• Proiectul zonei imobiliare de lux ridicat lângă o fostă groapă de gunoi de la marginea orașului Cluj-Napoca, în zona denumita Pata Rât, a început să ia contur în vara anului 2013, când un SRL românesc deținut de offshore-uri din Gibraltar intabula patru terenuri. În 2021, pe aceste suprafețe se obțineau ultimele aprobări pentru construirea unui cartier de lux.
• Proiectul Transilvania Smart City, dezvoltat de Chester Group Investments SRL, primea o finanțare de 19,5 de milioane de euro de la un offhore înregistrat tot în Gibraltar, cu legături în New York. Odată cu această finanțare, în proiect apărea și Adrian Alexandrov, partenerul de viață al Elenei Udrea.
• Între 2013 și 2020, Primăria Cluj-Napoca, a început desființarea gropii de gunoi din apropiere și a investit 10 milioane de euro în zonă. A modernizat drumul principal și a investit în utilități și expropieri, plătite în mare parte tot către dezvoltatorii proiectului.
• Ultima noutate a acestei investiții este întrarea în proiectul imobiliar a lui Maricel Păcuraru, patronul televiziunii Realitatea Plus, și a „consilierilor” săi: Bobby Păunescu, Miron Mitrea, Cozmin Gușă și Gabriel Oprea. Păcuraru a anunțat că investiția în Transilvania Smart City va ajunge la două miliarde de euro.

Mai multe organizați non-guvernamentale din județul Cluj au protestat sâmbătă seara împotriva edificării acestui proiect. ONG-urile vor să oprească dezvoltarea cartierului Transilvania Smart City, care a obținut autorizațiile de urbanism și construcție în 2021 de la Primăria Cluj-Napoca, administrație condusă de Emil Boc.

Unul dintre cei mai importanți dezvoltatori ai proiectului imobiliar este Adrian Alexandrov, logodnicul Elenei Udrea, fosta colegă de partid a lui Emil Boc. Cei doi chiar au rupt PDL și au format PMP. Udrea, fost ministru în guvernările PDL, se află în prezent în închisoare după ce a fost condamnată într-un dosar de corupție.

La marșul de protest care a avut ca punct de destinație sediul primăriei clujene au participat până în 100 de persoane. Participanții au protestat și față de proiectul imobiliar din Cluj-Napoca, dar și față de alte problemele cotidiene, cum ar fi facturile la energie.

Acțiunea de sămbătă a fost coordonată de Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS și este motivată de faptul că Primăria Cluj-Napoca a aprobat un proiect imobiliar faraonic, în timp ce problemele unei comunități sărace din apropiere nu au fost rezolvate de peste un deceniu.

Viitorul cartier de lux și comunitatea săracilor denumită „Dallas” sunt amplasate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, o zonă de la periferia municipiului Cluj-Napoca. Groapa de gunoi este închisă și urmează să fie dezafectată.

„Clujenii din Pata Rât, 1.500 de cetățeni, sunt ignorați complet atât de către primărie, cât și de către dezvoltatorii imobiliari atunci când se discută despre acest proiect imobiliar. Reprezentanții lor au solicitat de multe ori, în zadar, să fie consultați cu privire la planurile administrației publice locale ce vizează zona Pata Rât și locuitorii acesteia”, acuză Adi Dohotaru, președinte Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS din Cluj-Napoca.

„Din păcate, Municipiul Cluj-Napoca seamănă din ce în ce mai tare cu o broșură publicitară, cu promisiuni și iluzii care țin locul unei dezvoltări urbane coerente și puse în slujba intereselor celor mulți”, mai precizează organizațiile non-guvernamentale care organizează marșul, într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj-Napoca.

Asumarea cartierului Smart City din 2021

În decembrie 2021, la cinci luni după ce primăria și consiliul local din Cluj-Napoca aprobau proiectul imobiliar din care fac parte două firme ale Alexandrov, Elena Udrea și-a asumat public implicarea în această investiție imobiliară.

