Federaţia Patronală Petrol şi Gaze arata, zilele trecute, că sectorul de petrol şi gaze este deja supraimpozitat, iar sectorul de producţie şi trading de electricitate în România este suprataxat. De aceea, susține federația, noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol şi gaze pune în pericol viitoarele investiţii pentru securitatea energetică a Romaniei.
„Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja introduse este în contradicţie cu principiile Regulamentului European”, mai arată patronii din petrol și gaze.
Experta în energie, Ana Otilia Nuțu, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că proiectul de ordonanță de urgență, elaborat de Ministerul Finanțelor, prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, impune de fapt o supraimpozitare la o supraimpoozitare deja existentă.
Ana Otilia Nuțu arată că lipsa de transparență, de predictibilitate și schimbarea legilor descurajează, de fapt, investitorii. Ea spune că proiectul supraimpozitării a fost dat de pe o zi pe alta, iar din această cauză investitorii se vor gândi de două ori atunci când vor vrea să dezvolte proiecte, pentru că nu vor ști sigur dacă nu cumva vor veni și alte impozite față de cele existente în momentul în care încep proiectele.
„Hai să vedem care este întreaga povară fiscală și să vedem dacă acum, din cauză că sunt niște prețuri cu totul excepționale, s-a justificat să se crească nivelul de impozitare. Însă, ei nu au făcut asta. Au venit pe 27 decembrie cu un draft de text care a fost scurs pe surse în presă și care a fost aprobat în 28 decembrie, fără să existe niciun fel de consultare exact cu cei pe care îi reglementați”, a declarat Ana Otilia Nuțu.
1. Europa Liberă: Federaţia Patronală Petrol şi Gaze arată că noul proiect de suprataxare a sectorului pune în pericol viitoarele investiţii pentru securitatea energetică a Romaniei. Ce anume reglementează acest proiect și ce e greșit în el?
Ana Otilia Nuțu: Sunt niște chestiuni greșite pe procedură și alte chestiuni greșite pe conținut. Pe procedură, pentru că totuși regulamentul acela există din 6 octombrie. Între 6 octombrie și 28 decembrie era timp berechet să fie publicat un draft de text și să fi discutat cu toată lumea, transparent, ce anume putem impozita și cu cât.
Pe conținut, e greșit faptul că, totuși, noi avem deja o supraimpozitare în sectorul gazelor, de care lumea se pare că a uitat, și care, mai mult decât atât, avea ca scop inițial când a fost el gândit ca banii care sunt colectați din acea supraimpozitare să se constituie într-un fond prin care să fie sprijiniți consumatorii vulnerabili. Dar noi am uitat lucru ăsta și acum supraimpozitam. Este o supraimpozitare care ar fi trebuit să fie temporară, trebuia să fie inițial până în 2017 și după aia s-a prelungit în fiecare an.
O formă a acelei supraimpozitări există deja și în legea offshore, sigur cu alte praguri calculate în alt fel, dar exact aceeași filozofie. Supraimpozitarea care a existat deja, acel impozit pe veniturile suplimentare și care a fost făcut în 2013, este practic o impozitare pe venituri și cu o parte foarte mică de deductibilitate de investiții.
Deci este o supraimpozitare considerând cumva că prețurile pentru gaze care depășeau plafoanele respective din lege și care erau la nivelurile la care s-a dereglementat piața între 2013 și 2017 ar fi niște pe venituri nesimțite. Adică exact ceea ce se înțelege prin „windfall tax”, o supraimpozitare de tipul celei de care discutăm acum. Deci, practic, am introdus încă o supraimpozitare pe o supraimpozitare existentă.
2. Europa Liberă: De fapt, Guvernul României vrea să transpună Regulamentul UE 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022, referitor la o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie. Cum ar trebui transpus acest regulament?
Ana Otilia Nuțu: Ar fi trebuit să fi calculat exact cât este supraimpozitarea actuală și dacă supraimpozitarea actuală era suficientă sau nu.
Am văzut niște cifre aruncate așa cumva din vârful degetelor în presă, că ar fi niște încasări suplimentare de 3,9 miliarde de lei. Dar eu nu am văzut niște calcule serioase. Hai să vedem cât anume s-a încasat în 2022 din aceste impozite pe venituri suplimentare?
Am văzut niște cifre prin presă că au crescut de vreo șapte ori față de anul anterior, din cauza acestei creșteri de prețuri. Deci exista deja acest lucru, această supraimpozitare. Și hai să vedem cât anume încasează statul acum din industria asta, pentru că statul este acționar majoritar la Romgaz cu 60% și este acționarul minoritar la Petrom. Deci are o parte de dividende deja pe care le încasează din profituri. Pe urmă există impozitul pe profit.
Există impozitul pe aceste venituri suplimentare din 2013, mai există redevențele. Hai să vedem care este întreaga povară fiscală și să vedem dacă acum, din cauză că sunt niște prețuri cu totul excepționale, s-a justificat să se crească nivelul de impozitare. Însă, ei nu au făcut asta. Au venit pe 27 decembrie cu un draft de text care a fost scurs pe surse în presă și care a fost aprobat în 28 decembrie, fără să existe niciun fel de consultare exact cu cei pe care îi reglementează.
3. Europa Liberă: Ce înseamnă „contribuția de solidaritate”, prevăzută în proiect?
Ana Otilia Nuțu: Dacă ne uităm la Ordonanța 7 din 2013, care este cu impozitul pe veniturile suplimentare, vedem ca și atunci se constituia un fond special care era făcut să protejeze anumite categorii de consumatori casnici, consumatori vulnerabili. Și ce s-a întâmplat cu asta? Am văzut în practică că banii respectivi se duceau în bugetul de stat fără nici o separare și protecție în vreun fel, deși legea spunea exact același lucru. Exact la același lucru mă aștept și acuma: să se constituie acest fond, care de fapt ce duce la bugetul statului fără nici o alocare în vreun fel.
În momentul în care publici un text trebuie să faci o analiză de impact. Te uiți exact câți bani se încasau până acum, câți bani s-ar încasa din acest impozit, dacă are vreun efect asupra investițiilor actuale. Și după aceea vii și propui niște proiecte prin care să cheltuiești banii respectivi. Dacă pot, de exemplu, să sprijine consumatorii vulnerabili, atunci hai să vedem câți consumatori vulnerabili pot fi sprijiniți și în ce în ce fel.
4. Europa Liberă: Spuneați că nu știm nu ce impact o să aibă proiectul. Cine ar fi trebuit să calculeze impactul?
Ana Otilia Nuțu: Ei au dat datele. Ministerul de Finanțe, care înțeleg că a venit cu această propunere, ar fi trebuit să vină cu aceste calcule. Nu să căutăm noi așa... să dibuim ce vor, în condițiile în care ei au toate aceste date și știu exact cât se încasează în momentul ăsta din toate impozitele și taxele, și cât anume s-ar încasa suplimentar, dacă se încasează ceva suplimentar sau dacă nu cumva numărăm de trei ori acești bani.
5. Europa Liberă: În ce măsură putem vorbi despre siguranța energetică a României în condițiile în care guvernul vrea suprataxarea sectorului de petrol și gaze?
Ana Otilia Nuțu: Care ar putea să fie efectul? Noi așteptam, cândva pe la jumătatea anului viitor, să se ia o decizie finală de investiție la OMV Petrom, dacă fac sau nu fac proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
În momentul în care tu ca investitor, când te gândești să faci un proiect care are o durată de viață de 20 de ani, vezi că vine Guvernul și adoptă astăzi o lege care se publică tot astăzi și care privește fiscalitatea în domeniul tău, îți pui întrebarea: „ok și dacă vine statul poimâine, când aș începe investiția, și mai impune un astfel de impozit?”.
Avem această imprevizibilitate completă a ce face statul român. Deci orice om, care încearcă să își facă niște calcule pe termen lung, ia în calcul costul, ce impozite o să aibă de plătit și dacă recuperează banii sau nu. Dacă eu văd că statul român zice azi „ai impozit 5 la sută”, iar mâine „poate pun 60 % impozit”, sau invers, nu poți să faci nici un calcul.
6. Europa Liberă: Piața de gaze naturale s-a liberalizat în 2020. Cum a schimbat această măsură producția și consumul?
Ana Otilia Nuțu: S-a liberalizat, dar apoi ne-am întors practic la piața reglementată, pentru că acum, nu mai știu de la care dintre cele patru legi de plafonare și compensare, posibil a doua, producătorii de gaze sunt obligați să vândă la preț reglementat. Era 150 de lei pe megawatt oră pentru casnici și 250 de lei pentru CET-uri. Practic, ne-am întors la tema reglementată pentru cea mai mare parte a pieței.
Petrom și Romgaz au făcut niște profituri suplimentare din vânzarea în piața liberă, către Azomureș sau către consumatorii industriali care și-au redus foarte mult cererea în ultimii ani. Dar în rest, prețurile erau reglementate, adică nu s-au făcut niște profituri nesimțite. Deci ai odată reglementarea pieței și acum mai vii cu încă o supraimpozitare.
7. Europa Liberă: Cum stă România la producția de energie și gaze în această iarnă?
Ana Otilia Nuțu: În producția de gaze avem așa: avem odată producția veche onshore – Petrom, Romgaz, zăcămintele care sunt în exploatare de mulți ani și care scad, cu 6-7% pe an. Anul ăsta a intrat în producție un zăcământ nou în Marea Neagră, cel al lui Black Sea Oil & Gas, care compensează o parte din reducere, însă producția aceea onshore va scădea în continuare.
Așteptăm să vedem ce se întâmplă cu Marea Neagră. Iar la Romgaz e o pungă mare de gaze, pe care nu o exploatează mai repede. În 2017, au descoperit un zăcământ foarte mare onshore la Buzău, la Caragele, sub un zăcământ existent, care e foarte aproape de rețea. Ar avea 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă cam echivalentul consumului nostru pe doi ani jumătate.
Dar Romgaz nu știu ce face cu acel zăcământ, adică nu am văzut vreo mișcare să se apuce să investească în el, deși zăcământul de la Caragele ar fi o soluție mult mai bună acum, pentru criza asta pe care o vedem în piața gazelor, decât Marea Neagră.
Pentru că proiectul din Marea Neagră, din momentul în care se ia decizia de investiție, durează vreo patru ani să intre în piață, în 2027 ar intra în piață. În timp ce la Caragele, l-ar face într-un an și cu costuri mult mai mici. Ar trebui să fie prioritatea Romgazului, care și-a blocat cam toți banii în cumpărarea părții Exxon, în loc să facă investiții în proiectul ăsta.
8. Europa Liberă: Federaţia Patronală Petrol şi Gaze spune că proiectul dat de guvern nu va rezolva criza energiei. Cum se poate rezolva criza energetică?
Ana Otilia Nuțu: Lucrul care se întâmplă acum este că diapare gazul rusesc din piața europeană. Și dispare definitiv. Până anul trecut, Gazprom oprea temporar livrarea sub pretextul umplerii mai întâi a depozitelor lor.
Acum suntem în cu totul alt univers, și suntem în cu totul alt univers și față de 18 mai 2022, când eram deja în război cu Ucraina, dar Europa se gândea că o să ne decuplăm de gazul rusesc în 2027. Deci cel mai probabil ne vom decupla poate nu în 2023, dar 2024-2025 cu siguranță. Asta este de fapt cauza pentru care avem acum prețurile astea foarte mari: este mult prea puțină energie în piață față de cât se cere.
Deci avem câteva opțiuni ca să ieșim din această criză. Fie crește producția în Europa de undeva, ceea ce e puțin probabil. Fie scădem consumul de gaze înlocuindu-l cu altceva, și de asta am văzut că toată lumea s-a agitat să repornească centralele nucleare, să repornească centralele pe cărbune, să înlocuiască gazul. Sau fie reduci consumul în general. Și ar fi bine să reduci consumul în general, nu ținând oamenii în frig, ci prin măsuri de eficiență energetică.
Asta e criza pe care încercăm să o rezolvăm. Iar pe termen scurt, semnalul este că este o criză se duce în aceste prețuri foarte mari.
Statele au încercat să-și protejeze anumite categorii de consumatori ca șocul ăsta să nu fie foarte brusc. Adică nu vrei ca toate gospodăriile, care aveau până acum energie, să plătească de zece ori mai mult pentru o factură la gaze, pentru că atunci pot ajunge în situația în care toată lumea își plătește trei sferturi din venit doar pentru încălzire. Și acesta a fost motivul pentru care s-au făcut toate aceste scheme, fiecare stat a încercat să își protejeze într-o formă sau alta consumatorii.
Într-adevăr, pe termen scurt, vrei să îți protejezi anumite categorii de consumatori, dar asta înseamnă că trebuie să reduci consumul în altă parte – adică în sectorul industrial. Și asta va duce, în următorii 2-3 ani, la inflație mai mare. Ceea ce va duce până la urmă la sărăcirea populației.
Nu poți să îți bazezi securitatea energetică pe centralele construite în anii '60- '80.
În general, măsurile acestea de compensare trebuiau făcute într-un fel prin care să nu descurajeze producătorii să investească în alte surse de energie, pentru că ei sunt de fapt soluția la această criză: să producă mai multă energie din altceva.
În Vest, toată lumea s-a agitat să producă energie din orice altceva. La noi, lucrurile au fost abordate foarte lejer, nu s-a întâmplat așa, nu avem prețuri foarte mari pentru că prețurile mari s-au spart la producătorii industriali.
9. Europa Liberă: Cum vi se par măsurile luate de România pentru creșterea producției interne de gaze?
Ana Otilia Nuțu: Nu prea văd să existe. Adică în afară de banii europeni care există în PNRR, ceea ce înseamnă niște multe miliarde, inclusiv în modernizare, nu văd altceva. Și e vorba de vreo 30 de miliarde de euro în total. România ar fi trebuit până acum să-și pună la punct niște instrumente, prin care să folosească banii respectivi. Să fi făcut deja niște ghiduri, să facă niște call-uri competitive și oricine vine să primească subvenția respectivă. Dar nu ne mișcăm prea repede cu chestia asta.
La noi, înainte de criza de acum, erau semnale clare că avem o problemă cu producția de energie, adică producția de gaze era în scădere, producția de energie electrică era și ea în scădere. Centralele pe cărbune, de la Oltenia sau Hunedoara, pur și simplu crăpau de vechi ce erau. Au fost momente în care prețurile erau foarte mare în piață și Oltenia nu putea să producă pentru că i se defectează nu știu ce utilaj.
Nu poți să îți bazezi securitatea energetică pe centralele construite în anii '60- '80. Trebuie să se facă investiții noi și pentru asta ar trebui să ai o piață care să funcționeze, un regim care să fie stabil și să nu sperie pe oricine, pentru că toate proiectele astea sunt proiecte care durează să le faci și durează după aia până să recuperezi banii.
10. Europa Liberă: În ce măsură piața de gaze naturale ar trebui reglementată astfel încât să nu sperii investitorii?
Ana Otilia Nuțu: În primul rând, ar trebui să existe o discuție foarte transparentă. Adică eu înțeleg că există niște interese convergente și niște interese divergente între stat și companii. Deci statul și companiile vor ca gazul respectiv să intre în piață, adică astea sunt interesele convergente.
Interesele divergente sunt că statul vrea să încaseze cât mai mult și privatul vrea să încaseze cât mai mult. Ar trebui să avem o discuție foarte transparentă: cât încasează statul acum, ce riscuri își asumă privatul, care ar fi în condițiile în care s-ar face investițiile. Regulile jocului ar trebui să fie transparente.
