„Deschiderea acestui punct de trecere simbolizează o apropiere dintre statele noastre și confirmă drumul nostru spre integrarea europeană” a spus prim-ministrul Ucrainei, Denis Shmyhal, cu ocazia deschiderii noii vămi rutiere dintre Ucraina și România, la Vicovu de Sus, județul Suceava.
Acesta a anunțat că alte șapte vămi vor fi deschise în viitor între cele două state. În prezent, între România și Ucraina mai sunt funcționale, în nordul țării, alte trei puncte de frontieră: Siret, Sighetul Marmației și Halmeu.
Cea mai aglomerată este cea de la Siret, acolo unde, potrivit Poliției de Frontieră, timpii de așteptare pentru intrarea in România sunt de câteva zeci de minute pentru autoturisme și de peste 8 ore pentru camioane.
Joi, la Suceava, prim-ministrul Ciucă a propus și crearea unui grup de lucru axat pe dezvoltarea frontierelor între România și Ucraina, cu asistența Uniunii Europene.
„Deschiderea unui nou punct de frontieră înseamnă practic facilități pentru un tranzit mai lejer atât al cetățenilor cât și al bunurilor. Mobilitatea persoanelor și bunurilor în acest moment pentru Ucraina recapătă o importanță vitală,” a declarat Nicolae Ciucă.
Deschiderea punctului de frontieră de la Vicovu de Sus vine în contextul intensificării bombardamentelor rusești și alte avertismentelor privind o posibilă evacuare a capitalei ucrainene Kiev.
Tranzitul prin punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina înspre România a fost unul greoi încă de la începutul războiului. În februarie, la începutul invaziei, refugiații așteptau și câte trei zile pentru a trece granița în România pe la vama Siret.
Din februarie și până miercuri, 9 noiembrie, aproape 2,8 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România.
În prezent, cifra zilnică a intrărilor din țara aflată sub invazie este de sub 10.000, potrivit Poliției de Frontieră. 7.500 de ucraineni au intrat în România, de pildă, pe 9 noiembrie.
Noul punct de trecere de la Vicovu de Sus va ajuta și la transportul de mărfuri din Ucraina prin România, în special al cerealelor.
„Putem spune că țara noastră a jucat un rol important în stabilizarea fluxurilor agro-alimentare la nivel european și global perturbate de agresiunea Federației Ruse,” a declarat prim-ministrul României cu ocazia inaugurării noului punct de trecere.
Conform acestuia, prin România au fost transportate 6,5 milioane de tone de grâne din Ucraina de la începutul războiului.
Inaugurarea unui nou punct de trecere rutier și feroviar, pe la Racovăț/jud. Botoșani, va avea loc în următoarele săptămâni, cel mai târziu la începutul anului viitor.
Căile ferate, esențiale pentru refugiați, reabilitate lent în România
Marți, 8 noiembrie, a avut loc și primul test al noii căi ferate dintre Ucraina și România pe la Valea Vișeului.
Reabilitarea acesteia a fost finalizată încă din 12 octombrie, însă transportul pasagerilor va fi posibil numai din decembrie, conform companiei naționale a căilor ferate din Ucraina.
Două curse vor avea loc în fiecare zi din Rakhiv, Ucraina către Valea Vișeului, de unde sunt curse zilnice către București, Cluj și Sighet.
Încă din august, Ucraina a finalizat pe timp de război reabilitarea a aproximativ 20 de kilometrii de cale ferată pentru a deschide noi puncte de trecere a frontierei cu România prin Valea Vișeului și prin Câmpulung pe Tisa.
Reparațiile de la Câmpulung pe Tisa, în partea românească, sunt în continuare în desfășurare.
Calea ferată dintre Kiev și Chișinău/Republica Moldova a fost și ea redeschisă pe 5 noiembrie, după 24 de ani în care nu a mai funcționat.
Căile aeriene fiind închise, iar cele rutiere foarte periculoase, căile ferate au reprezentat de la începutul războiului cel mai sigur mod pentru refugiații Ucraineni de a fugi din calea războiului.
Peste două milioane de oameni au fost evacuați cu ajutorul trenurilor.
