Vremea deosebit de caldă a scos de Revelion zeci de mii de oameni pe străzile și în piețele Timișoarei. Promovarea Festivalului Luminii de către Consiliul Județean și prezența în perimetrul Bastionului a lui Danny Avila, alias DJ Mag, a fost încă un stimulent pentru tineri să iasă din casă.
„Drumul Luminii”, în acord cu sloganul „Luminează orașul prin tine”, este un traseu de video mapping și instalații new media parcurs între Bastionul Theresia, Piața Unirii și Piața Libertății. Traseul a reunit creațiile artiștilor bucureșteni de la Mindscape Studio, lucrarea Microcosmos a francezilor Ygreq Interactive, instalațiile artiștilor Elena Aronoaie-Adorian și Silviu Ciora.
Piața Operei a găzduit în organizarea Casei de Cultură a Primăriei un maraton de concerte cu filipineza Bella Santiago, Zoli Toth&orchestra Lira și Cargo.
„Este greu de spus dacă cele două serii de evenimente, ale Primăriei și ale Consiliului Județean, au fost percepute de public ca o intrare în anul Capitalei Culturale Europene. Fapt este că au fost primite cu entuziasm. Timișoara merita să pornească cu dreptul”, a declarat pentru Europa Liberă Camelia Mingasson, directoarea Casei de Cultură care a organizat programul din Piața Operei.
Capitala culturală în campanie electorală
Dincolo de discursurile despre cooperare ale politicienilor, realitatea din teren arată că Primăria (USR) și Consiliul Județean Timiș (PNL) pregătesc evenimente în paralel. Se adaugă și programul propriu al Universității de Vest sub genericul „La UVT Cultura e Capitală”.
Disputele publice între Alin Nica, președintele CJT și Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ațâțate periodic și de Alfred Simonis-PSD, s-au mutat pe alte subiecte, lăsând impresia că pe proiectul Capitalei Culturale s-au înțeles.
Ceea ce este parțial adevărat, fiindcă echipele finanțatoare de la Centrul de Proiecte al Municipalității și de la Centrul de Cultură și Artă de la CJT s-au întâlnit și au stabilit un mod de lucru, astfel încât să se evite suprapunerile.
Ieșirea din scenă a fostei conduceri a Asociației TM21/23 și schimbarea rolului organizației, precum și plecarea din funcție a directorului Muzeului de Artă, au pacificat relativ atmosfera din jurul proiectului.
Politic, însă, competiția rămâne deschisă: președintele CJT, care a subminat finanțarea primăriei din fondurile Ministerului Culturii, are ambiția de a culege spuma evenimentelor în vederea alegerilor din anul următor. Liberalii știu că orice eșec va fi decontat de Dominic Fritz, care urmează să candideze la al doilea mandat de primar. Dar succesul poate fi împărțit.
Deschidere târzie spre Europa
În februarie 2022 Comisia Europeană a aprobat proiectul consolidat propus de cei șapte curatori responsabili pentru coordonarea artistică a programului. Barbara Gessler de la Directoratul General Educație și Cultură al Comisiei Europene transmitea speranța „că acest program cultural actualizat poate constitui o bază solidă pentru a merge mai departe fără întârziere, o bază pe care să se bazeze toți cei trei parteneri instituționali ai Timișoara 2023, Primăria, județul și administrația centrală, să poată lucra împreună”.
Deși programul promitea să conțină o importantă componentă europeană, se constată doar câteva accente ale „spiritului european” prin invitații la Opening, la festivalurile din vară și la Art Encounters. Prezența în Timișoara a Institului Francez, a Centrului Cultural German, a unor consulate onorifice europene vor putea adăuga evenimente care să compenseze participarea europeană.
Turul diplomatic al primarului Dominic Fritz de prezentare a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 în noiembrie și decembrie la Berlin, Bruxelles și Paris a fost prezentat ca un succes, dar fără consecințe.
Au fost fructificate mai degrabă relațiile germane ale primarului și înfrățirea Timișoarei cu orașe germane, ceea ce a facilitat cooperarea Filarmonicii din Altenburg Gera cu Filarmonica Banatul pentru prezentarea în septembrie a cantatei monumentale „Gurre-Lieder” de Arnold Schönberg. Finanțarea de 550.000 euro va fi asigurată de Germania.
Apelul special European Echoes care vizează atragerea de parteneri europeni încă nu a fost lansat.
Atragerea de turiști cel puțin din Europa are estimări timide. Din 25 martie 2023 Ryanair își suspendă cinci zboruri de pe aeroportul Timișoara, care rămâne doar cu Wizz Air pentru curse internaționale.
123 de evenimente și proiecte
Pentru deschiderea din 17-19 februarie, organizatorii promit un cumul de evenimente diverse, cu potențial spectaculos. Cel mai vizibil va fi proiectul Spații vii-Pepiniera, o instalație-gigant cu 1306 plante, concepută de MAIO Architects, iar cel mai consistent ca valoare artistică ar putea fi expoziția retrospectivă Victor Brauner cu titlul Invenții și magie de la Muzeul Național de Artă (MNArt).
