Trei eleve de la Școala Centrală din București, au ajuns la secția de Toxicologie a spitalului Grigore Alexandrescu după ce au consumat o țigară „cu anumite substanțe”, în timp ce se aflau la școală, în pauză.
Potrivit reprezentanților unității medicale, substanțele sunt unele noi, care nu au putut fi identificate în cadrul analizelor. Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) desfășoară o anchetă în cauză, dar din primele informații reiese că profesorii au apelat 112 după ce elevelor li s-a făcut rău și chiar ar fi leșinat.
Incidentul vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în rândul părinților și al societății, legate de consumul de droguri în rândul tinerilor.
În vară, la un festival din București, un tânăr a decedat și alții au ajuns la spital ca urmare a consumului de „droguri noi”, substanțe cu efect psihoactiv. E vorba de substanțe care imită drogurile, dar au un efect mai puțin previzibil și pot conține elemente din cele mai stranii, de la insecticid la acid de baterie și chiar otravă de șobolani.
Director: Elevi cu semne de „consum”, la cursuri
Incidentul de la școala bucureșteană ridică însă o problemă aparte, legată și de rolul școlii în prevenirea și în combaterea consumului de droguri în rândul elevilor, mai ales în incinta sau apropierea unităților de învățământ.
Unii directori sau profesori au confirmat pentru Europa Liberă că sunt la curent cu acest fenomen: unii ne-au relatat despre cazuri în care alte cadre didactice ar fi confiscat țigări de cannabis, în timp ce alții au văzut la ore elevi cu semne evidente de consum de substanțe psihoactive.
„Au fost și astfel de cazuri, nu multe, dar au fost. Elevul era cu capul pe bancă, pupilele dilatate... Când îi sunăm pe părinți, ar fi interesant de comentat asta, unii ne spun: 'dacă nu aveți nicio dovadă, vă dau în judecată'. Eu nu am nicio dovadă, doar că elevul este complet abulic. Pot solicita Poliția, să îi facă un test toxicologic, dar fără acordul părintelui este exclus”, spune Andreia Bodea, directoarea Colegiului I.L. Caragiale din capitală.
De altfel, un proiect de lege inițiat recent de mai mulți parlamentari prevede posibilitatea organizării de controale inopinate în școli și festivaluri, în cadrul cărora elevii / participanții să poată fi testați toxicologic.
În cazul minorilor, la testare ar urma să participe și reprezentanți ai Direcției de Protecție a Copilului, pentru asistență psihologică.
„Sunt rezervat în ce privește șansele de reușită ale proiectului, având în vedere experiența testării Covid”, spune însă secretarul de stat pentru învățământ pre-universitar Sorin Ion.
La Școala Centrală din București, Ministerul Educației va finanța montarea de camere de video în exterior, după ce Primăria Sectorului 2 de care aparține unitatea de învățământ nu a alocat bani în acest sens, a spus el. În curtea unității și în interiorul acesteia funcționează deja astfel de camere, potrivit conducerii școlii.
Finanțarea sistemului video la școala din Capitală este însă o excepție, iar acolo unde acestea nu există, cade în sarcina primăriilor să le asigure, a spus secretarul de stat.
Pe de altă parte, el menționează că școala nu poate să oprească „de una singura” fenomenul consumului de droguri și substanțe cu efect psihoactiv, în rândul elevilor.
„Pe zona aceasta, puterea școlii este totuși limitată. Nu o să se poată schimba doar prin școală. Ce o să facem și mai intens este prevenția”.
„E nevoie de 'bariere' între tânăr și dealer, care să descurajeze consumul!”
Școlile cu renume din București, dar și din țară, performante pe de o parte, considerate adeseori „de fițe” pe de altă parte, sunt vehiculate adeseori, la nivel informal, drept locuri în preajma cărora elevii consumă substanțe nepermise.
De altfel, elevele de la Școala Centrală ar fi consumat țigara care le-a provocat starea de rău și transportul la spital în incinta școlii.
În condițiile evoluției fenomenului drogurilor în România și al înmulțirii considerabile a substanțelor cu efect psihoactiv la care tinerii ajung să aibă acces, evenimentul nu este neapărat surprinzător, spun reprezentanții Agenției Naționale Antidrog - al cărei șef a fost retrogradat recent în funcția de adjunct ca urmare a unor declarații controversate.
„Era cumva previzibil că se poate întâmpla un astfel de lucru, cu toate mijloacele de prevenție și de control disponibile, la nivel european, internațional, este imposibil ca undeva un astfel de eveniment să se întâmple și e foarte posibil să se mai întâmple în continuare”, a spus pentru Europa Liberă comisarul șef de poliție Lavinius Sava, sociolog în cadrul Agenției.
„Depinde foarte mult de cât de mult reușim să creăm bariere pentru a opri interacțiunea între tânăr și dealer, sau drog, disponibilitatea lui, iar pe de altă parte cât de mult vom reuși să îl înarmăm cu acea informație care îl va ajuta să ia decizia corectă de a nu se implica într-un astfel de comportament de risc”, a continuat el.
Agenția colaborează cu rețeaua de profesori și consilieri din școli, dar și cu forțele de ordine, pentru a lua măsuri concrete, care să descurajeze consumul, spune comisarul șef din cadrul ANA.
Agenția desfășoară activități de prevenție, însă ajung anual doar la un procent dintre elevii din publicul țintă.
„Faptul de a avea gardul școlii întreg și nu o spărtură, prin care să intre și să iasă când vor ei niște oameni, să fie o singură cale de acces, unde există o persoană care verifică identitatea elevului, carnetul de elev, astfel încât să se asigure că aparține școlii respective, sunt măsuri de protecție, care pot descuraja”, arată el.
„Un sistem de supraveghere, care nici nu e atât de scump și care să funcționeze inclusiv în zonele din spatele școlii, din fundul cărții, din curtea interioară, descurajează de asemenea. E important și să se știe că există camerele acelea, tineri să știe că imaginile pot ajunge și la un procuror”, a subliniat el.
Prefectura București ar urma să anunțe săptămâna viitoare un plan de măsuri concrete, în care sunt implicate mai multe instituții, pentru a descuraja consumul în rândul tinerilor, a mai spus Lavinius Sava.
Agenția a propus supra-accizarea tutunului și a alcoolului și suprataxarea unităților care comercializează alcool în apropierea școlilor. Asta întrucât alcoolul este de multe ori calea sau compania predilectă a consumului de droguri.
„Ca exemplu, dacă te urci la volan după ce ai consumat cannabis, există un anumit risc să provoci un accident rutier. Dacă ai consumat cannabis cu alcool, riscul este de 15 ori mai mare, e un lucru demonstrat prin studii”, a întărit reprezentantul Agenției.
Dincolo de activitatea de prevenție din școli, controlul parental devine tot mai important.
„Vine aproape săptămânal la mine câte un părinte de copil afectat de această problemă, care îl aduce la mine cumva ca la un service: 'luați și reparați-l'. Până la urmă lucrurile nu se întâmplă peste noapte, dependența e un proces, un lucru care se instalează în timp. Un părinte care e atent numai la ale lui, nu mai e atent la copilul lui, nu vede că dea niște semne, cu ce anturaj umblă copilul respectiv, l-a scăpat practic din mână”, atrage atenția Sava.
Pot fi mai vulnerabili copii din familii monoparentale sau în grija bunicilor, dar și cei din familii stabile, în sânul cărora se consumă însă droguri, ori cei din medii defavorizate.
În orice circumstanță familială însă, e nevoie ca părinții să aibă o relație corectă cu aceștia, să le câștige încrederea și să negocieze în același timp anumite limite.
Rolul părinților, în a gestiona mai bine banii pe care îi oferă copiilor și timpul copiilor după ieșirea de la școală este evidențiat și de unii directori consultați de Europa Liberă, respectiv de reprezentanți ai Ministerului Educației. Elevii vin la școală cu comportamente deprinse sau întreținute și în alte părți.
„Complicitate a factorilor implicați!”
Consumul de substanțe interzise în incinta sau preajma școlilor vine pe fondul scăderii autorității acestora, spun unii profesori.
„Mergeți în părculețele de lângă școli centrale și vedeți ce e acolo. Elevi care vin și intră când vor în școală, aduc fel de fel de motivări, iar mulți profesori nu reușesc să le transmită acea rigoare necesară. Imaginea școlii în sine s-a deteriorat foarte mult, iar modificările constante nu fac decât să sporească ideea de haos”, ne-a declarat un profesor cu experiență îndelungă la catedra unei școli din București.
Un alt profesor, din Cluj, părinte totodată, ne-a relatat că a aflat de la propriii copii despre prieteni ai acestora care consumă substanțe interzise.
Alți colegi profesori „au confiscat țigări cu 'iarbă' prin tabere sau excursii de la copii, chiar de clasa a VI-a; i s-a făcut rău fetei respective”.
Este de părere că inclusiv în serialele pe care le urmăresc tinerii, „consumul de droguri la petrecerile de liceeni este o practica obișnuită și chiar încurajată”.
Iar consumul drogurilor în festivaluri ar fi de asemenea un subiect insuficient monitorizat, controlat și monitorizat de autorități.
„Părerea mea e că există o complicitate și o tăcere a factorilor implicați, autorități, poliție, conducerea școlilor (aici e mai mult ignoranță, nu știm sau ne facem că nu știm) care încurajează implicit consumul de droguri”, a conchis profesorul.
Președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram, a declarat și el la TVR, că adeseori cazurile cunoscute nu sunt transmise mai departe.
„În ceea ce priveşte consumul de droguri în şcoli, foarte multe dintre situaţii nu sunt raportate şi nu sunt transmise mai departe către autorităţi deşi ar trebui, asta pentru că şcoala nu doreşte să îşi păteze prestigiul, nu vrea nimeni să audă că în şcoala respectivă se aude că se consumă droguri”, a spus el.
De altfel, demiterea recentă a fostului șef al ANA, Georgel Cristian Ivan, a survenit după ce acesta s-a blocat verbal, într-un interviu acordat unei televiziuni și a dat de înțeles că nu poate spune totul despre eficiența instituției, pentru a nu-și supăra superiorii.
„Nimeni nu-şi mai doreşte să... aaa, vorbesc prostii, că mă fac ăia zob. Mă fac ăia zob. Dar asta e, am intrat, joc”, a declarat el, într-un reportaj al Antenei 1.
„Nu, n-am trac, dar nu știu, că tre’ să spun lucruri adică să nu deranjez pe nimeni, asta-i problema mea. Ce să spun, că e o mizerie? Că nu ai cum să te dezvolți niciodată cu 5 oameni? N-ai cum să faci prevenire cu 5 oameni, este logic și este normal să fie treaba asta”, continua, ceva mai explicit, el.
În același timp, în cadrul Poliției Române funcționează Serviciul Siguranță Școlară.
Activitatea în privința combaterii consumului de droguri în rândul elevilor se reduce însă la prevenție, activitate derulată deja de Agenția Națională Antidrog.
„Poliția Siguranță Școlară desfășoară activități pe mai multe linii, în ce privește consumul de droguri și substanțe interzise, derulează activități pe partea de prevenție, în colaborare cu alte instituții abilitate, precum Agenția Națională Antidrog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției capitalei, Crina Eșanu, pentru Europa Liberă.
Am solicitat o poziție și din partea Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, de care aparțin Brigăzile (BCCO) din București și din țară, pe tema consumului de substanțe interzise în rândul elevilor. Nu ne-a parvenit încă un răspuns.
„Școala și-a pierdut din autoritate, trebuie să i se redea pârghiile de a sancționa!”
Problema consumului de droguri în rândul elevilor este una delicată, la care școlile nu au foarte multe soluții, spune directoarea Colegiului I.L. Caragiale, din capitală, Andreia Bodea.
„E o problemă care se cunoaște, se știe, este o problemă care apare la festivaluri, la școli - sper că nu neapărat în incinta școlilor - la evenimente organizate de diverse firme ca un fel de 'bal al bobocilor', dar care nu este 'balul bobocilor'. E o problemă, din ce informații am și eu, neoficial, de la părinți, elevi, care au la rândul lor cunoscuți. Dar știți cum e, toată lumea știe, toată lumea tace”, spune ea.
Școala nu are posibilitatea de a controla elevii în ghiozdane sau buzunare, pentru a ști cu ce intră înăuntrul școlii.
„Și dacă vine un copil vine și îmi zice că colegul lui are nu știu ce substanță în bancă eu nu pot să merg să mă uit în ghiozdanul acelui elev”.
În același timp, elevii majori pot ieși, potrivit statutul elevului, când doresc din școală.
„Stau lângă școală, fumează, dar eu nu știu ce fumează. Nu am niciun drept să îi controlez, școala și-a pierdut orice pârghie, de coerciție, nu ai voie să îi oprești, să îi atingi, nu ai voie nimic de fapt”, a explicat directoarea.
Și elevii claselor mai mici ajung să părăsească școala, în condițiile în care sunt 2 agenți de pază la 1.300 de elevi, admite directoarea. „În situația asta se află toate colegiile mari”.
Se fumează, pe de altă parte și în curțile școlilor. Directoarea de la Caragiale susține că fumatul în curtea școlii nu ar mai putea atrage scăderea notei la purtare.
„Până acum 10 ani era sancțiune gravă, se scădea nota la purtare, acum nu se mai poate. Nu au voie să fumeze, dar nu pot să le scad nota la purtare. Nu e voie să fumeze nici în clădire, nici în curte, nici lângă, dar în toate școlile din București se fumează într-o veselie”, arată ea.
„Eu aș reda școlii puterea pe care a avut-o cândva, de a sancționa asemenea derapaje de comportament prin nota la purtare. În Caragiale acest lucru a funcționat. În momentul în care acum zece ani un sfert din școală a avut nota scăzută la purtare, nu mai luau nici bursă, nu mai fuma nimeni. În momentul în care ni s-a luat această pârghie, eu nu am ce să fac”.
Pe de altă parte activități de prevenție anti-drog se desfășoară regulat, dar „de unii se prinde, de alții nu”, spune ea.
Activități de prevenție au loc de altfel în majoritatea școlilor din România. Directoarea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Cluj, Marinela Zamfir, spune că informarea elevilor de către specialiști trebuie dublată și de grija părinților lor.
„Părinții trebuie să aibă și ei grijă, că ei le dau bani, să vadă și pe ci și-i cheltuie”. Cu excepția elevilor majori - cei de pe a XII-a, care pot ieși din școală după ce sunt notați într-un caiet, ieșire celorlalți nu este permisă, întrucât porțile sunt închise.
Școala este dotată cu camere de supraveghere, mai puțin la baie, unde în schimb profesorii fac verificări constant.
„Îi aducem pe cei care știu să vorbească pe temă și am început de la clasa a VII-a, pentru sunt mai ușor de 'corupt' copiii ăștia. Am temerea acesta (legată de consumul de droguri, n.red.), pentru că poate fi o tentație, e și spectacolul internetului, nimeni nu îi poate urmări ce văd, nici nu înțeleg uneori; școala doar prevenție poate face, măsuri nu putem lua”, declara recent pentru Europa Liberă Gheorghe Lobonț, directorul unui alt liceu de top din Cluj, Emil Racoviță.
El menționa că în școală este exclus să se consume droguri, întrucât totul e supravegheat, dar din momentul în care elevul iese pe poarta școlii și până ajunge acasă nimeni, nici profesorii, nici părinții, nu știu ce face acesta.
Mult mai multe substanțe cu efecte necunoscute, la îndemâna tinerilor
În ultimii zece ani substanțele noi, cu efect psihoactiv, s-au înmulțit într-un ritm alarmant, atrag atenția specialiștii.
Aproape 1.000 de substanțe cu efect similar acestora, în special psihoactiv, au fost identificate de organismul similar ANA, de la nivel european, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor și a dependenței de Droguri (EMCDDA).
Dacă în cazul drogurilor clasice efectul este cunoscut, în cazul substanțelor noi efectul multora dintre acestea este în curs de cercetare. Periodic, organizația europeană transmite Agenției Naționale Antidrog lista substanțelor care trebuie introduse pe lista celor ce pot face obiectul anchetelor judiciare.
În România în prezent, peste 120 de substanțe sunt sub control național, fiind adăugate în tabele anexă ale Legii 143 din 2000, legea cadru de combatere a consumului de stupefiante, în România. Chiar în aprilie 2022 aproximativ 20 de noi substanțe au fost introduse pe lista celor aflate sub control național.
Substanțele cu efect psihoactiv, cunoscute inițial drept etnobotanice, au fost comercializate mai mulți ani în cadrul așa-numitelor „magazine de vise”.
Legea 194 din 2011 este cea care a instituit un regim sever pentru comercializarea unor asemenea substanțe, magazinele s-au desființat, dar vânzarea a continuat pe ascuns.
Ulterior, puteau fi condamanți penal atât vânzătorii și cumpărătorii de substanțe cu efecte psihoactive, dar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2018 a stabilit că legea este neclară iar deținerea nu a mai fost considerată infracțiune, relata în 2021 asociația cu profil juridic Vedemjust.
