Linkuri accesibilitate

Noile legi ale Educației au nevoie de 36 miliarde de lei și încă 300 de acte normative. Antrenorul olimpicilor: „Pare un heirupism!"


Sorin Cîmpeanu spune că e nevoie de 36 de miliarde de lei pentru reformarea educației și punerea în aplicare a propunerilor legislative, dar acești bani vor avea un impact bugetar treptat, nu va fi nevoie de toți odată. Imagine de arhivă cu ministrul Educației.
Sorin Cîmpeanu spune că e nevoie de 36 de miliarde de lei pentru reformarea educației și punerea în aplicare a propunerilor legislative, dar acești bani vor avea un impact bugetar treptat, nu va fi nevoie de toți odată. Imagine de arhivă cu ministrul Educației.

Două proiecte de legi pentru schimbarea fundamentală a educației din România au fost lansate miercuri în dezbatere publică timp de 43 de zile, până pe data de 24 august.

Ministrul Sorin Cîmpeanu spune că după promulgarea legilor de către președintele Klaus Iohannis vor fi necesare 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern.

„Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente”, a spus ministrul Educației.

Un obiectiv al ministerului este ca până în septembrie 2023 să fie adoptate toate cele 300 de acte necesare legilor educației.

„În septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație. Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale”, a spus ministrul.

Pe lângă schimbarea structurii examenelor naționale, legea pentru învățământul preuniversitar schimbă și modul de evaluare al elevului prin introducerea acelui portofoliu educațional.

Radu Gologan: profesorul va fi mult mai încărcat, va crește birocrația

Profesorul Radu Gologan, antrenorul olimpicilor la matematică, arată că unele dintre măsuri sunt bune, dar trebuie aplicate în timp.

„Mi se pare un heirupism. Multe din măsuri sunt bune și ar putea fi aplicate în timp. Dar așa să schimbăm dintr-o dată totul va fi îngrozitor, pentru că sunt niște lucruri pe care legiuitorii, ministrul sau consilierii lui, se simte că nu au experiența lucrului la catedră sau ca profesori. De exemplu, profesorul va fi atât de încărcat încât nu va mai putea face față la ore, asta am observat. Este un fleac că nu mai notezi decât o dată pe an, dar ca să ai fișe de evaluare și de urmărire a fiecărui copil, care probabil se va transforma într-o birocrație fantastică și doar va fi bifa niște lucruri”, a observat profesorul Radu Gologan.

De ce admitere la liceele unde oricum se intră cu 9.90?

Examenul de admitere la liceele centenare, care va fi organizat de licee înaintea evaluării naționale, anunțat de Sorin Cîmpeanu, nu va duce la o calitate mai bună a elevilor care merg la licee, consideră fostul ministrul Ecaterina Andronescu, care a introdus actualul sistem de admitere lam liceu.

Precizăm că potrivit proiectului de lege pentru preuniversitar, colegiile naționale pot organiza concurs pentru 90% din locurile de la clasa a IX-a. Încă nu e clar cine va elabora subiectele pentru admitere, ministrul lăsând posibilitatea ca acestea să fie elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Române de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică.

„Dacă vă uitați, de 20 și ceva de ani de când se face rapartizarea computerizată, colegiile naționale s-au întărit. De exemplu, Colegiul „Sf Sava” din Capitală s-a completat de la 9,90, „Mihai Viteazul”, „Gheorghe Lazăr” de la 9.50 ultima medie. Și atunci tu de ce să dai admitere? Că mai buni decât ăștia pe care i-ai primit nu ai de unde să iei alții. Numai dacă nu cumva vrei să decizi tu cine intră, nu media lor sau examenul. Ceea ce pune un semn mare de întrebare”, a spus Ecaterina Andronescu.

Fostul ministru al Educației arată că reformele din educație anunțate înseamnă dublarea finanțării din educație.

„Acum bugetul Ministerului Educației este 2 și ceva % din PIB, nu știu cum îl poate dubla. Finanțarea este esențială. Dacă vreți să vedeți dacă există această deschidere de a dubla bugetul sistemului de învățământ cred că ar trebui să îl întrebați fie pe premier, fie pe ministrul de Finanțe, sau pe ambii. Există război la graniță, există criză economică majoră- astea sunt îngrijorările mele”, spune Ecaterina Andronescu.

Ecaterina Andronescu spune că va studia cu atenție cele două proiecte de lege puse în dezbatere publică
Ecaterina Andronescu spune că va studia cu atenție cele două proiecte de lege puse în dezbatere publică

Resursa umană din sistemul de educație este iarăși o problemă pe care o văd chiar profesorii.