Cele trei zile vor avea în locațiile și scenele consacrate, Piața Operei, Piața Unirii, Piața Libertății, Filarmonica Banatul, Palatul Culturii care reunește cele trei teatre, galerii de artă etc. evenimente pentru toate segmentele de public, de la muzică hip-hop cu ucraineanca Alyona Alyona, la rock cu Implant pentru refuz, muzică de petrecere cu Taraf de Caliu sau Lajkó Félix&Volosi, până la muzica electronică a grupului Doctorul Sinteză&K-lu. Invitați din Europa: compozitorul britanic Jay-Jay Johanson, pianistul olandez Joep Beving și Muaré Experience al Voalá Project care va oferi un performance de balet, lumini și muzică.
Artele vizuale se află în blockstart cu expoziția colectivă Chronic desire – Sete cronică de la vechea garnizoană și cu diverse instalații. La Universitatea de Vest literatura va fi omagiată prin prezența filosofului german Peter Sloterdijk.
Programul Capitalei Europene a Culturii anunță 123 de evenimente la Opening și alte sute pe parcursul anului care trebuie să împace linia bid book, care cere prezența în periferii și comunități multiculturale, cu ambiția Timișoarei de a avea manifestări și personalități de prestigiu. Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” din septembrie de la MNArt vine în întâmpinarea acestei dorințe cu importante lucrări de la Centrul Pompidou din Paris.
Numeroase festivaluri, unele cu tradiție ca Festivalul Internațional de Literatură, Festivalul de muzică veche, festivaluri de teatru și de jazz, bienala Art Encounters, spectacole, concerte dintre care un proiect coerent are Filarmonica Banatul, târguri și intervenții artistice împlinesc anul cultural.
Operatorii culturali au prezentat în mică măsură proiecte destinate unor locuri din afara Timișoarei. Ca exemplu, Rod Festival, Codru Festival și Festivalul din Peștera Românești extind programul în afara orașului titular. Festivalului de Jazz de la Gărâna, recunoscut internațional, i se acordă în continuare tot atâta atenție cât unui proiect de mică anvergură.
„Până acum sunt cartografiate 62 de evenimente și proiecte din cele peste 1.000 de momente culturale distincte care vor compune anul viitor, punctând diversitatea și calitatea ofertei culturale. Programul Cultural Timișoara 2023 include 10 coproducții internaționale complexe, din muzică și artele spectacolului, 15 programe nou create de dezvoltare comunitară și educație culturală, 10 intervenții în spațiul public cu componente de activare culturală, 20 de expoziții de artă contemporană, arhitectură, design, land-art, 12 filme documentare, 20 localități, 10 destinații de export cultural, sute de artiști internaționali din toate domeniile artistice: de la literatură, la dans contemporan și artele sonore”, au anunțat organizatorii la prezentarea publică a programului.
Cât costă anul cultural
După multe tergiversări indicând că proiectul timișorean are ecou slab la București, Ministerul Culturii a decis să transfere parțial sumele prevăzute prin lege, adică 52 milioane lei, din care 33,3 milioane lei primăriei prin Centrul de Proiecte, 11,3 milioane lei CJT și 6,5 milioane lei Asociației TM2023.
De altfel, în mesajul său de Anul Nou postat pe Facebook, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu nu amintește deloc despre Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Înșiră evenimentele „importante” ale anului 2023 de la Festivalul Enescu, la Festivalul de teatru de la Sibiu și la Anul Cultural Ciprian Porumbescu și Dimitrie Cantemir. Despre Timișoara, nimic.
Secretarul de stat din Ministerul Culturii, András Demeter ne-a informat că au intrat în conturile Primăriei Municipiului Timișoara și ale Consiliului Județean Timiș aproximativ 6,8 milioane euro pentru programul cultural și 17,2 milioane euro pentru investiții.
Primăria Timișoara alocă în total 15 milioane euro din bugetul local pentru programul cultural 2022-2023, distribuiți prin apelurile lansate de Centrul de Proiecte. Sunt bani pentru rezidențe culturale, burse, festivaluri, programe sportive, evenimente tematice cuprinse în bid book. Alexandra Riegler, directoarea Centrului de Proiecte, s-a plâns public că identificarea evaluatorilor independenți și a observatorilor este dificilă.
Cu 5,3 milioane euro cheltuiți iresponsabil și fără impact în perioada 2017-2021 de asociație, Timișoara va atinge suma de 20 milioane de euro pentru cultură.
Consiliul Județean Timiș a prevăzut pentru Tim Cultura și pentru instituțiile subordonate 5,6 milioane euro. Anterior, între 2017 și 2021 a cheltuit 0,85 milioane euro. Cel mai costisitor proiect va fi în 2023 expoziția Brâncuși care se ridică la peste 2 milioane euro.
Infrastructura culturală nu va avansa spectaculos: vor fi gata cele câteva cinematografe aflate în lucru, se fac intervenții la Bastionul Theresia, Teatrul Național (TNT) va lucra probabil pentru extinderea Sălii Studio.
După modificarea OUG 42/2019 și a OUG 51/1998 care clarifică finanțarea de la bugetul central, Ministerul Culturii nu s-a grăbit să trimită banii pentru investiții: 53 milioane lei la Primărie și 32 milioane lei la CJT, 30 milioane lei la TNT. Prima tranșă de 18 milioane lei a fost virată primăriei, iar 10 milioane lei către CJT abia la sfârșitul lui noiembrie.
Nici alte instituții nu s-au grăbit. Centrul de Artă, Tehnologie și Experiment Multiplexity nu avea în decembrie 2022 autorizația de construcție, după ce așteptase un an pentru autorizația de mediu, așadar anul cultural va începe fără acest spațiu. Muzeul Banatului rămâne închis, un eșec de lungă durată al CJT, iar proiectele de amenajare a filarmonicii la standarde europene rămân și ele pe hârtie.
Premiul Melina Mercouri de 1,5 milioane euro, sumă care va intra în contul primăriei în martie 2023, va fi util pentru completare.„Am fost încântaţi să vedem o echipă unită care s-a maturizat şi a găsit soluţii la cerinţele structurale şi legislative complexe, protejându-şi în acelaşi timp viziunea iniţială cu care s-a candidat", se arată în raportul de acordare a premiului.
Vizibil este efortul mediului privat și al unor instituții de a-i face orașului un necesar „face lifting”: clădirile de patrimoniu au intrat în restaurare și piețele istorice arată bine.
Ce știu timișorenii despre anul cultural 2023
Nu există un sondaj relevant despre cât de conectați sunt timișorenii la proiect, dar lipsa unor semne vizibile Outdoor sau a comunicării sistematice duce la concluzia că publicul nu știe prea multe.
Comunicarea a fost de la început un segment vulnerabil al proiectului. Managementului anterior i s-a reproșat că ține ușile ferecate din interese personale, iar timișorenii și țara nu află ce se întâmplă.
După schimbarea structurii și reîmpărțirea rolurilor, o componentă de comunicare i-a rămas Echipei curatoriale și Centrului de Proiecte al primăriei, o alta Consiliului Județean pe proiectele proprii, iar legătura cu cetățenii, cu țara și cu lumea i-a revenit Asociației TM2023 conduse de Ovidiu Megan.
Echipa curatorială s-a întâlnit de trei ori cu presa într-un an, dacă punem și lansarea programului în decembrie 2021, când nu s-au putut pune întrebări. Jurnaliștii s-au mulțumit cu comunicatele primite de la Casa de Cultură și de la Centrul de proiecte, precum și cu newsletterul săptămânal, Conector, de altfel bine realizat.
Facebook și alte rețele sociale nu pot atinge în mod eficient întregul publicul vânat de proiect, iar acțiunile de impact în comunicare au lipsit cu desăvârșire, cum lipsește și o strategie clară. A căzut pe umerii presei locale, cu rare ieșiri în presa națională și prin excepție în presa internațională, să dea informații minimale.
Asociația TM2023 încă nu a început campania de promovare, deși ceasul al 12-lea a trecut. Explicația a fost mereu că nu au sosit în cont 6,5 milioane de lei de la Ministerul Culturii destinați comunicării. La aeroport există câteva panouri mai vechi care semnalează că orașul a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii. În rest, ici-colo câte un banner de dimensiuni mici pe stâlpi.
„Suma de 6,5 milioane lei pentru promovare nu s-a putut vira în absența unei cereri de finanțare din partea Asociației TM2023”, susține secretarul de stat András Demeter.
Atragerea de sponsori este demarată de curând. La sfârșitul anului 2022 Banca Transilvania a anunțat că oferă un milion de euro proiectului, prin Asociația TM2023. Cum vor fi folosiți banii, din moment ce asociația nu poate organiza sau produce evenimente, este o întrebare legitimă:
„25% din aceste sume vor merge la comunicare, practic vom începe cu acești bani fiindcă nu a venit încă finanțarea de la Ministerul Culturii, bani care vor fi decontați pe proiecte de comunicare. 75% va merge la operatorii culturali, printr-o procedură aprobată de Consiliul Director al Asociației. Sponsorii vor fi cei care decid în care proiect vor aloca banii, în acord cu valorile și interesele lor”, a explicat Ovidiu Megan, director executiv TM2023, pentru Europa Liberă.
Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, Timișoara a intrat lent, abia anul trecut, în atmosfera de pregătire a capitalei culturale, cu proiectele operatorilor culturali independenți, cu premiera Doctorul în regia lui Andrei Șerban la Teatrul Maghiar, cu trei premiere la Teatrul Național, Conu Leonida față cu Reacțiunea, Amintiri din epoca de școală și Breaking News, cu spectacolele de operă și balet ale Operei, cu concertul filarmonicii din decembrie dirijat de Cristian Măcelaru, cu expozițiile „Paul Neagu.O retrospectivă”, „Simetric, niciodată identic” și cu splendidul „Mapping '89”, proiectat pe fațada Operei în amintirea Revoluției de la Timișoara.
