Uniunea Europeană a adoptat, luni, o nouă rundă de sancțiuni împotriva ministrului Informațiilor din Iran, „poliției moralității” și a altor oficiali de rang înalt ca urmare a morții unei tinere în timp ce se afla în custodie și a represiunii brutale a protestelor care au urmat.
UE a publicat lista celor sancționați, ce include 11 persoane și patru entități, în buletinul său oficial. Lista include oficiali de rang înalt din așa-numita „poliție a moralității”, o forța paramilitară Basij a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și o ramură a poliției naționale.
Ca replică la noile sancțiuni, Teheranul a promis un răspuns „imediat”.
Mahsa Amini a murit pe 16 septembrie la Teheran, la trei zile după ce a fost arestată de poliția moralității pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător hijabul. Martorii oculari spun că au văzut-o bătută de agenții de securitate.
Însă un raport oficial al medicului legist a declarat că moartea lui Amini nu a fost cauzată de lovituri la cap sau la membre, ci de o boală, negând declarațiile familiei potrivit cărora tânăra de 22 de ani era sănătoasă la momentul arestării.
Imediat după moartea ei, iranienii au ieșit pe străzile din întreaga țară pentru a protesta față de restrângerea drepturilor și libertăților impuse de Guvernul Iranului. Autoritățile i-au avertizat pe demonstranți că poliția va lua măsuri dure împotriva oricărei forme de protest.
Pe 25 septembrie, Uniunea Europeană a emis o declarație conform căreia cei responsabili de uciderea lui Amini „trebuie să fie trași la răspundere”.
De asemenea, blocul comunitar i-a criticat pe oficialii iranieni pentru încălcarea libertății de exprimare prin restricționarea „severă” a accesului la internet și a declarat că UE „va lua în calcul toate opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a se ocupa de uciderea lui Mahsa Amini și de modul în care forțele de securitate iraniene au suprimat (violent, n.r.) protestele care au urmat”.
Grupul pentru drepturile omului din Iran, cu sediul la Oslo, a declarat pe 17 octombrie că cel puțin 215 oameni, printre care și 27 de copii, au fost uciși pe toată durata represiunii.
Statele Unite, Marea Britanie și Canada au anunțat deja sancțiuni împotriva Iranului din cauza încălcării drepturilor omului.
La scurt timp după anunțul noului pachet de sancțiuni, Marea Britanie și Franța au acuzat regimul de la Teheran că încalcă obligațiile acordului nuclear - semnat în 2015 - întrucât liderii iranieni aprovizionează Rusia cu drone în războiul din Ucraina.
În ciuda îngrijorărilor franco-britanice că Iranul încalcă rezoluția Consiliului de Securitate al ONU, care a aprobat acordul nuclear, nu există un plan imediat cu privire la a sesiza ONU, însă surse diplomatice au transmis pentru The Guardian că problema se află încă în curs de desfășurare.
„Iranul a declarat în repetate rânduri că nu ia parte la războiul dintre Rusia și Ucraina. Iranul nu a exportat niciun fel de arme către niciuna dintre părțile aflate în război. După cum am spus de multe ori, politica externă a Iranului se bazează pe opoziția față de război, iar în ceea ce privește războiul din Ucraina, suntem, de asemenea, împotriva războiului și încercăm să punem capăt abordării militare în acest domeniu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Iran, Naser Kanani.
Mai multe fotografii cu dronele iraniene au fost surprinse de jurnaliștii aflați la Kiev și în alte orașe din Ucraina. Dronele, aflate sub comanda armatei ruse, se fac responsabile de bombardarea infrastructurii militare și civile din țară din ultima săptămână.
