Câtă energie produce România și în ce fel
România a produs în primele șase luni ale acestui an în jur de 28,8 miliarde de kwh, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pentru a înțelege dimensiunea, gândiți-vă că 1 singur kilowat este suficient pentru a ține aprins non-stop un bec de putere medie cel puțin 24 de ore.
Din cei 28,8 de mld. kwh produși de România, trei sferturi au mers către economie – firme, combinate, fabrici, hale de producție etc. - 6,5 mld către populație și 299 de milioane de kw/h pentru iluminatul public.
O altă sursă de consum de electricitate este cea tehnologică, din propriile rețele și stații electrice. Cifra e importantă: aproape o zecime din producția totală de energie electrică. E vorba, în principal de consumul de energie pentru producerea de electricitate.
În perioada menționată, România a importat mai multă energie electrică decât a exportat: 3,8 mld kwh, față de 3 mld kwh.
În privința surselor de producție, în primele șase luni cea mai mare cantitate de electricitate a fost produsă de termocentrale, 37% din total. Acestea se alimentează în principal cu gaze, cărbuni, păcură.
A doua cea mai productivă sursă de electricitate au fost hidrocentralele, care au produs în primele șase luni 27% din totalul energiei. 18% din producție, cifră care a fost constantă în ultimii cinci ani, a venit de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Pe ultimele locuri se situează energiile eoliene și solare, cu o medie cumulată de aproximativ 15% pe ani, aproape 20% în primele șase luni ale acestui an, potrivit datelor INS.
Situație neschimbată în ultimii cinci ani
România a eșuat în ultimii ani să își crească capacitatea de a produce energie verde și a ajuns, astfel, printre ultimele din UE la acest capitol.
Potrivit unor date ale Ember-Climate, agregate de Bankwatch, România este pe locul patru din coadă, cu 0,229 KW instalat per persoană produși din energia de la soare și vânt. Pe ultimele locuri se află Slovenia (0,178), Slovacia (0,099) și Letonia (0,048), țări care au un potențial mult mai redus în acest domeniu.
Liderul clasamentului este Danemarca, cu 1,476 KW/locuitor din energie solară și eoliană, urmată de Germania (1,459), Suedia (1,353) și Olanda (1,287).
De remarcat e însă cum a evoluat producția de energie verde la nivel european începând cu 2014. În acel an, România se situa pe același loc cu Olanda sau Franța în privința energiei din surse regenerabile pe cap de locuitor.
Astăzi, Olanda produce de aproape șase ori mai mult, iar Franța de două ori mai mult. România produce la fel de multă energie din surse regenerabile cât producea și în 2014.
„România are nevoia și capacitatea să crească producția de energie regenerabilă, de noi investiții în energiile curate, cum sunt cea solară și eoliană, care, alături de investiții în stocare, sunt cea mai bună alternativă la volatilitatea prețurilor ale energiei produse din surse clasice, care sunt și poluante. Capacitățile fotovoltaice și eoliene se instalează mai rapid și presupun costuri reduse de funcționare, și ar putea fi soluția rezilientă în crize precum cea din prezent”, susține Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică la Bankwatch România.
Reprezentanții acestei organizații arată că suplimentarea capacităților de producție de energie solară și eoliană este cu atât mai importantă cu cât prețul electricității a crescut fulminant din cauza dependenței de gazul rusesc.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, prețurile la energie electrică au explodat, în România ajungând la un preț mediu de 490 euro/MWh, după ce în iulie prețul mediu era de 367,19 euro/MWh.
La finele lunii august, prețul a depășit și 700 de euro/MWh, fiind cel mai mare din UE. Prețurile din lunile de vară din 2022 sunt de circa patru ori mai mari decât cele de acum un an.
Ce planuri are România
O explicație pentru stagnarea cifrelor de producția a energiei verde din 2014 și până în prezent o oferă ministrul Energiei, Virgil Popescu, care promite că, situația urmează să se schimbe.
„În urmă cu 15-16 ani a fost o schemă de ajutor de stat, care s-a finalizat în 2012 și din 2012 până anul acesta nu a mai fost nicio schemă de ajutor de stat pentru a putea pune în funcțiune energie regenerabilă. Am început în ianuarie cu aprobarea planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia și Complexul Energetic Oltenia are un plan aprobat cu finanțare prin Fondul de modernizare, iar partea de energie regenerabilă reprezintă 770 de MW de energie fotovoltaică”, a spus Popescu pentru Știrile Pro TV.
Speranțele României se leagă de fondurile din PNRR. În planul aprobat de Comisia Europeană este prevăzută o sumă de 1,6 miliarde de euro pentru energie, printre investițiile din acest domeniu numărându-se și producția energiei din surse regenerabile.
Un număr de 668 de proiecte au fost depuse în cadrul programului de instalare de panouri fotovoltaice și centrale eoliene cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată datele publicate de Ministerul Energiei, citate de Economedia.
Programul oferă finanțare nerambursabilă pentru instalarea a peste 600 MW energie regenerabilă, prin componenta C6 – Energie din PNRR, una dintre cele mai așteptate și solicitate măsuri de sprijin din acest an, care s-a încheiat în data de 22 iunie.
