Ea s-a adresat națiunii georgiene de pe bulevardul Rustaveli, unde oamenii au ieșit în stradă, în preajma statuilor lui Ilia Chavhavadze și Akaki Tsereteli, doi piloni ai trezirii naționale georgiane în secolul al XIX-lea.
Ea a spus că nu intenționează să părăsească postul și l-a invitat pe miliardarul Bidzina Ivanișvili fondatorul Visului Georgian, la reședința prezidențială și să negocieze noua dată a alegerilor parlamentare.
Discursul ei audio live a fost întrerupt de mai multe ori din cauza unor probleme tehnice. Unii suspectează un bruiaj din partea autorităților.
Opoziția și președința Zurabișvili contestă victoria partidului Visul Georgian la alegerile parlamentare din octombrie afectate de acuzații de fraudă electorală.
Visul Georgian neagă orice abatere electorală și a refuzat să ia în considerare organizarea de noi alegeri, în ciuda protestelor aproape zilnice care contestă atât victoria sa cât și decizia opririi negocierilor de aderare la blocul comunitar până în 2028.
În fața palatului prezidențial a fost instalat un tren-butaforie, cu mesajul evident către președinta proeuropeană al cărei mandat se încheie.
Pe 14 decembrie, un colegiu electoral dominat de partidul de guvernământ Visul Georgian l-a ales pe Mikheil Kavelașvili, un fost fotbalist acum în vârstă de 53 de ani, populist de dreapta, președinte al Georgiei. Învestirea sa va avea loc pe 29 decembrie.
Zurabishvili, al cărei mandat se încheie anul acesta, a spus că nu va părăsi palatul prezidențial. Într-o Georgie zguduită de proteste antiguvernamentale, Zurabishvili, în vârstă de 72 de ani, al cărei mandat se încheie anul acesta, a spus că nu va părăsi palatul prezidențial.
S-a născut în Franța, într-o familie de exilați georgieni care au fugit de invazia Armatei Roșii, în 1921.
Ea a fost zeci de ani diplomat francez înainte de a deveni, în 2004, ministrul de Externe al Georgiei.
Pe măsură ce a înaintat în carieră, ea a devenit tot mai progresistă, reprezentând astfel tot mai multe segmente ale societății georgiane, în special din mediul urban, și un susținător consecvent al integrării țării în Uniunea Europeană.
Nu o dată, Zurabișvili s-a alăturat protestatarilor care de peste două săptămâni ies în stradă în toată țara ca să protesteze împotriva guvernului care suspendă aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.
Autoritățile au răspuns printr-o represiune violentă îndreptată atât împotriva protestatarilor, cât și a activiștilor, a opoziției și chiar a jurnaliștilor care-și fac datoria și relatează de la proteste.
Deși a fost susținută inițial, în 2018, de Visul Georgian pentru mandatul ei de președinte, Zurabișvili a devenit un spin în coasta partidului de guvernământ. Deși rolul său oficial este mai mult unui decorativ, ceremonial și fără vreo opțiune politică, Zurabișvili a criticat Visul Georgian pentru atitudinea sa din ce în ce mai autoritară.
În timp ce Zurabișvili s-a portretizat adesea ca un campion al democrației, Kavelașvili s-a descris ca un campion al poporului.
Prezentându-se ca un om simplu, din rândurile poporului georgian, Kavelașvili este un fotbalist celebru care a avut o carieră de succes în străinătate, după ce a jucat în Elveția, Anglia și Rusia.
După ce a intrat în parlament în 2016, Kavelașvili a fondat partidul Puterea Populară, o ramură mai radicală și anti-occidentală a Visului Georgian.
El a făcut apel la inimile rurale conservatoare ale țării și pune frecvent în contrast „valorile tradiționale georgiane” cu ceea ce el vede drept degenerarea liberalismului occidental și a adoptat o linie dură în ceea ce privește imigrația și suveranitatea națională.
Kavelașvili are sprijinul partidului Visul Georgian și al fondatorului său, influentul miliardar Bidzina Ivanișvili. „Este cea mai bună întruchipare a unui bărbat georgian. Un soț minunat și tată a patru copii", a spus Ivanișvili pe 27 noiembrie, când l-a prezentat pe candidatul la președinție.
După ce partidul de guvernământ Visul Georgian și-a anunțat victoria la alegerile din 26 octombrie, protestele au fost reluate și s-au intensificat după ce guvernul a declarat că suspendă discuțiile cu Bruxellesul privind aderarea la Uniunea Europeană, cel mai mare donator al Georgiei, cea mai mare piață economică și cu cea mai mare diasporă a țării din Caucaz.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat în raportul său final privind alegerile – pe care l- a emis pe 20 decembrie – că numeroase probleme „au avut un impact negativ” asupra alegerilor și au erodat încrederea publicului.
Raportul se referă la adoptarea legii „agenților străini”, după modelul unei legi rusești similare, spunând că alegerile au avut loc pe fondul „îngrijorărilor serioase cu privire la impactul legislației recent adoptate asupra libertăților fundamentale și a societății civile”.
Legea, care prevede ca organizațiile care primesc finanțare străină semnificativă să se înregistreze ca agenți străini, a intrat în vigoare pe 1 august, stârnind reacții semnificative din partea actorilor internaționali și interni.
Guvernul s-a angajat săptămâna trecută să modifice legea, deși nu a oferit detalii despre modificările pe care le va adopta.
