Linkuri accesibilitate

De ce nu se sparge frăția dintre partide și site-uri. Legătura secretă: 28 de milioane de dolari de la PNL și PSD


Liderii PSD și PNL nu au redus subvenția partidelor, care este de 250 milioane de lei anual, iar Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu dezvăluie ce site-uri primesc bani pentru a promova cele două partide. Factura pentru presă crește de la an la an.
Liderii PSD și PNL nu au redus subvenția partidelor, care este de 250 milioane de lei anual, iar Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu dezvăluie ce site-uri primesc bani pentru a promova cele două partide. Factura pentru presă crește de la an la an.

Peste 125 de milioane de lei (peste 28 milioane de dolari)* au plătit PNL și PSD pentru promovarea în presă și pentru propagandă în ultimele 21 de luni. Deși banii sunt publici, PSD refuză să spună spre ce site-uri s-au dus sumele, iar PNL începe să copieze modelul partenerului de guvernare.

Lipsa transparenței cheltuirii banilor publici de către partidele politice este una din problemele semnalate repetat atât de societatea civilă, cât și de instituțiile internaționale - GRECO sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

România are în vigoare din 2001 legea privind informațiile de interes public. Experții din societatea civilă precizează că o corectă aplicare a legii ar obliga partidele care încasează lunar subvenție, bani de la bugetul de stat, să ofere toate datele referitoare la contractele cu mass-media.

Subvențiile încasate de partide în ultimii doi ani se apropie de 500 milioane de lei. Pentru presă și propagandă au ajuns peste 125 milioane de lei doar de la PSD și PNL, în intervalul 1 ianuarie 2021 - 30 septembrie 2022. PSD conduce topul cu peste 75 milioane de lei, iar PNL se apropie de 50 milioane de lei.

În ultimii doi ani, în loc să crească transparența prin aplicarea legii 544/2001, partidele din actuala Coaliție de guvernare au devenit tot mai opace cu modul în care utilizează fondurile de la bugetul de stat.

PSD a refuzat constant să ofere informații concrete despre site-urile care au primit bani publici pentru a promova articole pe baza unui contract, în timp ce PNL a procedat similar în 2022

Un proiect nou cu multe vulnerabilități de la AEP

Autoritatea Electorală Permanentă propune un proiect de lege prin care spune că va mări gradul de transparență. O promisiune făcută de președintele AEP, Florin Mitulețu-Buică, dar care nu are acoperire deplină și în proiectul pus în dezbatere publică de Autoritate.

Nici în dezbaterea publică organizată marți, președintele AEP nu a putut demonstra cum publicul va putea afla mai multe informații despre contractele încheiate de partide cu presa.

„Chiar dacă intențiile sunt lăudabile, constatăm că proiectul propus este departe de a-și atinge obiectivele, mai ales în ceea ce privește transparența finanțării publice a partidelor politice. În schimb, proiectul propune unele prevederi care pun sub semnul întrebării buna credință a inițiatorului”, este poziția Expert Forum, un ONG specializat în analiza legislației electorale.

Reprezentanții societății civile au trimis AEP 88 de propuneri pentru modificare proiectului pentru creșterea transparenței utilizării banilor publici de către partidele politice și întărirea integrității în domeniul finanțării politice.

Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum și Coaliția Cod Electoral Acum! Avertizează că deși transparența este un obiectiv menționat în nota de fundamentare, proiectul de lege nu rezolvă problema, deoarece nu are prevederi care să ducă la o raportare mai transparentă către public.

Tema transparenței contractelor partidelor cu instituțiile media se regăsește în două articole ale noului proiect.

La articolul 27 din proiect se prevede că partidele ar trebui să comunice Autorității Electorale Permanente, până la data de 25 a fiecărei luni, situația defalcată a cheltuielilor efectuate din sume de la bugetul de stat în luna anterioară.

Doar că situația defalcată a cheltuielilor este prezentată și în acest moment pe site-ul AEP, dar ea nu oferă detalii concrete despre unde ajung banii, ci doar sumele brute cheltuite de un partid cu anumite capitole.

Spre exemplu, un cetățean poate afla câți bani a dat PSD în luna septembrie către mass-media, dar nu și unde au ajuns banii și pentru ce. Situația se aplică în cazul tuturor partidelor care încasează subvenția și o folosesc pentru activități curente. AUR încasează subvenția, dar nu o utilizează, iar în conturile partidului se află în acest moment peste 7 milioane de euro.

Societatea civilă a venit cu o propunere concretă: partidele politice care primesc subvenție să publice pe propriul site toate contractele peste 5.000 de euro. Ar trebui să fie prezentate date concrete despre obiectul contractului, beneficiar, suma, durata.

AEP a refuzat să își asume, până în prezent, acest amendament, iar președintele Autorității a spus că va fi analizat. Autoritatea nu a venit însă cu o propunere proprie pentru a mări gradul de transparență, deși problema a fost semnalată în ultimii doi ani în anchetele Europa Liberă privind contractele partidelor cu presa, dar și de alte instituții media.

Fără aplicarea acestui amendament, partidele vor putea da în continuare bani către presă fără ca publicul să știe sumele acordate fiecărei instituții media, perioada sau pentru ce anume.

Articolele plătite de partide vor trebui marcate special

Un al doilea articol care poate schimba actuala arhitectura a relației presă – partide este cel care vizează marcarea distinctă a articolelor plătite de formațiunile politice.

„Marcarea publicității politice va ține cont de mediul de difuzare utilizat și va indica și persoana ce o finanțează”, este propunerea venită din partea Autorității Electorale Permanente.

Întrebat de Europa Liberă dacă există și sancțiuni prevăzute în cazul în care partidele nu ar respecta această prevedere, președintele AEP a recunoscut că proiectul nu prevede o astfel de sancțiune.

„Vom îmbunătăți proiectul pentru a avea și sancțiuni, a fost o scăparea a Autorității”, a adăugat Florin-Constantin Mitulețu-Buică la dezbaterea organizată marți la sediul AEP.

În concluzie, dacă acest proiect ar deveni lege, partidele nu ar fi obligate să informeze public căror site-uri dau bani sau ce articole au plătit. De asemenea, dacă nu s-ar marca articolele comandate de partide, nu ar exista sancțiuni. Toate informațiile ar fi centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, care nu consideră însă că trebuie să le facă publice.

Câți bani au plătit PNL și PSD pentru presă și propagandă în 2022

Proiectul AEP vizează și o limitare a sumelor care ar putea fi utilizate de un partid pentru promovarea politică. Procentul propus este de 30% din subvenție. PNL și PSD au majorat considerabil în 2022 plățile către diferite site-uri pentru a-și promova activitatea.

  • PSD a cheltuit 39,680,703 lei în 2021 pentru presă și propagandă, dar suma urmează să fie depășită în 2022. În primele nouă luni, factura PSD pentru presă este de 37,805,025 de lei.
  • PNL a dat pentru presă și propagandă 21.259.820 de lei în 2021. Suma a fost depășită în primele nouă luni din 2022 și a ajuns la 28,328,519 de lei.

Traseul proiectului AEP

Surse din Coaliția de guvernare au declarat pentru Europa Liberă că PNL și PSD nu au dorit să își asume un proiect privind transparentizarea cheltuielilor din subvenție. Misiunea de a elabora proiectul a revenit Autorității Electorale Permanente, dar PNL, PSD și UDMR vor avea ultimul cuvânt.

Propunerea AEP ar trebui să fie asumată de Guvern și trimisă în Parlament ca proiect legislativ. Deputații și senatorii din majoritate vor putea adopta noua formă a legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În afara campaniilor electorale, partidele politice nu au voie să încheie contracte cu televiziunile, dar au posibilitatea de a plăti promovarea pe site-urile televiziunilor. Sumele plătite de PSD și PNL în 2022 nu au fost însă transparente.

*Notă:
cursul mediu al dolarului a fost în 2021 de 1 dolar = 4.1604 lei
cursul mediul al dolarului a fost în 2022 de 1 dolar = 4,6785 lei

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG