Război în Ucraina | Zelenski anunță eliberarea completă a orașului Liman. România reafirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO

Vladimir Putin a cerut personal schimbul de prizonieri dintre Viktor Medvedciuk, liderul unui partid pro-rus interzis în Ucraina și acuzat de trădare, cu cei 55 de soldați ucraineni care au fost luați prizonieri la Azovstal, scrie The Washington Post.

În total, au fost schimbați peste 200 de oameni la sfârșitul lunii septembrie, după luni de negocieri, iar președintele rus a insistat ca Medvedciuk să fie printre aceștia, în ciuda obiecțiilor principalului său serviciu de securitate, FSB, care era îngrijorat de o reacție publică în Rusia, potrivit unor înalți oficiali ucraineni și americani citați de WP.

Viktor Medvedciuk este considerat un prieten apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin fiind și nașul fiicei mai mici a acestuia.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat duminică dimineață că Rusia a pierdut 60.110 soldați în invazia sa în Ucraina, lansată pe 24 februarie, după ce „500 persoane în plus au fost lichidate” în ultimele 24 de ore, cifre similare fiind raportate și zilele trecute.

Potrivit sursei citate, forțele ucrainele au mai distrus 2.377 de tancuri, 4.975 de vehicule blindate de luptă, 1.405 sisteme de artilerie, 337 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 176 de sisteme de apărare aeriană, 264 de avioane, 227 de elicoptere, 1.015 drone și 15 ambarcațiuni.

De asemenea, forțele aeriene ale Ucrainei au menționat distrugerea a „cinci din cele șapte drone iraniene operate de Rusia care au atacat regiunea Nikolaiev în cursul nopții” și pe care le-a cumpărat recent.

„Reiterez sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, a anunțat pe Twitter președintele Klaus Iohannis.

Președintele român, alături de alți opt președinți ai statelor membre NATO din Europa Centrală și de Est, au semnat o declarație comună cu privire la încercările Rusiei de a anexa ilegal teritorii ucrainene.

„Noi, președinții țărilor din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au fost martori cu ochii lor la efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă”, se arată în comunicat.

„Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, este declarația adoptată de cei nouă președinți.

În declarația comună din 2008, Ucraina a primit doar promisiunea aderării la NATO, fără a fi stabilită și țintă calendaristică.

„Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se mai arată în declarația comună.

Dintre țările din Europa Centrală și de Est, Ungaria, Albania, Bulgaria, Croația și Slovenia nu se numără printre semnatarele acordului. Dintre acestea, Ungaria este singura care se învecinează de asemenea cu Ucraina. Premierul naționalist al acestei țări, Viktor Orban, a căutat legături strânse cu Putin în ultimii ani și a protestat împotriva sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Kremlinului.

412 copii au fost uciși, iar peste 784 de copii au fost răniți, ca urmare a agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, a anunțat duminică dimineață Procuratura Generală a Ucrainei.

„În dimineața zilei de 2 octombrie 2022, peste 1.196 de copii au fost afectați în Ucraina ca urmare a agresiunii armate la scară largă a Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 412 copii au fost uciși, peste 784 de copii au fost răniți”, a transmis sursa citată, potrivit Ukrinform.

Procuratura a menționat că datele nu sunt definitive, deoarece se lucrează în continuare la stabilirea victimelor în zonele de ostilități active, în teritoriile ocupate temporar și eliberate ale Ucrainei.

Cei mai mulți copii au fost afectați în regiunea Donețk - 402, regiunea Harkov - 246, regiunea Kiev - 116, regiunea Nikolaiev - 75, regiunea Cernigău - 68, regiunea Luhansk - 64, regiunea Herson - 57, regiunea Zaporojie - 50, regiunea Dnipropetrovsk - 29.

Unul dintre cele mai grave atacuri a avut loc pe 25 septembrie, când 13 copii au fost uciși lângă satul Kurilivka, din regiunea Harkov, când forțele ruse au atacat o coloană de vehicule cu civili care încercau să se evacueze.

Procuratura menționează că 2.562 de instituții de învățământ au fost avariate în atacurile forțelor armate ruse, dintre care 295 au fost complet distruse.