Ștacheta condițiilor de examinare pentru posturile universitare, care constituie un standard important al calității sistemului de învățământ, ar fi astfel drastic coborâtă, consideră profesorii consultați de Europa Liberă, chiar și prin comparație cu actuala legislație.
Astfel, la articolul 208 al proiectului se spune că doar rudelor de până la gradul doi inclusiv (bunici, nepoți, frați/surori, părinți, copii) le este interzis să facă parte din comisiile de examen, în timp ce unchii, mătușile, nepoții lor sau verii au ușa larg deschisă, așa cum arată eduped.ro.
Raluca Alexandrescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, spune pentru Europa Liberă că această prevedere, care practic reintroduce nepotismul, va duce la decredibilizarea concursurilor, consecința fiind structurarea universităților pe criterii mai degrabă „patriarhale, tribale, decât pe criterii de merit”.
„Asta înseamnă, mai pe românește spus, că în comisiile de concurs care vor gestiona angajarea lectorilor, conferențiarilor și profesorilor sau promovarea de la un grad didactic la altul revine nepotismul. Acest lucru duce la o desfigurare serioasă a credibilității organizării acestor concursuri și, în genere, la o și mai intensă criză morală în care deja au căzut multe din universitățile românești. E vorba de imposibilitatea de a mai garanta, fie și formal, corectitudinea recrutării în interiorul universităților. Se vor forma ceea ce numim clanuri familiale”, spune Raluca Alexandrescu.
Ce spune proiectul ministrului Sorin Cîmpeanu
Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în cariera didactică persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al doilea inclusiv în rândul candidaţilor. (Art. 208, al. 1)
Proiectul de lege are foarte multe propuneri controversate, criticate de profesori, elevi, organizații neguvernamentale, intelectuali, așa cum a arătat Europa Liberă.
Prevederea cu privire la componența comisiilor de concurs nu face decât să meargă în siajul acestor chestiuni controversate din proiectul de lege, este în aceeași logică, spune fostul ministru al Educației, profesorul Mircea Miclea.
„Intră în aceeași logică pe care ministrul Cîmpeanu o promovează prin proiectele acestea: de a reduce drastic calitatea educației. Nu știu dacă o face conștient sau din prostie, dar o face. Probabil că este interesat mai degrabă să cosmetizeze realitatea”.
Mircea Miclea susține că, prin acest proiect, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a încercat să dea fiecăruia „câte un os de ros”, astfel încât să-și asigure susținerea și liniștea.
„Cred că merge pe ideea să dea fiecăruia câte un os de ros ca să tacă. Dăm rectorilor dreptul de a avea mandate de cinci ani și câte vor, dăm colegiilor naționale dreptul de a-și organiza singure admiteri, dăm posibilitatea celor care conduc doctorate proaste să nu suporte nicio consecință, dăm posibilitatea profesorilor să încheie o singură medie la final de an, deci să muncească mai puțin, și în felul acesta obținem liniștea. Nimeni la nivel semnificativ nu a contestat legea, iar când liderii sindicali nu protestează înseamnă că nu e nicio reformă. Se asigură susținerea prin complicitate. Sigur că efectul este dezastruos”, spune Mircea Miclea pentru Europa Liberă.
Liberalul Cîmpeanu menține regimul incompatibilităților introdus de pesedista Andronescu
Aceasta nu este însă singura problemă adusă de proiectul de lege în ce privește standardele profesionale și etice. A fost menținut regimul incompatibilităților introdus în decembrie 2012 de fostul ministru Ecaterina Andronescu (PSD), cea care a eliminat diverse incompatibilități din legea Funeriu.
De exemplu, este menținută posibilitatea de a fi în același timp rector și parlamentar, sau rector și șef de partid politic.
Conflictele de interese tot până la rudele de gradul doi
„Ocuparea concomitentă de funcții de către persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al II-lea inclusiv astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi instituție de învățământ superior. (Art. 156, al. 1)
„Suntem în fața unui sistem care se profilează ca fiind, pe de o parte, unul care încurajează promovarea pe criterii de rudenie, iar pe de alta, unul în care influența politicului în educația universitară rămâne semnificativ”, spune pentru Europa Liberă Raluca Alexandrecu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
Daniel David: Noi rămânem cu gradul trei de rudenie, chiar dacă se schimbă legea
Desigur, nu toate universitățile sunt obligate să țină cont de aceste prevederi, în cazul în care ele vor fi menținute în Parlament, sau de cele privind regimul incompatibilităților și conflictului de interese. Probabil universitățile care respectă anumite standarde nu o vor face, în schimb celelalte, care reprezintă, din păcate, majoritatea, le vor aplica.
Rectorul Universității Babeș- Bolyai din Cluj, Daniel David, spune, de exemplu, că va menține actualele prevederi din lege.
„Autonomia universitară ne lasă pe noi, indiferent ce spune legea, să punem cât credem noi, iar noi avem gradul de rudenie trei în regulamente. Cu gradul trei rămânem. Avem și criterii suplimentare legate de colaborările anterioare, de granturi, de publicații anterioare cu membri din comisie, am fost foarte atenți la partea cu conflictele de interese. La UBB așa va rămâne chiar dacă se schimbă legea, numai dacă mă obligă prin lege să o fac, o fac”, declară profesorul Daniel David pentru Europa Liberă.
Rectorul UBB susține că toate universitățile ar trebui să procedeze la fel, pentru că una din marile probleme este exact credibilitatea. Oricum, „cei din afară nu vin pentru că spun că toate concursurile și promovările sunt aranjate”, așa încât trebuie creat contextul în care să existe convingerea că sunt bine controlate conflictele de interese, adaugă Daniel David.
Problema clanurilor universitare a ținut ani de-a rândul trează atenția opiniei publice, s-au făcut chiar monitorizori ale universităților, fiind scoase în evidență acelea unde familii întregi lucrau în aceeași facultate. În 2010, de exemplu, existau așa numitele clanuri în 95% dintre universități.
Controversele legilor Educației Naționale
- CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), instituția care verifica și dădea verdictele de plagiat este desființată, această atribuție a revenit Comisiilor de Etică din Universități.
- Plagiatorii pot renunța la cerere la titlul de doctor, fără nicio consecință, iar fapta se prescrie după 3 ani, ceea ce echivalează cu o amnistie a plagiatelor.
- Se va introduce admiterea la Colegiile Naționale, înainte de Evaluarea Națională. Nu este limpede dacă examenul se va generaliza la toate liceele. O neclaritate a legii este cine anume va redacta subiectele pentru examen: liceul sau ministerul?
- Bacalaureatul va consta într-o probă transdisciplinară la principalele materii incluse în trunchiul comun, inclusiv matematica și româna, pentru elevii de la toate profilurile.
- Este eliminată limitarea numărului de mandate de rector al unei universităţi. Practic, legea este modificată în interesul ministrului Sorin Cîmpeanu, el însuși președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, şi al altor rectori care vor putea avea un număr nelimitat de mandate.
