Profiturile companiilor energetice au crescut exponențial anul acesta. Compania British Petroleum a atins o creștere de 8,2 miliarde de dolari între lunile iulie și septembrie ale lui 2022, dublu față de anul trecut, relatează presa britanică.
De asemenea, compania Shell a înregistrat un profit de 9,5 miliarde de dolari pentru trimestrul trei al anului 2022.
Profiturile au venit ca urmare a prețurilor crescute la petrol de pe piața europeană, cauzate de războiul din Ucraina, dar și pentru că țările exportatoare de petrol și-au redus cotele, lucru care a afectat piața. Cel mai recent, Rusia și Arabia Saudită, țări membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), au redus producția de petrol cu 2 milioane de barili pe zi.
Pentru a ameliora impactul creșterii prețurilor asupra consumatorului, guvernele încearcă să taxeze veniturile suplimentare ale giganților energetici. Experții avertizează că astfel de măsuri vin cu riscuri aferente.
Suprataxarea companiilor energetice a fost introdusă în Marea Britanie din luna mai. După ce companiile energetice au raportat profiturile uriașe de la începutl anului, cabinetul condus de Rishi Sunak a anunțat că plănuiește prelungirea măsurii până în 2028.
Planul lui Sunak și a ministrului britanic al finanțelor, Jeremy Hunt, este de a crește taxa de la 25% la 30%. Cei doi speră ca suprataxarea să genereze 45 de miliarde de dolari.
Printre țările care au implementat deja măsuri de plafonare sau suprataxare se numără Grecia, Ungaria, Italia, România și Marea Britanie.
O analiză realizată de Bloomberg a avertizat că măsurile de plafonare, deși utile pe termen scurt pentru compensarea facturilor, pot avea efecte nedorite.
Europa Liberă a discut cu economistul Dragoș Cabat pentru a înțelege mai bine problematica suprataxării.
Pro și contra când vine vorba de suprataxare
- Protejarea persoanelor cu venituri mici
Efectul pozitiv asupra consumatorului se numără printre cele mai des citate beneficii ale suprataxării. Profitul generat poate ajuta la ameliorarea impactului asupra famililor cu venituri mici, arată Institutul Național pentru Studii Economice și Sociale din Marea Britanie.
În România, ANAF a introdus suprataxarea prin ordinul 64 din 18 ianuarie 2022, privind impozitul pe venitul suplimentar. Ordinul prevede aplicarea unei taxe de 80% pe veniturile suplimentare ale companiilor energetice, rezultate din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice si prețul de 450 lei/MWh.
Ursula von der Leyen, președinta comisiei europene, a anunțat o taxă similară în luna septembrie pentru companiile energetice care produc energie nucleară sau regenerabilă. Proiectul, care se află încă în lucru, are în vedere limitarea prețului impus de companii la 180 de euro/MWh.
Economistul Dragoș Cabat a explicat că, în această perioadă, prioritatea ar trebui să se acorde protejării persoanelor cu veniturile foarte mici și eliminării profiturilor foarte mari ale unor companii care se datorează exploatării resurselor naturale pe care le are o țară sau alta.
- Intervenția statului pe piața liberă
Dragoș Cabat a afirmat că, din anumite puncte de vedere, suprataxarea poate fi văzută drept o intervenție a statului pe piață.
De asemenea, Bloomberg susține că suprataxarea ar putea avea un impact negativ asupra acționarilor și a investiților, pe termen lung. Expertul consultat de Europa Liberă nu consideră valid acest argument.
„Nu este o piață liberă, nici de monopol, este una de oligopol”, deoarece companiile de pe piață sunt unele foarte mari iar participarea statului în companiile respective este, de obișnuință, puternică. Guvernele se implică prin diverse contracte de concesiune a spațiului și de exploatare a zăcămintelor, explică economistul.
În plus, statele sunt nevoite să se implice în cazul companiilor energetice, deoarece resursele pe care le distribuie sunt resurse naturale care „nu ar trebui să aparțină unei singure persoane” sau „țărilor care au avut norocul să fie așezate deasupra acelor resurse”.
- Problema implementării
Dragoș Cabat a criticat modul de implementare al suprataxării. Actual, aceasta se aplică când o companie vinde peste prețul stabilit iar surplusul se taxează. Economistul explică că un mecanism mai funcțional ar fi taxarea profitului suplimentar al unei companii de energie față de anii normali. În acest scenariu, s-ar stabili o marjă de profit normală iar restul s-ar taxa cu un procent stabilit în prealabil.
Economista Cristina Enache scrie pentru Tax Foundation că, în România, suprataxarea funcționează mai puțin ca o taxă pe profit, ci mai degrabă ca o acciză.
Măsurile luate în România au fost plafonarea la energia electrică și compensarea de 0,50 de bani la pompa de benzină și motorină. „Aici este un joc politic”, a explicat Dragoș Cabat. Autoritățile sunt interesate de cum vor apărea în ochii consumatorului. Astfel, unele dintre soluțiile care apar sunt mai puțin utile decât altele.
- Potențiale probleme de cash-flow
Probleme de cash-flow apar pentru distribuitor atunci când statul intervine pentru a compensa diferența de cost a produselor energetice. Atunci când consumatorul plătește energia electrică la un preț subvenționat, statul plătește diferența către distribuitor. Aici apare problema pentru că, adesea, statul plătește cu mult mai târziu.
Distribuitorii trebuie să plătească apoi producătorul dar încasează compensația de la stat cu între trei și șase luni mai târziu. Astfel, ei nu mai au bani să reia circuitul de comerț, a relatat Dragoș Cabat.
- Suprataxarea este „cea mai simplă soluție”
În final, economistul Dragoș Cabat a explicat că suprataxarea este, în prezent, „cea mai simplă soluție și cea mai eficientă”.
Alte soluții care există în prezent sunt impunerea anumitor prețuri fixe. Acest lucru ar putea avea, în schimb, un efect domino, cauzând o reacție negativă din partea companiilor energetice care ar putea să încetinească producția, provocând o criză energetică globală.
Criza energetică se va rezolva când cererea de energie din partea consumatorilor industriali, nu a celor casnici, va fi mult mai mică, mai spune economistul.
Acesta menționează că piața se va echilibra numai odată ce se va face tranziția de la energia fosilă, la cea regenerabilă. Din punct de vedere al măsurilor, statele nu pot interveni în alte feluri în afară de suprataxare.