Fostul ministru de la Dezvoltare și Turism a avut pe 15 decembrie 2021 următoarea postare „Să fie într-un ceas bun! Pentru cârcotași, prețurile sunt printre cele mai mici de pe piața clujeană. Iar finanțarea este transparentă, prin fonduri de investii din afara tarii, în principal”, a declarat Elena Udrea despre Transilvania Smart City, proiectul imobiliar de la Cluj”.

Prin asumarea de pe Facebook din decembrie 2021, Udrea prelua o postare a lui Adrian Alexandrov realizată cu câteva ore înainte, prin care anunță că au început lucrările la viitorul proiect imobiliar Smart City.

„În prima etapă, proiectul Transilvania Smart City va avea 800 de apartamente, 20.000 metri pătrați comerciali, cel mai mare parc privat din România, de 2 hectare, un restaurant, centru SPA, sală de fitness, grădiniță și creșă, precum și 1200 de locuri de parcare inteligentă subterane. Faza finală a proiectului imobiliar va aduce 10.000 de unități de locuit, adică circa 40 de blocuri de locuințe și peste 30 000 de locuitori estimați”, scria acesta în postarea preluată și de Udrea.

În fotografiile care însoțesc postarea se pot observa primele utilaje care soseau pe șantier, iar Adrian Alexandrov supraveghea totul atent.

Cronologia autorizațiilor din primăria condusă de Boc

Ianuarie 2020. Dezvoltatorii actualului proiect imobiliar au început să obțină aprobările de la municipalitatea clujeană, așa cum reiese din documentele de urbanism ale Primăriei Cluj-Napoca. Conform planurilor, trebuie ridicate cel puțin 10.000 de locuințe după finalizarea celor două etape ale investiției.

În prima lună a anului 2020 a fost obținut un prim aviz de oportunitate de la Arhitectul Șef al Primăriei Cluj-Napoca - Daniel Pop. Prima solicitare de aprobare a unui plan urbanistic pentru terenurile din zonă a fost în 2016.

Martie 2020. Municipalitatea condusă de Emil Boc emite un certificat de urbanism (Nr. 1129/17.03.2020).

Aprilie 2020. La două săptămâni, Arhitectul-Șef emite un nou aviz de oportunitate, în prima zi a lunii aprilie.

Noiembrie 2020. Documentele obținute în 2020 sunt modificate și completate în anul următor în baza unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) cu nr. 587110/26.11.2020.

Ianuarie 2021. Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism eliberează pe 14 ianuarie 2021 ultimul aviz care are 7 numărul de înregistrare.

Ianuarie 2021. Apoi, se face procedura pentru schimbarea Planului Urbanstic Zonal (PUZ) într-o ședință de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Cererea pentru această hotărâre are nr. 36559 și este făcută în 18 ianuarie 2021.

Martie 2021. Pentru obținerea PUZ, primăria condusă de Emil Boc eliberează o serie de avize. Referatul de aprobare, semnat de Emil Boc, raportul de specialitate al Direcției de Urbanism și Avizul de Oportunitate al Arhitectului-Șef sunt toate aprobate și semnate pe 3 martie 2021.

Iunie 2021. Pe 9 iunie, Emil Boc mai semnează un referat de aprobare care îl completează pe cel din martie. După 10 zile, Consiliul Local Cluj-Napoca aprobă PUZ-ul proiectului, document în baza căruia se poate deschide șantierul.

În legătură cu acest subiect, Emil Boc a emis un comunicat în această săptămână în care precizează că municipalitatea pe care o conduce ține cont doar de calitatea proiectelor imobiliare. În plus, Emil Boc a lăsat să se înțeleagă că proiect Smart City nu a parcurs tot drumul din punct de vedere al autorizațiilor.

Primarul din Cluj-Napoca se referă la faptul că planurile aprobate până acum vizează doar blocurile și vilele care trebuie construite. Dezvoltatorii au promis că într-o etapă ulterioară vor amenaja și un parc de 2,5 hectare, dar vor face și alte investiții.

