Linkuri accesibilitate

Rectorul UBB, Daniel David: Renunțarea la titlul de doctor după identificarea plagiatului trebuie să aibă și consecințe


Rectorul UBB, Daniel David, a vorbit despre cele patru tipuri de modificări strategice trimise de universitatea clujeană, ca observații, la Legea Educației.

Renunțarea la titlul de doctor trebuie să atragă și consecințe administrative, iar experții din noua Comisie care va evalua doctoratele trebuie aleși independent și nu în consultare cu universitățile. Sunt două dintre observațiile cheie transmise de Universitatea Babeș-Bolyai la Legile Educației. 

Conducerea universității clujene, cea mai mare ca număr de studenți din țară, a formulat două categorii de observații la Legea Educației pentru învățământul superior, pe care le-a transmis recent Ministerului Educației.

Rectorul UBB, Daniel David, a detaliat într-un interviu acordat Europei Libere aceste observații.

Propunerile, care se întind pe aproape 40 de pagini, se împart în 2 categorii: una privind clarificarea și eliminarea confuziilor din textul de lege și o alta, împărțită pe alte patru categorii, care vizează patru puncte strategice care ar trebui îmbunătățite în noul cadrul legislativ, a explicat Daniel David.

Acestea se referă la definirea universităților multiculturale, integritatea academică - rolul CNCTADU, fie și în format nou, respectiv renunțarea la titlul de doctor - continuarea carierei după vârsta de pensionare și performanța academică.

Rectorii universităților din țară, reuniți în Consorțiul Universitaria, s-au întâlnit săptămâna trecută cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Ministerul și reprezentanții Consorțiului au transmis un comunicat de presă comun, din care reiese că o parte din propunerile discutate vor fi înglobate în noua Legea a Educației.

Unele universități, precum UBB, au anunțat că vor transmite propuneri și pe cont propriu. Anterior și Academia de Studii Economice (ASE) a formulat o serie de obiecții la Legea Educației.

În interviul acordat Europei Libere, rectorul Daniel David a vorbit și despre care este rolul rectorilor în raport cu plagiatul de care este acuzat premierul Nicolae Ciucă.

Principalele declarații ale lui Daniel David:

  • Am cerut menționarea prin Lege și nu prin Ordin de ministru a ce înseamnă universitate multiculturală;
  • Experții din CNTACDU, sau din structura care îl va înlocui, trebuie aleși fără consultarea universităților;
  • Nu renunți la titlul de doctor și gata, prin asta recunoști că a fost o problemă de integritate care atrage consecințe;
  • Cadrele didactice între 65-70 de ani își pot continua activitatea, nu doar pentru că vor, ci trebuie să îndeplinească anumite criterii;
  • E nevoie de mecanisme rapide, transparente și obiective care să poată tranșa într-o lună jumătate problema unui plagiat;
  • Un rector nu poate privi o acuză de plagiat ca pe o certitudine, ci trebuie să enunțe principii, care să se aplice apoi de la președinte la oricine;

Europa Liberă: Ce obiecții a adus Universitatea Babeș-Bolyai la Legea Educației pentru învățământul superior?

Daniel David: Am făcut o analiză detaliată și am mers pe două variante: pe aspectele de finanțare și de reprezentare națională, care sunt în Lege, am mers împreună cu Consorțiul Universitaria și a existat o poziție oficială în acest sens.

Separat de cele două aspecte, am formulat aproximativ 38 de pagini de comentarii legate de lege, care pot fi clasificate în două categorii: Prima categorie conține sugestii care urmăresc aspecte de coerență și claritate legate de textul legii.

Pe aspecte de strategie, ne-am focalizat pe patru componente. Prima: ne-am focalizat pe aspectul de multiculturalitate, ideea principală este că multiculturalitatea trebuie stabilită prin Lege nu prin Ordin de ministru.

A te organiza ca universitate multiculturală este un proces foarte complex, implică resurse foarte multe și nu poți să rămâi la dispoziția unui ministru, care anul viitor se supără pe tine și anul viitor declară că nu ești universitate multiculturală.

Europa Liberă: Care sunt propunerile legate de integritatea academică?

Daniel David: Am atins două componente: situația CNATCDU și renunțarea la titlul de doctor.

Aici observațiile sunt cele pe care le-am mai enunțat în pozițiile publice: CNATCDU trebuie să fie format din specialiști care să aibă o oarecare independență de universități, adică nu numiți cu acordul universităților.

Europa Liberă: Și cine să fie atunci acei specialiști, dacă nu universitari?

Daniel David: Am spus că să nu fie numiți cu acordul universităților, cum s-a discutat acum, ci trebuie să i se dea organismului respectiv o forță mai mare de a controla diverse lucruri: cum se aplică standardizarea (pe care o propune), inclusiv pe alte componente de concursuri, care se organizează în diverse universități.

Și acest control poate să fie făcut la sesizare, sau prin opțiune liberă a CNATCDU, acolo unde are suspiciuni.

Ideea este ca eu ca ministru să nu mă duc să întreb UBB-ul: 'pe care mi-l dai în Comisie?' Ci să fac o Comisie de experți națională și internațională care selectează oamenii buni din universitățile românești, dar fără să le întreb pe acestea.

Să fie selectați de minister și de o comisie de experți, nu propuși de universitate.

Europa Liberă: CNATCU ar urma să fie reorganizat, rolul să îi fie preluat de Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare...

Daniel David: Indiferent de cum se va chema, și noua Comisie este prea dependentă de universități și nu are nicio funcție puternică de control a universităților. Trebuie să îi dai o autonomie față de universități, forță de control și de sancționare dacă nu se respectă regulamentele stabilite de CNATCDU, sau de noul format al Consiliului.

Ne-am referit apoi la renunțarea la titlul de doctor. Am spus că suntem de acord cu renunțarea, dar numai cu anumite condiții: renunți la titlu în condițiile în care recunoști că a fost o problemă de integritate academică, iar instituția pe care ai sesizat-o urmărește procesul după aceea, fiindcă sunt implicații legale, administrative... Mă refer în primul rând la universitate.

Ideea este că nu poți renunța tu la titlu doar că vrei să renunți. Renunțarea la titlu se face recunoscând că renunți din cauza unei probleme academice și trebuie să se angajeze proceduri administrative care să vadă ce consecințe sunt.

Sau a doua variantă: poți să renunți, dacă o Comisie de Etică a găsit probleme de integritate academică și ca să nu mai ajungi în instanță, să simplifici toată procedura, renunți tu la titlul respectiv, iarăși, cu consecințele stabilite de Comisia de Etică.

Deci renunțarea la titlul trebuie să fie mereu făcută cu asumarea problemei de integritate academică și cu sancțiunile care derivă într-o formă sau alta.

Europa Liberă: Spuneați că ați atins și subiectul continuării activității după atingerea vârstei de pensionare legală.

Daniel David: Aici ne-am exprimat împotriva ideii că între 65-70 de ani oamenii pot rămâne numai fiindcă vor ei. Trebuie să rămână, dar pe baza unor criterii stabilite de universități, nu poți rămâne numai fiindcă vrei tu. Deci asta cu pensionarea nu e ok cum e în Lege.

Ne-am pronunțat apoi și asupra faptului că rectorul va trebui să aibă două mandate pline, de câte patru ani, deci nu nelimitate...

Apoi, Articolul 210 al legii, referitor la norma didactică, e foarte ambiguu și am propus o clarificare a lui, era o confuzie între normă didactică, de cercetare, universitară.. Sunt chestii tehnice, dar importante și am cerut clarificări.

Europa Liberă: Care sunt obiecțiile legate de modul în care e definită performanța universitară?

Daniel David: Noi am spus clar că nu ajunge doar să spui cele trei tipuri de universități pe care le vrei, ci și tipul de indicatori pe baza cărora se vor stabili cele trei tipuri de universități.

(Legea definește la Articolul 133, trei tipuri de misiuni ale universităților: de educație, educație și cercetare, educație și cercetare de excelență).

Că altfel, dacă fiecare universitate o să își aleagă categoria de excelență, o să își stabilească apoi indicatori pe care să îi potrivească la nivelul la care se află ele, nu cu nivelul la care ar trebui să se afle. Or acele trei tipuri nu sunt definite nici prin nume și nici prin menționarea unor indicatori care să stea la baza celor trei categorii.

Termenul de excelență poate lăsa locul astfel unor distorsiuni și de aceea stabilirea unor criterii / indicatori trebuie specificate înainte de alegerea misiunii universității. Asta ar oferi predictibilitate și evaluare bazată pe criterii clar definite.

Europa Liberă: E ca în cazul pensionării, nu e suficient să spui că vrei să continui, sau că ești universitate de excelență...

Daniel David: Ar trebui spus așa: sunt cele trei tipuri de universități și trebuie să ai la fiecare indicatorii pe baza cărora ești în unul din cele trei tipuri. Altfel, eu voi spune că vreau să fiu universitate de excelență și apoi zic: 'ia evaluează-mă, după criteriile care cred eu că sunt de excelență', ceea ce este o mare greșeală.

Dacă spui că vrei să fii de excelență, atunci așa te evaluez și uite care sunt indicatorii și poți să te încadrezi sau nu.

Europa Liberă: Există în acest moment o clasificare de acest gen?

Daniel David: Nu există, asta e o problemă și toate universitățile se prezintă ca universități de excelență. Și când le întrebi care sunt criteriile, constați că fiecare își definește excelența în funcție de cum funcționează el.

La capitolul de universități de excelență e clar că trebuie să fie doar ce există în ranking-urile internaționale, altfel nu are rost să discutăm. La altele pot să fie indicatori locali sau regionali, în funcție de regiunea în care se află universitatea.

Europa Liberă: Aș vrea să revenim la subiectul doctoratelor, unul în continuare fierbinte. Până la urmă miza socială este ca noul cadru legislativ să ne asigure că nu se mai obțin doctorate plagiate și fără o muncă de cercetare serioasă în spate... Ați avut propuneri mai concrete în acest sens?

Sunt mai multe lucruri și pentru viitor și pentru trecut, pentru cei care au greșit și acolo trebuie găsite anumite sancțiuni. Cred că dacă se merge pe propunerea pe care noi am făcut-o e o soluție bună și pentru viitor și pentru trecut.

Oricând găsești o problemă de integritate academică, nu numai pentru că se află , dar și de dragul a aduce claritate în mediul academic, trebuie corectat. Și dacă a fost în urmă cu 20 de ani, trebuie să o corectezi.

Europa Liberă: A luat UBB-ul de exemplu la puricat toate doctoratele emise cel puțin în ultimii 20 de ani?

UBB a început un astfel de proces, care o să dureze câțiva ani, că avem mii de doctoranzi. Dar am început un astfel de proces, prin care avem o structură în interior, prin care le digitalizăm pe toate și le verificăm. E un demers cu care eu personal nu am fost de acord, vă spun sincer.

Nu poți să pui într-o formulă oficială tot ce a făcut o universitate în istoria ei, chiar nu poți, arată foarte rău la nivel internațional. Eu cred că trebuie să facem altceva: mecanismele universitare și la nivel național să fie simple, transparente și obiective ca atunci când se detectează o problemă să nu stăm luni de zile, cu procese, să ne hotărâm dacă o analizăm sau nu.

Ci o decizie să se poată stabili într-o lună, o lună și jumătate, acela era un mecanism pe care trebuie să mergem. Altfel apare la nivel internațional că România își pune sub semnul întrebării tot ceea ce a făcut în ultimii 50 de ani, ceea ce dă foarte rău.

Europa Liberă: Nu e un lucru de sănătate civică totuși? Sunteți și psiholog, inclusiv la nivel personal, înainte de a trece la o următoare etapă îți faci totuși o retrospectivă, să știi unde te afli...

Pentru o universitate care lucrează deja în zona internațională, a-și pune sub semnul întrebării tot ceea ce a făcut este dezastruos ca credibilitate academică. Trebuia să facem altceva. Să avem aceste mecanisme simple, dacă este o sesizare, o tranșăm într-o formă sau alta, asta ar trebui să facem.

Nu se aplică doar la prezent, dacă găsim o lucrare și de acum, nu doar 10 ani, ci de 50 de ani, o analizăm și într-o lună jumătate tranșăm răspunsul, ar fi mult mai corect; altfel noi suntem în forma în care în România toate lucrurile sunt incerte că toate universitățile își analizează toată istoria.

Noi facem această analiză, că este Ordin de ministru, o facem că ne obligă legea, dar nu pot să declar că îmi place și e corect.

Europa Liberă: Cât de ingrată este pentru un rector situația în care România are un premier acuzat de plagiat?

Ce poată să facă un rector este să vorbească nu despre o persoană anume, ci să vorbească corect despre principii, să le scoată în față, să nu se teamă să vorbească despre aceste principii, care după aceea se aplică la oricine intră în sfera definită de aceste principii.

Europa Liberă: Vorbeați de impactul negativ de imagine dacă mediul universitar își ia tot trecutul la puricat... Dar nu e un impact cel puțin la fel de mare că avem un premier acuzat de plagiat?

Ori de câte ori discutăm despre astfel de situații fără să scoatem în față principii este o problemă. Noi trebuie să venim să spunem: principiul de integritate academică este fundamental, principiile trebuie să fie transparente, rapide, obiective și oricine intră în suspiciune trebuie să urmeze aceste mecanisme.

Asta poate să facă un rector, că altfel eu mă iau și spun că ăla este acuzat de plagiat, da, dar este acuzat, nu înseamnă că e și adevărat, nu pot să mă comport ca și cum e adevărat. Apare altul care e acuzat de plagiat.

Nu mă pot duce pe acuzații, ci pe mecanisme obiective și transparente, asta trebuie făcut, care se aplică la oricine, de la președinte la ultimul om care scrie ceva în zona academică.

Europa Liberă: În acest moment o universitate își poate asuma responsabilitatea pentru a gira un doctorat ca la carte?

Din 2016 de când am introdus câteva mecanisme, cursurile obligatorii de etică, noul mecanism de control electronic al doctoratelor, nu cred că se pune problema plagiatelor.

Sigur, orice se poate întâmpla și la o mare universitate poate apărea cazul unui profesor care, nu neapărat că a plagiat, dar a falsificat datele cercetărilor, o problemă de etică și mai gravă.

Dar cred că noi, la UBB, avem mecanismele de care vorbesc, transparente și rapide, prin care să tranșăm situația.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG