Dacă România nu va intra în spațiul de liberă circulație a persoanelor după Consiliul Justiție și Afaceri Interne, „vina” va aparține doar Austriei.
Guvernul vienez nu este de acord nici cu 24 de ore înainte de începerea Consiliului JAI de joi cu intrarea României în spațiul Schengen.
OMV la Cotroceni
Două au fost cauzele indicate - direct sau indirect - de autoritățile de la Viena și București pentru acest refuz.
Este vorba de migrația ilegală care nu poate fi controlată de autoritățile autohtone și de anumite probleme economice ale firmelor austriece prezente în România.
Pentru primul motiv, pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner, citat de publicațiile Kurier și Der Standard, anunța că „Sistemul (n.r. - Schengen) este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a spus acesta.
El declara atunci că se opune aderării României, Bulgariei și Croației. Pe parcurs, Gerhard Karner a fost mai permisiv cu aderarea Croației, țară unde austriecii își fac vacanța de vară la Marea Adriatică.
La trei zile distanță de la declarațiile lui Gerhard Karner, o întâlnire a lui Klaus Iohannis dezvăluia și un al doilea motiv al refuzului Austriei: cel economic.
Președintele României a primit pe 21 noiembrie, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al companiei, Alfred Stern. Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat activitatea și planurile de investiții din România. Aici trebuie precizat că guvernul austriac deține aproape 32% din compania OMV.
În comunicatul trimis de Administrația Prezidențială nu sunt precizate informații cum că Klaus Iohannis a discutat cu managementul OMV Petrom despre aderarea României la Schengen. În schimb, reiese că a fost abordată o nemulțumire a companiei austriece legată de întârzierea exploatărilor de hidrocarburi din Marea Neagră.
„Cu această ocazie, președintele a reiterat importanța strategică a proiectului pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatării off-shore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea de specialitate este una favorabilă și se află în vigoare”, se mai preciza în comunicatul redactat la Cotroceni.
„Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Exploatarea celui mai mare perimetru de gaze din Marea Neagră nu se poate face fără OMV Petrom. Pentru că, în asocierea cu Romgaz, compania austriacă deține instalațiile de forat la mare adâncime, așa cum ne-au precizat reprezentanții companiei încă din această vară, când Romgaz a cumpărat cota Exxon.
Întârzierea exploatării gazelor cauzată de modificarea legislației în regimul condus de Liviu Dragnea a făcut ca OMV să nu extragă gaze încă din 2018-2019, așa cum era planul inițial, pentru că partenerul Exxon a decis să se retragă din România.
Peste 70% din zăcămintele fosile se află în zona denumită Neptun Deep. Acolo se află și cea mai mare concentrație de gaze, între 42 și 200 de miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de analiză efectuate în zonă.
Investițiile austriece în România
Primele țări clasate în funcție de soldul total al investițiilor străine directe deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România, conform unui raport al Băncii Naționale a României, sunt:
- Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total),
- Germania (12,5 la sută),
- Austria (12,2 la sută),
- Italia (7,5 la sută),
- Franța (6,5 la sută),
- Cipru (6,3 la sută).
Transpus în euro, investițiile austriece înseamnă 12,28 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).
Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac.
În 2021, în mediul de afaceri local își desfășurau activitatea 1.394 de companii cu acționariat austriac, dintre care în funcțiune se mai află 1.371, 23 aflându-se în insolvență, asta în timp ce în 2010, existau doar 828 de firme austriece, potrivit statisticilor Frames.
Pe primul loc se află compania OMV Petrom, care a înregistrat în 2021 afaceri ce au depășit suma de 23,5 miliarde de lei.
Locul doi este ocupat de compania Porsche România, cu o cifră de afaceri de peste 3,4 miliarde de lei.
Pe poziția a treia regăsim compania HS Timber Production, recunoscută pentru activitatea sa în domeniul prelucrării lemnului. Aceasta din urmă a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de peste 3,1 miliarde de lei și un profit net de peste 624 de milioane de lei.
Avantaje și dezavantaje pentru firmele austriece
În ultimul deceniu, cifra de afaceri a societăților austriece prezente în România s-a dublat. Conform organizației Frames, companiile austriece au raportat o cifră de afaceri provizorie de 84,1 miliarde de lei, față de 34,8 miliarde de lei în 2010, profitul net ajungând la 7,3 miliarde de lei în 2021, față de 2,78 miliarde de lei în 2010.
Europa Liberă a stat de vorbă cu economiști, specialiști în administrația publică și politicieni pentru a afla ce vor avea de pierdut sau de câștigat companiile austriece dacă România va fi admisă în Spațiul Schengen.
- Avantaje
Din punctul de vedere al circulației mărfurilor dintre cele două state, timpul va scădea cu minimum două ore pentru șoferii de TIR. În preajma sărbătorilor, întârzierea la vama dintre România și Ungaria putea ajunge și până la 8-12 ore. De asemenea, se elimină o parte dintre cheltuielile cu transportul și personalul.
- Dezavantaje
Migrația forței de muncă. Ca multe alte state europene, și România are parte de o lipsă a forței de muncă.
Eliminarea cozilor de la punctele de frontieră ar putea să-i determine pe mai mulți români să opteze pentru munca în alte țări europene, fie și doar pentru că ar putea reveni mai ușor acasă de sărbători sau în concedii, sau chiar într-un weekend prelungit, cum e cazul celor din Ardeal.
„Noi contăm mai puțin pentru Austria sau Olanda. Ei, însă, contează mult mai mult pentru noi și pentru prosperitatea noastră. Să încercăm să înțelegem că problema e în bună măsură la noi și că rezolvarea tot de noi depinde. Nu am mișcat aproape nicio poziție a României în bine nici privind corupția, nici privind birocrația și nici privind statul de drept. Suntem tot acolo de vreo 15 ani și la mare distanță și de Olanda și de Austria. Îngrijorările lor cu privire la cât de serioși și credibili suntem în a păzi vreo 2000 de km de graniță externă a UE sunt perfect legitime”, a declarat Cristian Păun pentru Europa Liberă.
Turismul
Privind către industria turismului, o analiză realizată de Romanian Business Leaders amintește că un număr de aproximativ 370.000 de turiști români merg anual în Austria și lasă în hotelurile și restaurantele austriece 250 milioane de euro.
