Linkuri accesibilitate

Acord semnat la București. Europa ar putea primi energie din Caucaz printr-un cablu din Marea Neagră


Liderii celor patru state semnatare ale acordului s-au întâlnit la Palatul Cotroceni din București. La eveniment a fost prezentă și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Liderii celor patru state semnatare ale acordului s-au întâlnit la Palatul Cotroceni din București. La eveniment a fost prezentă și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Guvernele României, Ungariei, Georgiei și Azerbaidjanului au semnat sâmbătă, la București, un acord în domeniul energetic care va permite transportul de energie pe ruta Caucazul de Sud – Europa, via Marea Neagră. La eveniment a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Documentul, parte a unui parteneriat strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei, a fost catalogat de președintele român Klaus Iohannis ca fiind unul „crucial” și „ambițios”.

Scopul parteneriatului este construirea unui cablu submarin care să transporte energie electrică prin Marea Neagră dinspre Azerbaidjan și Georgia înspre România și Ungaria. Cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1.195 km, din care 1.100 km submarin și 95 km terestru.

Acordul dintre cele patru guverne va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, a arătat Administrația Prezidențială din România.

După semnarea acordului, Klaus Iohannis a declarat că implementarea acestui proiect va aduce o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la cooperarea în regiune.

Liderii statelor care au semnat acordul, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Liderii statelor care au semnat acordul, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale”, a declarat președintele român.

El a mai arătat că acordul va sta la baza unei cooperări pe termen lung între țările care l-au semnat, mai întâi pentru transportul și comerțul de energie, apoi pentru „dezvoltarea de proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa.”

„Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Putem spune că ambele maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată mai aproape.
Ursula von der Leyen, președintă CE

Prezentă la București cu ocazia semnării acestui acord, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că „acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi, mai departe, către regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce priveşte comunicarea digitală, cât şi energia”, potrivit Agerpres.

„Cablul electric de sub Marea Neagră prezintă multiple oportunităţi. Acest proiect ar putea aduce Georgiei, o ţară cu destin european, beneficii considerabile. Ar putea transforma ţara într-un hub de energie electrică şi ar putea-o integra în piaţa de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta electricitate către vecinii noştri din Moldova şi Balcanii de Vest şi desigur către Ucraina. Va ajuta la reconstrucţia sistemului energetic ucrainean şi la reconstrucţia ţării”, a spus Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a fost întâmpinată la București de președintele român Klaus Iohannis.
Ursula von der Leyen a fost întâmpinată la București de președintele român Klaus Iohannis.

La rândul său, Viktor Orban, premierul Ungariei, a spus despre proiect că va ajuta Europa să își întărească independența energetică în raport cu Rusia.

„Vremurile importurilor de materii prime ieftine din Rusia s-a terminat. Dorim să avem creștere economică și securitate. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord să identificăm noi surse de energie pentru Europa. Rămâne doar un vis până când vom avea surse efective de energie”, a spus Viktor Orban, citat de Hotnews.

Reprezentanții celor patru state, plus șefa Comisiei Europene, la întâlnirea care a avut loc sâmbătă la București.
Reprezentanții celor patru state, plus șefa Comisiei Europene, la întâlnirea care a avut loc sâmbătă la București.

„Noi în Ungaria suntem mândri că putem să participăm la o astfel de investiție strategică unică, pentru că trebuie să fim inovativi. Ne pregătim să construim cel mai lung cablu de energie submarin. Dacă aș fi mai tânăr aș spune că trebuie să fii rock and roll să faci un asemenea cablu”, a mai declarat el.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliev, a declarat și el că ţara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.

„Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are. Astăzi începem să construim un nou 'pod' din Azerbaidjan către Europa”, a spus Aliev.

Stadiul proiectului

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Sursă: Administrația Prezidențială

La acest articol au fost folosite relatări ale Agerpres și Hotnews, precum și date furnizate de Administrația Prezidențială din România.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG