Linkuri accesibilitate

Muncitorii din industria petrolieră se alătură protestelor din Iran. Reprimarea violentă s-ar putea intensifica


Fetele și femeile iraniene își dau jos hijab-ul, în semn de protest față de moartea tinerei Mahsa Amini și a regimului liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Protestele continuă și se extind la muncitorii din uzine.
Fetele și femeile iraniene își dau jos hijab-ul, în semn de protest față de moartea tinerei Mahsa Amini și a regimului liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Protestele continuă și se extind la muncitorii din uzine.

Intrate în a patra săptămână, protestele din Iran se extind și nu dau înapoi în ciuda repreziunii brutale. Este o schimbare profundă de paradigmă față de alte proteste de amploare din Iran. O parte a tineretului s-a secularizat și se revoltă împotriva exceselor conservatoare ale regimului.

Protestele generate de moartea tinerei iraniene Mahsa Amini continuă și după patru săptămâni.

Mai mult, se extind: peste 1.000 de lucrători de la uzinele petrochimice Bushehr și Damavand s-au alăturat luni protestelor în pofida măsurilor severe de securitate. De altfel, greve au fost raportate în ultimele zile în mai multe orașe din țară, în special în zonele kurde.

Potrivit informațiilor Radio Farda de la RFE/RL, muncitorii din sectorul petrolier au blocat căile de acces și au scandat sloganuri precum „Moarte dictatorului!”.

Este un slogan care se aude acum la toate protestele din Iran, moartea Mahsei Amini fiind scânteia care a generat manifestații împotriva regimului de la Teheran și a atotputerniciei ayatollahilor.

Proteste în Iran | Muncitorii din industria petrolieră au intrat în grevă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Studentele din Teheran au scandat sâmbătă „Dispari!”, în timp ce președintele iranian Ebrahim Raisi le vizita campusul universitar și critica protestele masive.

În Teheran, dar și în alte orașe, au avut loc sâmbătă unele dintre cele mai mari demonstrații. Presa de stat le-a minimalizat, raportând că acestea sunt „limitate” în zeci de zone și că nu e vorba de o grevă.

Dar videoclipurile de pe rețelele de socializare arătau dimeniunea adevărată a protestelor, considerate cele mai mari din ultimele săptămâni.

Pe de altă parte, grupurile pentru drepturile omului au acuzat forțele de securitate iraniene că au lansat „un atac militar total” împotriva protestatarilor din zonele kurde din vestul țării, avertizând asupra intensificării „atacului militar” împotriva protestatarilor.

Protestele și represiunea continuă

Dacă în Teheran forțele de ordine au fost ceva mai reticente în a interveni foarte brutal împotriva manifestanților, în alte orase kurde, precum Sanandaj și Saqez, polițiștii au fost folosite gaze lacrimogene, potrivit grupului iranian pentru drepturile omului Hengaw.

În Sanandaj, capitala provinciei Kurdistan din nord-vestul țării, un bărbat zăcea mort în mașina sa, potrivit Hengaw, care a precizat că bărbatul a fost împușcat de forțele de securitate după ce a claxonat în semn de protest.

În orașul kurd Salas-e Babajani, un tânăr pe nume Arin Muridi, în vârstă de 22 de ani, a fost împușcat de forțele guvernamentale, relatează organizația Hengaw.

Postul televiziunii de stat iranian a fost piratat sâmbătă, iar un buletin de știri a fost întrerupt de un protest față de liderul țării.

Pe ecran a apărut o mască, urmată de o imagine a liderului suprem Ali Khamenei cu flăcări în jurul său, informează BBC.

Pe ecran au apărut și mesaje precum „alătură-te nouă şi ridică-te” sau „sângele tinerilor noştri se scurge prin mâinile tale”. Protestul a durat doar câteva secunde, înainte de a fi întrerupt. Grupul din spatele protestului se numește Adalat Ali (Justiţia lui Ali).

Captură dintr-un videoclip pus la dispoziție pe twitter de grupul „Justiția lui Ali”, pe 9 octombrie 2022, arată flăcări pe chipul liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei, deasupra portretelor lui Mahsa Amini și a altor trei femei care au fost ucise. Acest videoclip a întrerupt transmisia de știri în direct de la televiziunea de stat.
Captură dintr-un videoclip pus la dispoziție pe twitter de grupul „Justiția lui Ali”, pe 9 octombrie 2022, arată flăcări pe chipul liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei, deasupra portretelor lui Mahsa Amini și a altor trei femei care au fost ucise. Acest videoclip a întrerupt transmisia de știri în direct de la televiziunea de stat.

Regimul actual are deja 41 de ani de când este la putere, pe care a cucerit-o în urma unei revoluții care a îndepărtat, în februarie 1979, regimul șahului Mohammad Pahlavi.

Proteste de amploare au mai avut loc în Iran, în 1999, 2009, 2017-2018 sau în 2020, dar istoria lor nu este una tocmai fericită, iar regimul a rămas tot acolo.

Motivații diferite

Cu toate acestea, ceva este diferit acum față de protestele din anii precedenți, care aveau, de regulă, motivații de ordin economic și politic.

În primul rând este vorba de faptul inedit că femeile au fost cele care se află la originea mișcărilor de protest, tineretul masculin alăturându-se puternic.

În al doilea rând, de data aceasta, nemulțumirea socială este îndreptată împotriva conservatorismului regimului de la Teheran și a puterii discreționare a ayatollahilor și a celor care gravitează în jurul lor.

Într-o societate în care tânăra Mahsa Amini a fost arestată de temuta „poliție de moravuri”, care controlează dacă cetățenii, mai ales femeile, respectă normele de comportament și de ținută impuse de autoritățile islamiste autoritare din Iran, faptul că acum femeile își aruncă și ard hijab-ul arată o schimbare profundă.

Mulțimile furioase s-au revoltat împotriva establishmentului clerical și au cerut căderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

O mare parte a tineretului s-a secularizat și pare că a devenit incompatibil cu exigențele duse la extrem, cum ar fi lungimea ciorapilor femeilor, modalitatea de a purta vălul sau interdicția femeilor de a circula cu mijloacele de transport în comun. Este o aspirație spre modernitate care vine în contradicție cu lumea ultraconservatoare a regimului și ayatollahilor.

Important este și faptul că protestele continuă și nu scad în amploare în pofida represiunii. Grupurile pentru drepturile omului afirmă că peste 185 de persoane au fost ucise, alte sute au fost rănite și mii de persoane au fost arestate de către forțele de securitate care reprimă protestele.

Guvernul a descris protestele ca fiind un complot al dușmanilor Iranului, Statelor Unite fiind cap de listă, și a acuzat disidenții înarmați - printre altele - de violențe în care cel puțin 20 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși.

XS
SM
MD
LG