Țările din Europa au lansat avertismente pentru cetățeni privind penele de curent. Scenariul de blackout a fost adus în discuție în țări precum Franța, Marea Britanie, Finlanda și Germania.
Prim-ministrul Franței, Elisabeth Borne, a avertizat săptămâna trecută că presiunea pusă asupra pieței energetice ar putea duce la pene de curent pe teritoriul țării.
Recuperarea economică de pe urma pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina și plafonarea prețului petrolului au dus la creșterea prețului la energie electrică.
Tranziția către energia verde este alt lucru care reprezintă o problemă pentru aprovizionarea cu electricitate în Franța. Începând cu 2017, pe fondul tranziției către energia regenerabilă, mai multe centrale considerate poluante au fost închise, lucru care a pus presiune asupra sistemului de aprovizionare din țară.
Mai mult, energia regenerabilă ar fi trebuit să reprezinte 23% din totalul electricității produse în țară până în 2020, însă ținta nu a fost atinsă. Capacitatea atinsă a fost de 19,1%. Nici energia nucleară nu și-a atins cotele necesare pentru aprovizionarea Franței. 30 din 56 de reactoare nucleare nu sunt funcționale.
În Marea Britanie situația este similară. ESO, operatorul britanic de energie electrică, a avertizat că oamenii s-ar putea confrunta cu pene de curent între orele 16:00 și 19:00, pe fondul crizei energetice și deficitului de gaz.
În Germania, una dintre țările cunoscute pentru dependența de gaz rusesc, a fost înregistrată o creștere substanțială a vânzărilor de lumânări.
În plus, Finlanda i-a avertizat pe proprietarii de mașini electrice să nu își încălzească vehiculele în timp ce acestea se încărcă, chiar și în diminețile extrem de friguroase, potrivit New York Times.
Cât de propabil este un scenariu similar în România?
În România, scenariul blackout nu este unul probabil, spune pentru Europa Liberă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI).
„Se ține seama de prognozele de temperatură care sunt anunțate în momentul de față”, spune expertul. El este de părere că probabilitatea ca în România să existe o penurie a resurselor energetice este una extrem de mică.
„Atât din perspectiva resurselor de natură gazoasă, a gazelor naturale, din perspectiva cărbunelui, din perspectiva hidraulicității, lucrurile stau bine.”
Există planuri în cazul unor situații de risc la nivelul societăților responsabile, spune expertul. Spre exemplu Transelectrica și Transgaz, operatorii naționali pentru electricitate și gaz, au în vedere planuri de acțiune în cazul unei penurii.
Planuri de acțiune există și la nivelul Ministerului Energiei, spune Dumitru Chisăliță. Însă, spre deosebire de alte țări europene, România nu a efectuat exerciții preventive în cazul unei penurii de resurse.
Riscuri pentru iarna 2022-2023
Deși un scenariu extrem al penelor de curent nu figurează în prognozele experților, pentru iarna 2022-2023 rămâne riscul evoluției prețurilor la energie.
Dumitru Chisăliță spune că, în cazul în care cererea va depăși oferta, vor apărea probleme pe piața energetică. Însă, adaugă el, acest lucru nu ar trebui să îi afecteze pe consumatorii casnici.
O problemă mai serioasă ar putea apărea dacă luna februarie va veni cu temperaturi mai reduse, lucru care momentan nu este luat în calcul de experți.
„Întotdeauna există astfel de riscuri. Dar chiar și cu aceste prognoze, nu văd să discutăm de niște situații critice”, spune Dumitru Chisăliță.
„Gazul natural este folosit pentru încălzirea locuințelor, pentru producerea de energie și în producția industrială. Creșterile de preț rezultate în diferite grade s-au răspândit pe tot globul prin comerțul cu gaze naturale lichefiate”, transmit experții AEI.
Asociația spune că impactul penuriei de gaze naturale și petrol va putea fi redus prin întârzierea opririi centralelor nucleare și a cărbunelui. Însă, Europa depinde de Rusia până și pentru aprovizionarea cu cărbune, mai scriu experții.
Un alt risc pentru această iarnă îl reprezintă exporturile de grâu. Rusia și Ucraina reprezintă 29% din exportul global de grâu.
„Perturbarea exporturilor din Marea Neagră, împreună cu sancțiunile financiare asupra Rusiei, înseamnă că aprovizionarea cu grâu și alte cereale este probabil să fie redusă și în următorii ani. Scăderea ofertei, împreună cu deficitul de îngrășăminte produse din gaze naturale, vor conduce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial și vor consolida efectele de întârziere a creșterii și inflaționiste ale prețurilor mai mari ale combustibililor”, transmit experții AEI.
În plus, Rusia a recoltat deja 6 milioane de tone de grâu din zonele ocupate din Ucraina. Costul grâului cules ating cel puțin un miliard de dolari, conform programului NASA Harvest care monitorizează prin satelit sectorul alimentar și agricol.
Plafonarea prețului petrolului rusesc – rescrierea hărții energetice mondiale
Experții din cadrul Asociației Energia Inteligentă au avertizat că plafonarea prețului petrolului rusesc va aduce schimbări în piața de energie și va rescrie harta energetică a lumii.
„Chiar dacă aparent producția de țiței rusesc exportată este de doar 8% din producția mondială totală, aceasta va afecta cererea și implicit va genera efecte economice și sociale”, transmite AEI.
Exporturile rusești de țiței și de produse rafinate sunt supuse embargoului ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
„Gazele rusești ajungeau, în general, în Europa, gazul natural lichefiat din Qatar ajungea, în general, în Japonia, în China sau Coreea de Sud. Erau oarecum niște fluxuri, niște relații comerciale destul de bine așezate la nivelul hărții mondiale”, spune președintele AEI. Războiul din Ucraina a dat peste cap aceste fluxuri.
Rescrierea hărții energetice se datorează embargourilor și plafonării prețurilor. În Europa nu mai ajung gaze rusești, în schimb ajung gaze naturale lichefiate – gaze care nu mai merg către China, Japonia sau Coreea de Sud în aceeași proporție.
Expertul mai vorbește despre posibilitatea înlocuirii Rusiei pe harta energetică. Iranul și Venezuela au fost luate în calcul ca posibile țări exportatoare de energie. Însă AEI susține că încheierea unor acorduri cu aceste țări este puțin probabilă.
Alte puncte importante pe harta energetică le reprezintă China și Arabia Saudită. „Posibilitatea ca China să se alieze embargoului este destul de mică”, spune Dumitru Chisăliță.
Pentru a compensa deficitul cauzat de blocarea exporturilor de petrol rusesc, analiștii iau în considerare poziția Chinei. Scenariul în care țara își va menține consumul redus de energie și va achiziționa petrol la nivelul prețului plafonat este puțin probabil, spun cei de la AEI.
Arabia Saudită este o țară membră OPEC+, alături de Rusia, care ar putea ajuta la compensarea petrolului rusesc. Însă, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis deja că nu vor oferi ajutor de data aceasta.
Poziția OPEC-ului și a principalelor țări exportatoare de petrol de a suplimenta producția, conform declarațiilor pe care le vedem în momentul de față, este destul de clară, spune Chisăliță. Nu este probabil ca aceste țări să vină în ajutorul Europei.