Astfel, în timp ce deținerea pentru consum de cannabis este pasibilă de închisoare sau amendă, conform Articolului 4 din Legea 143, Legea 194, cu privire la regimul substanțelor noi, psihoactive, păstrează mai degrabă un caracter coercitiv, potrivit comisarului-șef Lavinius Sava.
La ce riscuri se expun tinerii
Dincolo de ambiguitățile legislative, rămân importante efectele pe care subsanțele noi, psihoactive, le pot avea asupra consumatorilor. Intervențiile specialiștilor sunt graduale, iar prima miză este întârzierea vârstei la care un tânăr ajunge să consume o primă doză.
„E un indicator alarmant faptul că a început să crească vârsta de debut în consum. Noi încercăm, cu instrumentele de prevenție existente, să amânăm măcar vârsta de debut, cu cât copilul se apucă mai târziu de droguri, ajunge la prima doză, cu atât îi crește nivelul de maturizare a creierului, de a discerne.
Cu cât vârsta e mai scăzută, e victimă sigură a impulsurilor, a grupului de prieteni, sau a dealerului”, a explicat comisarul șef Lavinius Sava, din cadrul Agenției Antidrog.
Pandemia, marcată de restricții, a fost urmată de o dorință a tinerilor de a sparge limitele și de a trăi senzații tari, adaugă el.
„După ce s-a renunțat la restricțiile pandemice, a fost o explozie a reîntâlnirii. Tinerii aceștia au venit brusc cu un apetit teribil pentru a-și asuma niște comportamente de risc, de mare risc”.
În același timp pandemia a oferit ocazia dealerilor de droguri să își formeze canale alternative a drogurilor, în special în mediul virtual.
„S-a ajuns să poți comanda droguri în chatul de la anumit joc video”.
Pe de o parte, depășirea dificultăților din pandemie ar fi creat un efect de tipul „dacă nu am murit eu de Covid, nu o să mor eu de la 2-3 fumuri”, explică Lavinius Sava.
Ridicarea restricțiilor pandemice a coincis pe de altă parte cu conflictul armat din Ucraina, context creează în tineri o presiune suplimentară iar drogurile pot oferi posibilitatea evadării.
O parte dintre dealerii de azi sunt foști consumatori de heroină, care le-au înlocuit cu substanțe care imită efectul, dar nu necesită injectare.
„Consumul îndelungat îi transformă adeseori pe consumatori în dealeri, pentru că așa își procură și banii necesari să își cumpere drogurile pe care le consumă”, a a menționat specialistul.
Drogurile răspund totodată nevoii de gratificare - recompensă imediată, spune el, tendință pe care tot mai mulți tineri o manifestă.
Prezența părinților în viața copiilor și mai ales tipul de dialog cu aceștia sunt instrumente eficiente de prevenție. Studii efectuate în Islanda au demonstrat că timpul petrecut de părinte cu copil în weekend scade foarte mult predispoziția acestuia înspre droguri, a explicat el.
„E nevoie ca și părintele să fie informat și să îi ofere informații corecte copilului, astfel încât acesta să înțeleagă riscurile la care se impune. Empatia și sentimentul copilului că poate discuta deschis cu părintele sunt foarte importante”, menționează Lavinius Sava.
Riscurile la care se expun tinerii pot merge de la deces, la îmbolnăvirea cronică și afectarea sistemului nervos central - creier și măduva spinării, stări psihotice, dar și afectarea traseului profesional și stigmatizarea socială.
Mai mult, în funcție de drogul consumat tinerii pot ajunge și în fața procurorilor, chiar dacă au consumat doar o doză dintr-o substanță interzisă. Parcursul judiciar este în sine traumatizant, dincolo de verdict de condamnare în vreun fel sau nu.
De altfel, cu cât tânărul este mai avansat în consum recuperarea este tot mai dureroasă, atrage atenția el.
Inclusiv consumul pe o perioadă îndelungată de cannabis - pentru care însă vârsta de debut în România a scăzut spre 13 ani - are efecte asupra sănătății, a mai menționat reprezentantul Agenției Antidrog.
„E o măsură în toate, depinde cât de mult abuzezi de substanța respectivă. Celor care relativizează anumite substanțe, le spunem că este drog orice nu are prescripție medicală, dacă nu ți l-a prescris un specialist, nu are un efect terapeutic, nu e util terapeutic, e un drog”, a conchis el.
