Președintele chinez Xi Jinping se confruntă cu cele mai mari proteste din cele trei mandate consecutive la conducerea țării. Răspunsul autorităților chineze până acum a fost unul mixt: pe de o parte au reținut protestatari, pe de altă parte au relaxat restricțiile anti-Covid în orașul în care au început aceste manifestații.

Protestele au început joi în orașul Urumqi, inițial ca un gest de revoltă în urma incendiului în care au murit zece oameni, deorece nu au putut ieși din clădire, ușile fiind blocate ca măsură pentru oprirea răspândirii Covid.

Nemulțumirea față de politica strictă „Zero Covid” s-a adunat însă în ultimii doi ani, așa că oamenii au ieșit în stradă în cel puțin zece mari orașe, inclusiv în capitala financiară Shanghai, unde au avut loc ciocniri cu forțele de ordine, și în cea politică, Beijing.

De altfel, săptămâna trecută a avut loc un protest violent la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, pe fondul nemulțumirilor legate de salarii.

Politica „Zero Covid” - de la care autoritățile chineze au promis în repetate rânduri că nu se vor abate - presupune teste în masă și carantine lungi, impuse instantaneu.

Chiar dacă nu mai impune carantina la nivel național, guvernul de la Beijing le cere autorităților locale să impună carantine stricte chiar și acolo unde există unul sau câteva posibile cazuri.

În plus, protestele din China au loc în contextul în care duminică a fost raportată pentru a cincea zi consecutivă un bilanț record de infectări, respectiv peste 40.000 de cazuri.

Măsuri de securitate mai stricte în Shanghai

Demonstrațiile reprezintă o provocare fără precedent la adresa președintelui Xi Jinping, iar în Shanghai au fost protestatari care i-au cerut acestuia să demisioneze și au scandat „Jos Partidul Comunist!”

În această metropolă, poliția a reținut luni mai multe persoane care s-au adunat într-un loc în care au fost organizate manifestații pentru două seri la rând.

În plus, un lung gard albastru a fost amplasat de-a lungul drumului unde se adunaseră sute de manifestanți, transmite Reuters.

Aceste măsuri vin din temerea că protestele s-ar putea extinde și mai mult, în afara celor câtorva străzi din marile orașe și a campusurilor universitare, pe măsură ce crește nivelul nemulțumirilor cu privire la răspunsul Partidului Comunist Chinez față de crizele economice, sanitare și politice.

Restricțiile relaxate în Urumqi

Regiunea Xinjiang din vestul Chinei a relaxat unele restricții Covid în capitala sa, Urumqi, unde a joi a avut loc incendiul mortal, relatează BBC în baza comunicării oficiale a autorităților chineze. De altfel, acestea neagă că victimele au murit deoarece nu au putut să iasă din clădire.

Urumqi se află sub restricții stricte din luna august, iar oamenii au fost închiși în casele lor timp de săptămâni întregi.

Însă, începând de marți, locuitorii orașului ar urma să aibă voie să circule în cartierele lor, doar pentru activități de bază.

Totodată, anumite întreprinderi esențiale din zonele „cu risc scăzut” ale orașului pot să solicite reluarea activității la o capacitate de 50%, în timp ce transportul public și zborurile vor începe „să se reia în mod ordonat”.

Cum va răspunde Xi Jinping?

Organizația Amnesty International a făcut duminică un apel la guvernul chinez să permită proteste pașnice.

„Tragedia incendiului de la Urumqi a inspirat un curaj remarcabil în toată China. Aceste proteste fără precedent arată că oamenii sunt la capătul toleranței față de restricțiile excesive privind Covid”, a declarat directorul regional Hanna Young.

Reprezentanta Amnesty a adăugat că, deși în China este „imposibil” ca oamenii să protesteze pașnic fără a fi hărțuiți și urmăriți penal, acest lucru nu a oprit protestele.

Prin urmare, o parte din manifestanți a început să protesteze cu foi albe în mână, o tactică folosită în parte pentru a scăpa de arest, acestea fiind însă considerate și un simbol al sfidării regimului autoritar.

„Hârtiile albe reprezintă tot ceea ce vrem să spunem, dar nu putem. Am venit aici pentru a aduce un omagiu victimelor incendiului și sper din tot sufletul să putem vedea un final la toate aceste măsuri Covid. Vrem să trăim din nou o viață normală. Vrem să avem demnitate”, a declarat un manifestant de 26 de ani, pentru Reuters.

„Într-o zi veți plăti pentru tot ce ați făcut astăzi. Și statul va trebui să plătească prețul pentru ceea ce a făcut”, a fost o altă declarație verificată de agenție.

Analistul Ian Bremmer afirmă că manifestațiile reprezintă „cea mai mare amenințare la adresa puterii” președintelui Xi Jinping, pe care acesta a consolidat-o luna trecută prin obținerea unui al treilea mandat de cinci ani.

„Demonstrațiile nu amenință în mod iminent ordinea politică existentă, dar ele înseamnă că actualul mix de politici Covid nu mai este sustenabil din punct de vedere politic. Întrebarea acum este cum va arăta redeschiderea. Răspunsul este: lent, progresiv sau dezordonat”, se arată într-o analiză a tinktank-ului Gavekal Dragonomics citată de Reuters.

Kevin Rudd, fostul prim-ministru al Australiei, a declarat la BBC că protestele care au loc în China sunt neobișnuite și „nu par să fie coordonat la nivel central, par să fie spontane”.

El a amintit că, începând din 1989, când Piața Tiananmen din Beijing a devenit centrul unor proteste pe scară largă care au fost zdrobite violent, protestele au fost sporadice și au avut ca temă drepturile muncitorilor, disputele funciare și unele privind drepturile omului.

Amnesty International a mai acuzat cenzura și supravegherea cetățenilor, în timp ce BBC a condamnat agresiunea fizică în arest împotriva corespondentului său Ed Lawrence. În apărarea sa, Bejingul a răspuns că acesta nu s-a identificat ca jurnalist în timpul manifestațiilor.

De asemenea, presa de stat din China nu a menționat deloc protestele, ba mai mult, a început să difuzeze tot mai puține imagini cu fanii fără măști de la Cupa Mondială sau să cenzureze imaginile.

În aceste condiții, vizita anunțată săptămâna trecută a președintelui Consiliului European, Charles Michel, în China vine cum nu se poate mai bine. Acesta are programată pe 1 decembrie o întâlnire cu Xi Jinping pe 1 decembrie.

Chiar dacă vizita are ca scop reevalurea dependenței UE față de China, oficialul european are șansa să discute cu liderul chinez și cu privire la proteste și drepturile omului.

Mai mult, miniștrii de Externe din țările NATO se adună săptămâna aceasta la București pentru a discuta și cu privire la răspunsul Alianței la ascensiunea Beijingului, după ce la summitul din iunie au desemnat China drept o „provocare la adresa intereselor, securității și valorilor” NATO în noul concept strategic al alianței.