Guvernul a ratat ținta de investiții, acestea fiind cotate la puțin peste 5% din PIB în 2022, susțin surse guvernamentale. Alocarea unui procent de aproape 7% din PIB pentru investiții în acest an a fost definită de Florin Cîțu, președinte PNL în momentul realizării Coaliției PSD – PNL - UDMR, drept compromisul necesar pentru formarea noului guvern.
Motivele eșecului țin de incapacitatea administrativă, de contestațiile apărute în mai multe licitații, de problemele tehnice în derularea contractelor, subliniază sursele citate.
Proiectul de buget pentru 2023 propune iar o țintă de investiții de peste 7% din PIB. Surse liberale afirmă că procentul a fost cerut insistent de premierul Ciucă, președinte al PNL din aprilie 2022.
„Procentul de 7,21% din PIB pentru investiții a fost bătut în cuie”, au precizat surse liberale. Cu toate că procentul se regăsește în proiectul noului buget pentru 2023, oficialii guvernamentali recunosc în discuțiile informale că sunt șanse mici ca el să fie atins și se poate repeta scenariul din 2022.
Ministerul Transporturilor este principalul beneficiar al sumelor pentru investiții cu 94 de proiecte semnificative aflate în diferite stadii de implementare.
Pe lângă proiectele cu fonduri naționale, printre care un impact semnificativ îl va avea și programul Anghel Saligny sau PNDL 3, vor apărea investiții majore și datorită Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și datorită fondurilor europene.
Cât a câștigat statul din supra-impozitarea din energie și cât a plătit. Ce se întâmplă cu prețul la carburant
Un capitol important în 2022 a fost reprezentat de compensarea facturilor la energie. Decisă prin mai multe Ordonanțe de Urgență, compensarea a fost prezentată ca o cheltuială importantă a statului într-o perioadă de criză.
Factura finală pentru 2022 s-ar putea să nu depășească însă 10 miliarde de lei, susțin surse guvernamentale, deși la un moment dat se avansase ipoteza unei compensări de aproape 40 de miliarde de lei. Ultima estimare făcută de ministerul Energiei se apropia de 13 miliarde de lei, dar s-ar putea ca suma finală să fie și mai mică.
În schimb, pe lângă încasările suplimentare la buget din TVA și vânzarea de energie prin firmele de stat, bugetul a avut de câștigat și după introducerea supra-impozitării producătorilor și furnizorilor de energie. Surse guvernamentale susțin că statul român ar putea câștiga în 2022 peste 11 miliarde de lei, mai mult decât ar costa schema de compensare promovată.
Pentru 2023, guvernul nu a prevăzut vreun cost pentru schema de compensarea după reglementarea pieței de energie, deoarece încasările din supraimpozitarea furnizorilor și producătorilor va acoperi toate cheltuielile legate de compensare. Oficialii fac astfel o economie semnificativă la buget în 2023 comparativ cu 2022.
Marcel Ciolacu a declarat că reglementarea pieței de energie a constituit o linie roșie în Coaliția de guvernare și că PSD putea ieși de la guvernare dacă nu se rezolva problema din energie.
Prețul maximal pentru energia electrică a fost stabilit la 1,3 lei Kwh, dar pentru un consum sub 255 kwh, o gospodărie va plăti 0,8 de lei per kwh, iar consumul lunar sub 100 de kwh este taxat cu 0,68 kwh.
Noile taxe din 2023. Cum a renunțat Guvernul la majorarea impozitelor locale, deși a trecut 2,5 miliarde de lei în bugetare
Noile taxe de la 1 ianuarie 2023 au fost stabilite prin mai multe legi sau Ordonanțe de Urgență. Statul român încearcă să obțină mai multe venituri la buget din zona IMM-urilor, care vor fi obligate să aibă obligatoriu un angajat.
Guvernul a decis reducerea plafonului pentru un IMM la 500.000 de euro cifră de afaceri, de la 1 milion, și a eliminat posibilitatea ca o microîntreprindere să nu aibă cel puțin un angajat. Cota de impozitare pentru IMM-uri va fi de 1%.
O altă modificare de la 1 ianuarie prevede creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%.
Statul a modificat prin Ordonanță de Urgență și regimul privind TVA al băuturilor care conțin adaos de zahăr sau îndulcitori de la 9% la 19%.
Tot de la 1 ianuarie, cota de TVA crește de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant, catering și cazarea în regim hotelier.
De asemenea, TVA redus pentru achiziția unei locuințe se va aplica doar dacă valoarea acesteia nu depășește 600.000 de lei.
Executivul a decis și supraimpozitarea contractelor part time.
Coaliția de guvernare a anunțat prorogarea majorării taxelor locale până în 2025, dar proiectul de buget prevede venituri suplimentare de 2,5 miliarde de lei în 2023. Dacă primarii și consiliile locale nu vor majora voluntar impozitele și taxele locale, s-ar putea ca bugetul să aibă o gaură la capitolul venituri anul viitor.
Miniștrii au cerut 100 de miliarde de lei în plus. De ce a scăzut bugetul Justiției, iar cel de al Educației este redus
Surse guvernamentale au declarat că propunerilor miniștrilor privind bugetul ar fi depășit cu 100 de miliarde de lei valoarea prezentă în proiectul de buget. Printre miniștrii care au cerut mai mulți bani se numără Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dar și ministrul Justiției Cătălin Predoiu.
Bugetul Justiției a fost redus, susțin sursele citate, deoarece din bugetul ministerului au fost luate sume și trecute în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Transferul a fost necesar pentru plata chiriilor din justiție.
Dacă bugetul Educației este de doar 32,5 miliarde de lei, guvernanții susțin că alocarea totală pentru educație, nu doar bugetul ministerului se apropie de 49 de miliarde de lei. Diferența ar consta în bursele elevilor, transportul elevilor și alte sume care nu sunt plătite direct prin ministerul Educației, ci prin intermediul autorităților locale.
Cum arată bugetul de stat pe 2023
Bugetul de stat pe 2023 este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 miliarde de lei.
Ministerele care primesc mai mulți bani anul acesta sunt: Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde lei, Ministerul Apărării -35,2 miliarde lei, Ministerul Cercetării - 3,189 miliarde lei, Ministerul Familiei - 620,7 milioane lei, Ministerul Educației - 32,5 miliarde lei.
Printre ministerele care vor primi mai puțini bani se află: Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, Ministerul Energiei - 2,96 miliarde lei, Ministerul Justiției- 2,9 miliarde lei.