Prin firma Realtopfarma, Alexandrov deține o autorizație de construcție pentu un „ansamblu rezidențial imobile de locuințe colective, spații complementare, creșă, spații comerciale, 4.700 de apartamente, faza I: 5 imobile 2S+D+P+8E+9Er, 2S+P+9E+10Er Transilvania Smart City”.

Adevăratul început a fost însă în 2013

Suprafața pe care se va ridica proiectul de lux Smart City este împărțită în acest moment în patru loturi: unul de 5.900 de metri pătrați (0,59 hectare), unul de 5.134 de metri pătrați, unul de 23.631 de metri pătrați și unul de 29.472 de metri pătrați. În total, suprafața pe care se vor ridca blocurile și vilele adună 6,4 de hectare, teren intravilan. Datele legate de proprietăți sunt obținute din documentele cadastrale obținute de Europa Liberă.

Însă terenurile viitorului cartier au fost achiziționate încă din 2013 de un SRL românesc deținut de firme de tip căsuță poștală din Gibraltar.

Gibraltarul nu este un stat independent, ci are statut de teritoriu britanic care are un anumită autonomie în ceea ce privește sistemul de înregistrare companii. Gibraltarul se află în Europa de sud-vest, la sud de Spania, mărginind strâmtoarea Gibraltar, care leagă Mediterana cu Oceanul Atlantic. Este singurul teritoriu britanic situat în partea continentală a Europei.

• Lotul de 5.970 metri pătrați

Suprafața a fost intabulată pe 22 noiembrie 2013 pe numele firmei Chester Group Investments SRL din Corbeanca.

Pe 20 august 2020, Tonex Finance Ltd din Gibraltar obținea ca garanție acest teren în schimbul unui credit.

• Lotul de 29.472 metri pătrați

Suprafața a fost intabulată pe 22 noiembrie 2013 pe numele firmei Chester Group Investments SRL din Corbeanca. Terenul rămânea în proprietatea lui Ștefan Birică, dar Chester își asuma să obțină autorizațiile necesare utilităților și drumurilor de acces. În shimb, primea dreptul de folosință al terenului.

Pe 18 august 2020, proprietatea își schimba proprietarii printr-un proces de alipire.

Realtopfarma primea 50% din teren. Firma Merlin Construcții SRL din Cluj-Napoca obținea 9%, iar SDC Imobiliare din Cluj Napoca avea 1%.

Merlin Construcții SRL din Cluj-Napoca îi are ca acționari pe Septimiu Ștefan Munteanu (50,003%) și pe Alina Dana Mureșan (49,997%).

SDC Imobiliare din Cluj Napoca este deținută de co-acționarii Ștefan și Ștefania Martac Berciu.

• Lotul de 5.140 de metri pătrați

După primele două zile de la intabulările de mai sus, este înregistrat pe 25 noiembrie 2013 tot de Chester Group Investments SRL din Corbeanca și dreptul de proprietate pentru o suprafață de 5.140 de metri pătrați. În acest an, pe 25 februarie, firma SDC Imobiliare din Cluj Napoca obținea 50% din dreptul de proprietate în urma unui contract de cumpărare cu firma din Ilfov.

• Lotul de 23.134 de metri pătrați

Ultimul teren pe care s-a obținut de la primărie dreptul de a se construi viitorul cartier Smart City este intabulat de Chester Group Investments SRL din Corbeanca tot pe 25 noiembrie 2013. Pe 20 august 2020, Tonex Finance Ltd din Gibraltar obținea ca garanție și acest teren în schimbul unui credit. Astfel, Tonex are garantate două terenuri cu o suprafață de aproape 28,5 hectare în acest proiect imobiliar din Cluj-Napoca.

Teren preluat cu promsiunea că Primăria Cluj-Napoca condusă de Boc va face investiții în utilități

Cea mai întinsă suprafață din acest proiect aparținea în 2013 lui Ștefan Birică, un profesor universitar din Cluj-Napoca. Chester preia dreptul de folosință al terenului în schimbul promisiunii că va convinge primăria clujeană să construiască drumuri și utilități spre Dealul Borzaş, pe str. Moş Ion Roată, în zona Căii Someşeni.

Altfel spus, Chester Group Investments preia dreptul de folosință a unui teren de peste 5.000 de metri pătrați în schimbul promisiunii că va convine Primăria Cluj-Napoca să investească în drumuri și utilități.

După solicitări în 2014, 2016 și 2018 din partea Chester, administrația lui Emil Boc promite să construiască drumul și utilitățile.

Întâmplător sau nu, Emil Boc promitea în 2015 că va construi în zonă un parc-cimitir pe o suprafață de 20 de hectare. Pentru a realiza această investiție de peste 10 milioane de euro, Primăria Cluj-Napoca începe mai întâi să facă expropieri, să amenajeze drumurile și să asigure utilitățile pe strada Moș Ion Roată, adresa Transilvania Smart City. Artera de circulație care duce spre viitorul cimitir, dar și spre cartierul de lux asumat de Elena Udrea în decembrie 2021.

Emil Boc nu ne-a răspuns dacă a vorbit vreodată cu Elena Udrea despre acest proiect sau dacă știa că un teren din proiectul imobiliar este folosit cu promisiunea că se vor obține investiții din partea municipalității clujene în drumuri și utilități.

În anul 2019, Consiliul Local Cluj-Napoca aprobă inițiativa primăriei de a aloca 1,8 milioane de lei pentru „Modernizare tronson strada Moș Ion Roată și extindere rețele”. Obiectivul de investiții este declarat de utilitate publică de interes local prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 983/2019, într-un termen de 5 ani, conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 654/2020.

„Prin lucrările de modernizare se dorea lărgirea pe anumite porțiuni a acestei străzi pentru o circulație mai bună înspre și dinspre cimitirul proiectat la capătul străzii, dar și extinderea rețelei de canalizare pluvială. Astfel, capătul nordic al străzii este modernizat, dar spre capătul sud-vestic drumul este de pământ, cu lățime de 4 m și nu corespunde profilului prevăzut în planul urbanistic general”, preciza Dan Tarcea, viceprimarul Clujul, la o întâlnire cu presa locală.

Lucrările ar fi trebuit să fie gata în iulie 2020. Cum lărgirea străzii intra pe proprietatea viitorilor dezvoltatori imobiliari, primăria Cluj-Napoca decide că trebuie să le acorde despăgubiri pentru a construi drumul spre viitorul cartier. Pe 23 februarie 2021, la inițiativa primăriei, Consiliul Local Cluj-Napoca despăgubiri de 650 milioane de lei pentru dezvoltatorii Smart City.

• Chester primește 362.496 de lei;
• Realtopfarma obține 53.336 de lei;
• Realtopfarma și Merlin Construcții iau împreună 245.440 de lei;

De menționat că ședința de consiliul local din februarie 2021 nu a fost prezidată de Emil Boc și inițiativa este semnată de viceprimarul Dan Tarcea.

Cum o parte din viitorul drum spre cimitir, dar și spre cartierul de lux Transilvania Smart City, trecea pe proprietăți ale Ministerului Apărării, în ziua următoare, pe 24 februarie 2021, primăria condusă de Emil Boc obține și dreptul de folosință a terenului armatei pe care urma să treacă artera de circulație și utilitățile.

Prin Hotărârea nr. 55/2021 a Guvernului României s-a stabilit transmiterea unor părţi din imobilele din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, judeţul Cluj. Au semnat inițiativa Florin Cîțu, premierul din acel moment, și Nicolae Ciucă, ministrul Apărării la acel moment și actual prim-ministru.

„Nu am făcut niciodată nicio declarație cu privire la susținerea sau nesusținerea proiectului amintit de către dvs (Transilvania Smart City, n.red.). O mică parte din proiect a parcurs procedurile legale, iar restul va fi aprobat sau nu în funcție de respectarea condiționalităților urbanistice incidente în cauză. În concluzie, Primăria promovează sau nu promovează în procedurile legale proiectele în funcție de îndeplinirea sau nu a condițiilor legale, și nu în funcție de investitorul care solicită aprobarea”, a declarat Emil Boc pentru G4media.ro.

Creditul de 19,5 de milioane de euro

După achiziția și apoi intabularea proprietăților în 2013, proiectul a intrat în stand-by din cauza lipsei finanțării unui proiect evaluat acum bombastic de dezvoltatori la două miliarde de euro.

Finanțarea vine în 2020 prin intermediul unui offshore din Gibraltar. În documentele de proprietate ale terenurilor Smart City, două loturi sunt trecute în deptul Tonex Finance Ltd din Gibraltar în schimbul unui credit de 19.552.408 de euro.

Tonex Finance Ltd face parte din grupul Tonex Holdings din Gibraltar. Așa cum reiese din documentele din instanțele americane, Maurice Moses Benady este administratorul acestui grup de offshore-uri.

Tonex este un holding, organizat în conformitate cu legile din Gibraltar, care deține diferite filiale care investesc în imobiliare și alte active, declara Maurice Moses Benady în 2003 în cadrul unui proces civil.

Tonex este deținută efectiv de un trust ai cărui beneficiari sunt membri ai familiei Schimmel din New York. În documentele cazului din 2003 reieșea că prin Tonex s-au realizat cel puțin două tranzacții în valoare cumulată de 700 de milioane de dolari.

Am încercat să contactăm reprezentanți ai familiei Schmmel din New York pentru a ne preciza dacă finanțarea de 19,5 milioane de euro a fost asigurată de membrii familiei. Nu am primit niciun răspuns. L-am înrebat și pe Adrian Alexandrov dacă finanțarea din Tonex provine de la familia Schmmel, dar nu am primit niciun răspuns.

Din informațiile obținute de Europa Liberă reiese că Tonex este o firmă de tip vehicul de plăți care poate fi folosită de mai multe persoane, pentru a ascunde proveniența reală a banilor.

Nici colaboratorii din România ai avocatului britanic Maurice Moses Benady nu au dorit să ne dea informații, motivând că nu le cunosc.

Intrarea în afacere a lui Alexandrov

Logodnicul lui Elena Udrea este prezent în acest proiect ca acționar în două firme care sunt dezvoltatori ai Smart City: Realtopfarma SA din Ilfov și Chester Group Investments SRL din Ilfov.

Primul pas a lui Alexandrov în această investiție are loc la începutul lunii august 2020 când devine acționar în Realtopfarma SA. Firma din București, deținută până atunci de Gheorghe și Marian Livia Petrovan, se mută în București, iar Alexandrov devine acționar cu 50%. Familia Petrovan rămâne cu restul de 50%.

Cei doi soți nu sunt nici ei străini de Elena Udrea. Ei sunt părinții soției lui Adrian Gurzău, fosta Cecilia Petrovan, finul fostului ministru aflat acum la închisoare.

Adrian Alexandrov nu ne-a răspuns până în acest moment la nicio întrebare pe care i-am trimis-o despre acest subiect.

La câteva zile după intrarea lui Alexandrov în firmă, pe 20 august 2020, firma primește 50% din dreptul de proprietate a unui teren deținut de Chester Group Investments în cadrul Smart City.

A două firmă prin care Alexandrov este prezent în proiectul imobiliar de lux este chiar firma Chester Group Investments. În 14 ianuarie 2021, acționarii și administratorii decid ca firma să fie vândută pentru 35.000 de lei către Realtopfarma din Ilfov.

Administratorii și acționarii Realtopfarma după acest moment și până astăzi sunt Adrian Alexandrov și Adrian Gurzău. Acesta din urmă este finul lui Elena Udrea. El a fost deputat în perioada 2012-2016. În 2017, el a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupție legat de compania de asigurări Carpatica.

De la agent de vânzări la investor imobiliar, după relația cu Udrea

Adrian Alexandrov este un fost manechin, a fost crescut în domeniu de Cătălin Botezatu, iar până s-o cunoască pe Elena Udrea a avut mai mult activități de promovare produse și spații de petrecere a timpului liber în România și în Dubai.

