Raportul, realizat alături de organizația Syndex România, ilustrează o creștere a cheltuielilor cu 19,7% și ia în calcul prețul mai multor capitole de cheltuieli.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la cheltuieli pentru locuință (34,0%), preț al locuințelor (31,2%), îmbrăcăminte și încălțăminte (20,9%) și alimentație (18,8%).
Cercetătoarea Victoria Stoiciu, de la Fundația Friedrich-Ebert România, spune despre studiu că include două categorii mari de cheltuieli: cele legate de supraviețuirea fizică (costuri de subzistență) și cele care includ nevoile sociale ale persoanei în cauză. Potrivit lui Stoiciu, majorările cele mai mari au fost înregistrate la capitolul celor de subzistență.
Astfel, o familie formată din doi adulți și doi copii cheltuie în medie cel mai mult la capitolele locuință (2.273 de lei), hrană (1.898 de lei) și îmbrăcăminte și încălțăminte (853 de lei). Pentru o familie formată din doi adulți și un copil, cele mai costisitoare categorii rămân cele legate de locuință (1.948 de lei), alimentație (1.579 de lei) și fondul de economii al unei familii (647 de lei).
Calcularea costurilor s-a bazat pe prețurile comunicate de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2022.
Victoria Stoiciu spune că cei mai afectați de înrăutățirea nivelului de trai sunt cei cu venituri în zona salariului minim pe economie. Potrivit unei statistici publicate de Eurostat, venitul minim în România a crescut cu doar 12,6% în intervalul 2012-2022, cea mai mare creștere înregistrată a venitului minim la nivelul UE.
„Una este să nu îți mai permiți o vacanță în Grecia și să cauți undeva mai aproape, iar alta este să nu îți mai permiți un kilogram de carne. Vorbim de categoriile cu venituri mici, iar aici intră toți cei care câștigă salariul minim pe economie, deci în jur de 30% din angajați, dar și cei care câștigă puțin peste salariul minim. Fiindcă și în cazul respectiv nu poți spune că oamenii trăiesc bine”, e precizat Victoria Stoiciu pentru Europa Liberă.
În prezent, salariul minim brut este de 2.550 de lei (517,53 de euro), cu mult sub 1.000 de euro pe lună. În această categorie intră și alte state membre ale Uniunii Europene, precum Portugalia, Grecia, Malta, Lituania, Cehia, Estonia, Slovacia, Polonia, Croația, Ungaria, Latvia și Bulgaria.
Stoiciu spune că în ciuda creșterilor înregistrate în ultimii ani, salariul real din luna august 2022 e mai mic decât cel înregistrat în august anul trecut din cauza inflației, a creșterii prețurilor și a majorării reduse a salariilor. Victoria Stoiciu adaugă că salariul minim net de 1.500 de lei reprezintă nici jumătate din valoarea coșului pentru un trai decent, aproximat de Fundația Friedrich Ebert România la 3.275 de lei.
Situația e cu atât mai îngrijorătoare în cazul familiilor cu cel puțin un copil în condițiile în care, potrivit unui studiu realizat de UNICEF în octombrie 2022, rata sărăciei în rândul copiilor a crescut semnificativ în țările din estul Europei și Asia Centrală.
Potrivit datelor furnizate de agenția ONU, în România trăiesc cu aproximativ 110.000 mai mulți copii în sărăcie decât anul trecut. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Federația Rusă (2,8 milioane de copii) și Ucraina (500.000 de copii), state aflate în război din luna februarie.
Într-o țară unde aproximativ 45% din populație trăiește la sat și unde, potrivit Ambasadei Sustenabilității din România, peste unul din 50 de locuitori în mediile rurale din 18 județe este șomer, riscurile ca mulți dintre copiii români să crească în sărăcie sunt implicit mai mari.
„Efectele dramatice ale sărăciei se înregistrează în gospodăriile unde părinții au venituri mici sau în zona salariului minim pe economie. În România, rata sărăciei la copii este deja foarte mare, iar asta nu va face decât să adâncească și mai mult acest fenomen”, spune cercetătoarea.
Într-un raport publicat de Proiectul Borgen, care studiază fenomenul sărăciei copiilor din țară, experții identifică trei motive pentru care sărăcia în rândul acestora a luat amploare în ultimii ani: o creștere a ratei șomajului în rândul adulților, un decalaj mai mare între zonele urbane și rurale ale țării în ceea ce privește investițiile și educația și oportunitățile de ocupare a forței de muncă.
Raportul susține, de asemenea, că numărul deceselor premature (în cazul de față, înainte de împlinirea vârstei de un an) în rândul copiilor ar putea crește cu 4.500 față de anii precedenți. În paralel, 117.000 de copii în plus riscă să renunțe la școală în regiunile din estul Europei și Asia Centrală față de anul precedent.
În condițiile în care prețul la electricitate și gaz se află în creștere, iar multe din guvernele lumii se gândesc să majoreze taxele, riscul e ca măsurile să afecteze dezvoltarea adecvată a copiilor.
„Măsurile de austeritate îi vor afecta cel mai mult pe copii - aruncând și mai mulți copii în sărăcie și îngreunând situația familiilor care se confruntă deja cu dificultăți”, spune Afshan Khan, directorul regional UNICEF pe Europa și Asia Centrală. „Trebuie să protejăm și să extindem sprijinul social pentru familiile vulnerabile înainte ca situația să se înrăutățească și mai mult.”
Cât despre ce poate face statul pentru a veni în ajutorul celor afectați de creșterea costurilor pentru un trai decent, Victoria Stoiciu spune că „este nevoie, în primul rând, de o creștere a salariului minim care să acopere cel puțin pierderea cauzată de inflație”.
Legi care să permită modificarea salariului minim pe economie sunt. Potrivit Codului Muncii, salariul de bază minim brut trebuie actualizat periodic, hotărârea fiind ca acesta să fie cel puțin egal cu valoarea coșului minim pentru un trai decent.
„Asta nu ne apropie nici pe departe de valoarea coșului, din păcate, fiindcă valoarea acestuia este dublă pentru o persoană singură. Dar este imperios necesar, din punctul meu de vedere, o creștere pe cât posibil de generoasă a salariului minim”, a continuat experta consultată de Europa Liberă.
