Este, însă, România pregătită să implementeze sistemul de monitorizare a agresorilor prin brățări electronice? Există aceste brățări, au fost achiziționate? Există personal suficient la nivelul Ministerului de Interne pentru implementarea proiectului? Care sunt riscurile ca, după atâția ani de amânări, nici după 1 octombrie Hotărârea adoptată de Guvern să nu poată fi pusă în aplicare? Sunt întrebările la care Europa Liberă a căutat un răspuns pentru a vedea cât de bine s-au pregătit autoritățile.
Capitala și trei județe - Iași, Vrancea și Mureș - au fost alese pentru prima etapă din cele trei ale proiectului pilot, nu din cauza numărului de cazuri, ci pentru că la nivelul lor sunt cei mai mulți angajați din MAI care ar putea implementa sistemul, spune șeful sindicatului Europol, Cosmin Andreica.
„Această lege este din 2017 în discuție, doar că s-a aplicat parțial. Or, tocmai acesta este instrumentul esențial în prevenirea violenței domestice, fără care toate celelalte măsuri sunt oarecum degeaba. Poliția trebuie să intervină pentru a preveni, înainte să vină Ambulanța. Important e să fim acolo înainte ca victima să aibă nevoie de ajutor”, spune Andreica.
Lacunele legii și lipsa de personal
La un an de la intrarea în vigoare a legii, brățările electronice pentru monitorizarea agresorilor față de care s-a emis ordin de protecție încă nu sunt funcționale, dar potrivit hotărârii de guvern adoptate recent ar trebui să devină de la 1 octombrie.
Poliția Română este cea care trebuie să cumpere aceste dispozitive de monitorizare, din care unul se va monta pe glezna persoanei supravegheate, iar celălalt la persoana protejată, de la care vor fi transmise semnalele de alertă în cazul în care distanța stabilită de oamenii legii va fi încălcată de cel supus controlului.
Semnalele vor fi transmise în Sistemul național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU), care va transmite poliției coordonatele agresorului.
Atât persoana protejată prin acest sistem de monitorizare cât și agresorul sunt obligați, potrivit legii, să informeze autoritățile atunci când părăsesc țara sau revin, cu riscul de a fi amendați cu 1.000 de lei dacă nu o fac.
În schimb, la nivelul MAI nu există personalul necesar să facă monitorizarea și intervenția în cazurile de încălcare a ordinului de protecție, iar legea, așa cum a fost adoptată și promulgată, are lacune, spune șeful sindicatului Europol, care reclamă faptul că profesioniștii din domeniu nu fost consultați atunci când legea a fost gândită.
„Noi ne-am bucurat că au fost obligați (prin hotărârea de guvern - n.r.) să pună în aplicare acest act normativ, pentru că a fost pentru prima oară când Poliția Română a recunoscut că nu are suficienți polițiști pentru a interveni 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Noi spuneam mereu că se închid posturile la ora 16.00, iar ei spuneau că nu este adevărat, că facem „artificii”. Era o minciună clară. Acum au recunoscut că au nevoie de 5.000 de polițiști”, spune Andreica.
Așa că, în perspectiva iminenței aplicării legii de la 1 octombrie, s-a recurs la aceleași „artificii” ca până acum, susține acesta.
„Pe hârtie, posturile le avem, dar numai dacă importăm forță de muncă vom avea, atât de gravă este situația de criză în care ne aflăm. La acest moment, pentru cele trei județe s-au acoperit și vor mai primi din școală elevi, iar în acest moment au mutat forțe de poliție în structurile de ordine publică, astfel încât la toate posturile de poliție să fie o patrulă în orice moment.”
Numai că o astfel de patrulă ar putea fi nevoită ca, pe raza unei secții rurale, să acopere zeci de kilometri.
„Cine-și va asuma prima victimă atunci când patrula de poliție va fi, să spunem, la 45 de km de locul în care victima are domiciliul?”, se întreabă șeful de sindicat.
Important, spune el, este să se înceapă de undeva, fie și doar cu cele trei județe, pentru că de la intrarea în vigoare a legii „au fost foarte multe victime, care puteau fi salvate dacă aveam acest sistem funcțional.”
„Nu trebuia să inovăm noi nimic. Alte state au de 15-20 de ani acest sistem, era suficient să copiem ceva ce funcțional în altă parte.”
În fiecare an, de la intrarea legii în vigoare au fost creșteri între 20% și 50% a victimelor violenței domestice, spune Andreica.
Cifra lor a crescut, explică el, tocmai pentru că până acum multe victime nu sunau la poliție, în lipsa unei legi care să le protejeze, ca să nu-și agraveze situația.
Ce se întâmplă, însă, dacă victima refuză să-i fie montat sistemul de protecție pentru a nu fi stigmatizată în societate?
Legea nu face nicio referire la astfel de situații și nu găsește nici o soluție pentru protejarea victimei.
„Dacă victima nu acceptă să poarte această brățară, nici agresorului nu i se aplică dispozitivul, pentru că sunt interconectate între ele și evident că trebuie să se raporteze la ceva, când, să spunem, se apropie la mai mult de 500 de metri de semnalul victimei”, explică Andreica.
Astfel de situații, alături de multe altele, fac ca legea să fie plină de lacune, pentru că nu au fost consultați exact cei care se confruntă cu astfel de situații zilnic, spune sindicalistul.
„Problema cea mai mare va fi în rural. Cum împarți doi polițiști la 24 de ore, șapte zile, la un post de poliție? Au spus cei de la IGPR că vor veni de acasă și vor interveni ca și până acum. Da, numai că până acum au intervenit după ce omul e lovit în cap și apărem și noi pe urmă. Or, în cazul victimelor violenței domestice noi trebuie să intervenim ca să prevenim. Când tu știi că ai un semnal că agresorul a încălcat acea distanță, e clar că el nu mai are nimic în cap decât să ajungă la victimă cât mai repede.”
Licitație câștigată prin anunț de atribuire de un fost SRI-ist
O simplă incursiune în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), arată că, pe 2 februarie 2022, a fost atribuită o achiziție pentru Sistemul de Monitorizare Electronică (SIME), în valoare de 165 782 991 lei către Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații. Este vorba de 15.000 de kituri de monitorizare, cu sistemul informatic aferent iar contractul va fi derulat pe durata a 48 de luni.
Astfel, în cadrul primului contract subsecvent se va asigura toată infrastructura hardware si software, precum și un număr minim 1 kit monitorizare și maxim 1000 de kituri de monitorizare, urmând ca ulterior să aibă ca obiect doar furnizarea kiturilor de monitorizare.
Cantitatea estimată minimă și maximă estimată a acordului–cadru este de minimum 900 de kituri și de maximum 15.000 kituri. Cantitatea estimată minimă și maximă estimată a celui mai mare contract subsecvent este de minimum 500 de kituri, maximum 3.000 kituri. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent ce urmează a fi atribuit: 37.500.000,00 lei, fără TVA, se precizează în documentul citat.
Valoarea celui mai mare contract subsecvent ce se intenționează a fi atribuit în perioada de derulare a acordului – cadru a fost determinată prin înmulțirea prețului unitar estimat / 1 kit monitorizare cu cantitatea estimată maximă prevăzută pentru contractul subsecvent în cauză.
Partea de hardware (procesare și stocare) și licențele de bază (licențe de operare și baza de date) care reprezintă aproximativ 8% din valoarea celorlalte echipamente, respectiv 3.000.000 euro fără TVA, nu face obiectul celui mai mare contract subsecvent ce urmează a fi atribuit în perioada de derulare a acordului – cadru. Infrastructura hardware și software va face obiectul primului contract subsecvent care nu va reprezenta cel mai mare contract subsecvent al acordului-cadru.
Despre Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații presa a scris că aparține unui fost șef din SRI, Sergiu Anton, care a condus un centru cu același nume în cadrul serviciului de informații. Ministerul de Interne a semnat cu acesta, în 2020, mai multe contracte, inclusiv cele pentru furnizarea de stații Tetra, folosite de poliția română, de cea de frontieră și de jandarmerie, precum și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin procedură competitivă cu negociere, adică fără licitație.
Și contractul pentru brățările electronice a fost câștigat prin „dialog competitiv”, potrivit anunțului din SEAP.
„Este o obișnuință pentru zona de hardware, de softuri, de IT, ca ofertele să vină din această zonă (a SRI - n.r.), spune Cosmin Andreica. „Pentru tot ce înseamnă pistoale, echipamente, sunt foști băiețași care au fost în sistem și știu cum merg lucrurile”, spune Andreica.
Ceea ce, însă, nu înțelege sindicalistul este prețul extrem de piperat cu care au fost achiziționate dispozitivele de poliție.
„Am fost în Norvegia la un serviciu similar, iar un dispozitiv cu GPS, ultimul model, a costat 270 de euro. Cel mai ieftin costă 120 de euro, pentru cei arestați la domiciliu. La noi a costat 3.000 și ceva de euro. Și, atunci, poate înțelegeți de ce băieții aceștia care au lucrat în servicii mențin o piață neconcurențială, că nu-i pot spune concurențială, pentru că se întâlnesc între ei, 3-5 firme mari și late, care iau tot.”
Care este rolul brățărilor electronice și cum funcționează ele?
Pentru monitorizarea prin sistemul de protecție electronică ar trebui ca numărul de posturi din poliție să fie suplimentat cu până la 5.000 pentru agenți dar și pentru ofițerii de poliție.
Cu toate acestea, personalul nu a fost suplimentat, ci cel mult mutat dintr-un loc în altul, spune sindicalistul, care nu pune bază pe declarațiile superiorilor din sistem care susțin că aceste suplimentări de posturi s-ar fi făcut.
Ce rol are brățara electronică
- Monitorizarea în timp real a persoanei protejate;
- Afișarea pe hartă a poziției persoanei protejate dar și a celei supravegheate, care poartă dispozitivul de monitorizare;
- Să permită construirea de zone pe hartă, în formă de poligon și circulară, care să aibă caracteristica de zonă de incluziune (în care persoana supravegheată are permisiunea de a se deplasa) și zone de excludere (în care persoana supravegheată nu are permisiunea de a intra);
- Generarea de alerte: de părăsire a imobilului, de depășire a perimetrului, de apropiere a persoanei supravegheate de cea protejată, de defecțiune sau de sabotare a dispozitivului de supraveghere etc.
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) reprezintă un ansamblu integrat de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuțional penale.
Concret, sistemul informatic este creat din: sistemul informatic de creare a semnalărilor (SICS), sistemul informatic de generare a alertelor (SIGA) și din dispozitivele electronice de supraveghere, constituite din 15.000 de kituri de instalare.
SIME este dezvoltat astfel încât să permită afișarea în sistemul informatic geografic, din cadrul sistemului național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU), a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, respectiv ale celui purtat de persoana protejată în momentul declanșării alertei.
Datele de localizare conțin atât poziția geografică și precizia localizării asociate dispozitivului electronic de supraveghere, cât și coordonatele temporale aferente determinării și transmiterii fiecărei poziții geografice.
Aplicația aferentă sistemului informatic de creare a semnalărilor (SICS) asigură comunicarea cu sistemul informatic de generare a alertelor (SIGA), dezvoltat la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale, prin interfețe standardizate de comunicații.
SIME are capacitatea, prin lege, de a permite încărcarea și utilizarea hărții sistemului informatic geografic din cadrul sistemului pentru apeluri de urgență, gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Monitorizarea electronică în sistem pilot se va aplica etapizat, potrivit HG adoptată de Guvern în august.
Astfel, dacă în prima etapă, 2022 – 2023, au fost alese pentru implementare cele trei județe și Capitala, în etapa a doua, în 2024 vor urma județele: Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea.
Abia în a treia etapă, care se va produce în 2025, se va face implementare și în restul județelor: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a fost promulgată în luna mai 2021 de preşedintele Klaus Iohannis după adoptarea proiectului în Camera Deputaților, pe 21 aprilie, cu unanimitate de voturi.
Acesta are ca obiect de reglementare crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum şi stabilirea responsabilităţilor autorităţilor implicate în proces.
Față de forma în care proiectul fusese adoptat de Senat în 2020, el a suferit o serie de modificări de natură tehnică în Comisiile juridică şi de apărare ale Camerei.
Legea reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere şi modul de acţiune în situaţia generării unor alerte, precum şi măsuri de protecţie a datelor din cadrul SIME.
Pe 10 august 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern care stabilește aspectele tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME).