Potrivit viva.ro, iubitul Elenei Udrea a absolvit London Academy of Media Film and TV Presenter. De asemenea, a fost de-a lungul timpul prezent și în lumea modei și a defilat pentru designerul Cătălin Botezatu. Ulterior, a fost stewart.

Partenerul de viață al lui Udrea a fost agent de vânzări din 2008 și până în 2016 pentru produse din tutun, hoteluri și săli de fitness, așa cum reiese din propriul CV.

Undeva între 2016 și 2017 o cunoaște pe Elena Udrea, atunci când fostul ministru avea probleme din ce în ce mai mari cu procurorii și cu sechestrele asiguratorii.

În mai 2016, Adrian Alexandrov începe să lucreze ca agent vânzări la o societate imobiliară din București. După doar un an - între timp relația cu Udrea devine publică - fostul manechin devine proprietarul unei societăți imobiliare care deține franciza americană Re/Max.

Presa mondenă nota că, până la oficializarea relației cu Elena Udrea, acesta deținea o vilă în Corbeanca și o mașină de lux, bunuri evaluate conform unor anunțuri de vânzare ale lui Alexandrov la maximum 200.000 de euro.

Alți asociați contoversați

Pe 4 decembrie, într-un articol publicat pe site-ul televiziunii Realitatea Plus, s-a anunțat că patronul postului, Maricel Păcuraru, alături de asociații săi din „Consorțiul PHG”, intră în acționariatul proiectului imobiliar din Cluj.

„Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții Transilvania Smart City, Adrian Alexandrov (partenerul de viață al Elenei Udrea – n.r.) și Adrian Gurzău (fost deputat PDL de Cluj), au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea acestui proiect estimat ca valoare de piață la peste 2 miliarde de euro, la finalizarea sa”, se arată în articolul Realitatea.

Acționarii Consorțiului PHG sunt Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț.

Maricel Păcuraru este un om de afaceri originar din Galați. El este implicat în afaceri la Realitatea Plus și Romprest. A fost condamnat pentru corupție, iar pe perioada detenției a fost librar la biblioteca penitenciarului.

Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, a ispășit și el o pedeapsă în închisoare pentru fapte de corupție. El este un apropiat al lui Maricel Păcuraru.

Bobby Păunescu este acționar în postul de televiziune B1 și este fiul omului de afaceri Viorel Păunescu. Este un apropiat și al Elenei Udrea.

Gabriel Oprea, fostul vicepremier și ministru de la Interne și Apărare, este și el un apropiat al lui Maricel Păcuraru.

Vânzari cu miros

Publicația „Adevărul” a solicitat un punct de vedere de la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj (APM) legat de apropierea cartierului de groapa de gunoi dezagectată. Specialiștii de mediu susțin că s-a realizat un studiu de specialitate. „Concluziile relevă că nu se vor dezvolta efecte adverse asupra stării de sănătate a populației din zona de influență a obiectivului”, au precizat reprezentanții APM.

Instituția a mai precizat că a impus dezvoltatorului „declarația notarială în care acesta menționează că se obligă să anunțe potențialii cumpărători și/sau chiriași de eventualul disconfort datorat mirosului din zonele de depozitare deșeuri de la Pata Rât, de zgomotul produs de aeronave, inclusiv a vecinătății cu cimitirul din zonă”.

Aceste mențiuni nu se găsesc nici pe site-ul Transilvania Smart City, nici în ofertele solicitate pe mail de către clienți, notau jurnaliștii de la Adevărul.

Transilvania Smart City se va întinde pe versantul unui deal aflat la circa 150 de metri de groapa de gunoi Pata Rât, pe care autoritățile trebuie să o desființeze, care a fost înlocuită cu un centru de colectare a deșeurilor ce nu ar trebui să aibă efecte negative asupra locuințelor din zonă, conform unui raport comandat de Consiliul Județean Cluj. În acest moment, mai sunt deșeuri la vechea groapă de gunoi Pata Rât, care, teoretic, trebuie să fie eliminate din zonă.