Banii pentru educație sunt mai mulți ca sumă efectivă, bugetul a crescut de la 29,9 miliarde de lei (2,28 % PIB) cât s-au alocat în 2022 la 32.5 miliarde de lei cât se vor aloca în 2023(2,1% PIB), dar procentul efectiv din PIB este mai mic.
Datele din ultimii 10 ani arată că, deși suma efectivă este mai mare anul acesta, procentul din PIB este cel mai mic începând din 2011, când a fost adoptată actuala lege a educației care prevede acordarea a 6% pentru Educație. Articolul 8 din lege a primit tot timpul derogare.
Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor Publice, cel mai mare procent din PIB alocat educației a fost în 2015 - 3,2% PIB ( 23,03 miliarde de lei). După cum se poate observa din graficul de mai jos, ca procent din PIB, bugetul propus pentru 2023 este mai mic decât cel din 2020 (30,5 miliarde de lei -2,9% PIB) sau decât cel din 2019(30,9 miliarde de lei -2,92% PIB).
Dragoș Cabat: Respectul pentru educație nu a existat niciodată
Analistul economic Dragoș Cabat spune pentru Europa Liberă că, deși pare că bugetul Educației a primit mai mulți bani, în realitate a scăzut.
„Creșterea bugetului în sumă nominală e cu dus și întors, pentru că salariile de asemenea cresc și ele din cauza inflației. Și atunci de fapt suma alocată educației este mai mică. Nu contează că suma efectivă e un pic mai mare, că și inflația e mai mare și toate cheltuielile au crescut”, spune Dragoș Cabat.
Acesta amintește că legea educației prevede alocarea pentru Educație a 6% din PIB, dar nu crede că articolul cu pricina va fi aplicat prea curând.
„La noi, legile sunt pentru proști, dar pentru politicieni nu, ei dau derogare de la an la an pentru 6% din PIB la Educație. Respectul pentru educație nu a existat niciodată. Respectul pentru așa zisa Românie Educată, începând de la cel care a venit cu ideea asta până la parlamentari, este zero”, mai spune Dragoș Cabat.
Analistul economic arată că, așa cum este proiectat acum bugetul de stat pentru 2023, taie bani tot de la cei care nu au de fapt.
„Din moment ce trebuie să scazi deficitul bugetar, care o să fie de peste 6%, trebuie să tai de undeva. Nu poți să tai de la Armată că te-ai angajat față de NATO, iar acolo nu e ca la profesori. La Muncă trebuie să dai, pentru că acolo sunt alocațiile și pensiile și trebuie să le dai. Și atunci trebuie să tai de undeva”, explică Dragoș Cabat.
Simion Hăncescu: „Suntem sub nivelul multor țări subdezvoltate din Africa”
Profesorii sunt nemulțumiți de câți bani primește efectiv Ministerul Educației din bugetul de stat. Miercuri, sindicaliștii au amenințat că vor ieși în stradă pentru că sporurile din învățământ nu au fost acordate. Cât despre bugetul propus, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, spune că este prea mic.
„Este anormal de mic pentru o țară membră a Uniunii Europene, unde media este de 4,7%. La finanțarea educației, noi suntem sub nivelul multor țări subdezvoltate din Africa”, a spus Simion Hăncescu.
Studenții amenință cu proteste
Elevii și studenții au ieșit cu poziții oficiale prin care cer mai mulți bani pentru Educație. Și elevii, dar și studenții spun că proiectul de buget pe 2023 nu are nicio legătură cu „România Educată”, proiectul președintelui Klaus Iohannis.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) susține că alocarea bugetară de 2,1% din PIB, acordată Ministerului Educaţiei, reprezintă cel mai scăzut nivel de finanţare din istoria recentă.
„ANOSR se declară siderată de proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor în cursul serii trecute. Alocarea bugetară acordată Ministerului Educaţiei, de 2,1% din PIB, reprezintă cel mai scăzut nivel de finanţare din istoria recentă şi nu face decât să marcheze dezinteresul autorităţilor publice faţă de sectorul educaţiei din România, declarat prioritar de toate guvernările şi de toate partidele politice”, arată studenții.
Aceștia spun că, cu toate că bugetul efectiv al Educației crește cu 7% faţă de anul 2022, de la 30 de miliarde la 32 de miliarde de lei, în contextul unei rate a inflaţiei de 15,3% în noiembrie 2022, de fapt scade. Studenții mai spun că solicită preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Nicolae Ciucă să corecteze proiectul, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla atunci ameninţă cu declanşarea de proteste.
Elevii cer demisia Ligiei Deca
Elevii de la Asociația Elevilor din Constanța au cerut demisia ministrului Ligia Deca, spunând că 2,1% din PIB este de fapt cel mai mic procent din istoria recentă.
„O persoană care și-a contruit cariera pe dezideratul unei Românii Educate, militând în trecut pentru 6% din PIB pentru educație, a reușit astăzi să aducă finanțarea educației din România într-o groapă. Îi solicităm Ligiei Deca să își dea demisia, din onoare pentru principiile sale și pentru lupta, de altfel similară cu a noastră, pe care a dus-o”, au tranmis elevii.
Ministerul Educației susține că bugetul este mai mare, dar ia în calcul și sumele acordate educației de alte ministere
Ministerul Educației susține, însă, că bugetul pentru învățământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49,509 milioane de lei, adică 3,2% din PIB, dar include aici și bugetele alocate pentru activități de învățământ și educație de celelalte ministere.
Ministerul Educației susține că din sumele prevăzute în bugetul său se asigură, printre altele, și banii pentru PNRR - 758,5 milioane de lei, precum și banii pentru transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale.
Până la finalul anului, Ministerul Educației ar trebui să facă publice cele două proiecte de legi ale educației din România, modificate cu amendamentele rezultate în urma dezbaterilor publice. Cele două legi ar trebui să transpună în practică filosofia proiectului România Educată al președintelui Klaus Iohannis.
Legile au fost puse în dezbatere publică în luna iulie de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a declarat că pentru punerea lor în aplicare sunt necesare alte 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern, dar și 36 de miliarde de lei, mai mult cu 4 miliarde de lei față de bugetul propus pentru educație în 2023.
Cum arată bugetul de stat pe 2023
Bugetul de stat pe 2023 este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 miliarde de lei.
Ministerele care primesc mai mulți bani anul acesta sunt: Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde lei, Ministerul Apărării -35,2 miliarde lei, Ministerul Cercetării - 3,189 miliarde lei, Ministerul Familiei - 620,7 milioane lei, Ministerul Educației - 32,5 miliarde lei.
Printre ministerele care vor primi mai puțini bani se află: Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, Ministerul Energiei - 2,96 miliarde lei, Ministerul Justiției- 2,9 miliarde lei.