„Va fi o problemă cu resursa umană, problemă care deja există. De exemplu, generația mea de profesori de matematică nu mai vor să rămână în sistemul de educație, nu mai vor să rămână în sistem un an, doi ani. Sunt sute de profesori buni, care în loc să-și mai prelungească, pleacă. Să zicem că în ultima vreme facultățile de matematică au început să aibă studenți mai buni și ai cu cine să îi înlocuiești, dar totuși marea masă sunt foarte slabi pregătiți”, mai arată profesorul Radu Gologan.

De unde vor veni banii pentru resursele din Educație?

Toate reformele din sistemul de educație care vor fi introduse de noile proiecte de lege vor costa 31 de miliarde de lei pentru preuniversitar și 5 miliarde de lei pentru preuniversitar.

Întrebat de ziariști despre finanțare și dacă are susținere, Sorin Cîmpeanu a răspuns ironic că niciodată nu este momentul pentru educație.

„Am înțeles că în cele 43 de zile ( n.r. - pentru dezbaterea proiectelor educației) sunt în perioada de vară și este foarte cald. Am înțeles și că până anul trecut spre final eram în criză sanitară și nu puteam să vorbim de educație. Am înțeles că după aceea au venit și sărbătorile și, evident, nu era momentul bun pentru educație. Din păcate, în februarie-martie, s-a declanșat criza din Ucraina și iar n-a fost timp pentru educație! Imediat după februarie-martie au venit sărbătorile pascale și evident că nu puteam să vorbim despre legile educației(...) Ori înțelegem că educația stă la baza tuturor lucrurilor, noi, clasa clasa politică-decidenții, ori dacă nu (...) toate măsurile care sunt reformă adevărată din acest sistem, dacă nu beneficiază de un suport financiar corespunzător, sunt degeaba!”, a răspuns Cîmpeanu.

Ministrul Educației nu a spus care este sursa finanțării pentru educație, în schimb a precizat că „premierul este un susținător al educației, al performanței în educației și al echității în educație”.

„Din fericire însă impactul bugetar va fi treptat. Spre exemplu, 25% este impactul salarizării, 25% este impactul diversificării curriculumului, care începe în septembrie 2023, nu are impact până atunci și începe cu clasa a IX-a, deci va fi un sfert din impact. După aceea intră 50%, după aceea gradual până în 2027. Bursele elevilor vor avea impact total încă din ianuarie 2023, salarizarea cel mai probabil că va fi luată în calcul din septembrie 2023”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Finanțarea reformelor anunțate a stârnit reacție din partea opoziției. Senatorul Ștefan Pălărie de la USR a spus că ministrul Educației și Guvernul care propun această reformă „ar trebui să aibă deja un răspuns, nu să lase „societatea” să dea răspunsuri”.

Ștefan Pălărie susține că impactul bugetar gradual al reformelor despre care vorbește ministrul Cîmpeanu poate fi o piedică pentru implementarea legii.

„Mă pune pe gânduri și acel „gradual” de la final - aceste cheltuieli, spune ministrul, vor apărea „gradual” până prin 2027. Sper că actuala putere nu va folosi iar „trucul” în care să scriem o lege, iar apoi o tot amânăm, prorogăm salarii și diverse prevederi”, arată Ștefan Pălărie.

Explicații privind bacalaureatul cu o singură probă scrisă din mai multe discipline

Proiectul pentru învățământul preuniversitar vine cu schimbări majore la Bacalaureat începând cu 2027, atunci când actualii elevi din clasa a IX-a vor susține o singură probă scrisă, transdisciplinară, din discipline precum limba română, matematică, științe, istorie și geografie și materii din aria socio-umane.

„O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română. A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%. Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline”, a precizat Cîmpeanu.

Ce prevede proiectul de lege al preuniversitarului cu privire la Bacalaureat:

  • proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română , matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
  • două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
  • proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
  • probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
  • probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării. aici legea exemplifică pentru fiecare profil în parte, de exemplu pentru pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, va fi o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări.

Proiectul de lege arată că toate conținuturile programelor de examen vor fi stabilite stabilite de Ministerul Educației și se dau publicității la începutul primei clase de liceu, în condițiile legii.

La fel cum se întâmplă și în prezent, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se dau publicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase de liceu, adică cu 6 luni înainte de susținerea examenului.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG