Linkuri accesibilitate

Inflația și emoția. De ce unele scumpiri din România par să nu aibă niciun sens


Prețurile din România, dar nu numai, au crescut semnificativ în ultimul an din cauza inflației. Economiștii prevăd o scădere a ratei anuale a inflației în următoarele luni.
Prețurile din România, dar nu numai, au crescut semnificativ în ultimul an din cauza inflației. Economiștii prevăd o scădere a ratei anuale a inflației în următoarele luni.

Războiul din Ucraina și prețurile la energie sunt cel mai adesea arătate cu degetul pentru scumpirile din ultimul an. Dar putem pune nivelul inflației din România exclusiv pe seama războiului și pe criza energetică?

Experții, managerii și producătorii consultați de Europa Liberă spun că sunt și alte motive care explică nivelul ridicat al prețurilor din România. E vorba despre teama de incertitudine, ineficiență, dar și despre specularea unei oportunități economice aduse de criză.

Lucian Naș este Director General la Cooperativa Agricolă Someș Arieș din județul Cluj, asociație care vinde 1 milion de litri de lapte pe lună. El spune că scumpirea materiilor prime pentru agricultură, de la îngrășăminte și până la semințe a fost una explozivă în 2022.

Ureea, de exemplu, un îngrășământ folosit pe scară largă, a avut momente în care a ajuns și la de cinci ori prețul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Seceta a dus, de asemenea, la scumpirea cerealelor folosite pentru hrană animalelor. În plus motorina, combustibilul cel mai folosit în agricultură, și-a dublat prețul. Aceste realități au dus la scumpiri la prețul laptelui vândut procesatorilor.

„În urmă cu un an, producătorii vindeau un litru de lapte la procesatori cu un preț de aproximativ 1,7 RON fără TVA. Acum, cine vinde cu 1,70 RON e în faliment, nu poți ieși nici pe zero la prețul ăsta. Acum prețul cel mai vehiculat pe piață, pentru lapte conform este în jur de 3 RON fără TVA. Asta înseamnă că pentru procesatori prețul a crescut cu peste 75 la sută”, adaugă Lucian Naș.

Însă tot Lucian Naș recunoaște că a existat și o parte emoțională, nefundamentată economic, a creșterii prețurilor.

„La toate nivelurile (n.r. pe lanțul producător-magazin) este o chestiune de speculare a oportunității. Toată lumea a intrat într-o vrie, într-o anxietate, spunând că dacă totul e scump, vrem și noi să vindem mai scump. Dar deja piața dă semne de scădere a consumului”, mai spune Lucian Naș.

Ineficiența și lipsa retehnologizării cresc costurile și asta se vede în prețuri

Lucian Naș constată că cel mai mult au de suferit producătorii și procesatorii care nu și-au retehnologizat producția și au echipamente și linii de fabricație energofage.

În contextul scumpirii energiei, toate aceste costuri suplimentare se duc direct în prețuri. Dacă s-ar produce cu costuri mai mici prin eficiența superioară și retehnologizare, prețurile la produsele lactate de la raft nu ar trebui să fie atât de sus.

Abia acum, observă Lucian Naș, foarte mulți producători și procesatori de lapte au început să își pună problema eficientizării activității, sunt mult mai atenți la consumurile de energie și carburanți. Mulți chiar se gândesc să își instaleze panouri electrice pe depozite și fabrici, care să compenseze măcar o parte din consumurile de energie.

Același principiu, al eficientizării, este văzut ca o soluție de reziliență și de manageri din alte domenii. Dragoș Șerban e manager la Dasstec, firmă de logistică și mentenanță. El e convins că e nevoie de putere de adaptare la noile condiții, în primul rând pentru a menține compania, dar și pentru a nu contribui nejustificat la majorarea prețurilor.

„Noi nu am mai crescut prețul la manoperă. Când ești în perioadă de criză, prima măsură e de eficientizare, nu să crești prețurile. Înainte, noi cumpăram aluminiu din Ucraina. Dar odată cu războiul din Ucraina a trebuit să ne reorientăm și am găsit furnizori care aduceau aluminiu din Brazilia, la exact același preț. Însă au existat și furnizori din România care au încercat să ne vândă aluminiu la prețul bursei de la Londra, cu toate că ei aveau stocuri formate cu luni înainte. Aceștia au văzut creșterea generală de prețuri ca pe o oportunitate de câștig suplimentar. Dar noi ne-am zbătut să găsim alți furnizori care nu au crescut nejustificat prețul.”

Eficientizare ține și de reducerea cheltuielilor interne, adaugă Dragoș Șerban.

„Acum, când mergem la o intervenție pe teren nu mai mergem șase persoane, ca înainte. Ne pregătim mai bine și mergem doar patru. Însă mulți fac lucrurile exact la fel ca înainte de criză și atunci trebuie să crească prețul. Practic, inflația ascunde și prostul management”, adaugă managerul Dasstec.

Companiile eficiente din punctul de vedere al costurilor simt foarte puțin presiunea inflației.

„Cei care au luat fonduri europene și s-au retehnologizat fără credite sunt foarte bine acum. Nu există crize de nervi prin birouri”, remarcă și Lucian Naș. Însă, printre acestea sunt și companii care, deși produc la costuri mai mici decât alții, vând la prețurile mari de pe piață, ceea ce le aduce un profit suplimentar, conchide directorul general al Cooperativei Agricole Someș Arieș.

Dragoș Cabat, economist.
Dragoș Cabat, economist.

De altfel, lipsa de eficiență și factorul psihologic explică aproximativ 25% din actualul nivel al prețurilor, estimează analistul economic Dragoș Cabat.

„Companiile încearcă, și uneori reușesc, să își ascundă ineficiențele în perioada de inflație. Ele majorează prețurile mai mult decât ar fi cazul. Ineficiență înseamnă chiar și salarii prea mari, angajați prea mulți, productivitate mai mică decât în alte țări.”

Atunci când prețurile cresc accelerat, apare anxietatea și așteptări pesimiste, că inflația va continua și că prețurile vor fi din ce în ce mai mari viitor. „Aici avem de-a face cu factorul psihologic”, adaugă Dragoș Cabat.

„Aceste așteptări pun presiune și pe majorarea de salarii. Presiunea inflaționistă, pentru că e un efect psihologic, face că prețurile să crească mai mult decât dacă ar fi calculate strict după costurile economice.”

În această situație suntem acum, confirmă și conf. univ. dr. Nagy Balint, de Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor a UBB Cluj.

El spune că în acest moment ritmul inflației este cauzat mai puțin de prețurile la energie, care s-au stabilizat. Cauza se referă mai degrabă la aceste așteptări inflaționiste, la mediul incert în care companiile și-au făcut planurile de afaceri. „Companiile își iau marje mai mari în condiții de incertitudine, ceea ce duce la creșterea prețurilor.”

Când scăpăm de această creștere galopantă a prețurilor?

„În 2022 a fost un puseu de inflație pentru că economia a ieșit foarte repede din pandemia Covid și cererea de produse pe piață a crescut foarte mult. Pentru că accelerarea inflației să se oprească e nevoie în actuală situație de intrarea în recesiune, ceea ce se va întâmpla și în România”, estimează analistul Dragoș Cabat.

Asta înseamnă că prețurile actuale vor duce la scăderea consumului, iar oamenii și firmele vor cumpăra tot mai puțin. Asta îi va obliga pe producători și comercianți să devină mai eficienți; fie să practice prețuri mai mici, fie să dispară de pe piață.

Nagy Balint, de la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor a UBB Cluj e însă mai optimist și spune că în acest moment situația de pe piața de energie, influențată mai ales de conflictul din Ucraina, s-a stabilizat. El afirmă că, în prezent, factorului psihologic dictează ritmul de majorare a prețurilor. Nagy Balint estimează că, cel mai probabil, în primul trimestru al anului 2023 vom vedea că accelerarea actuală a inflației începe să se reducă.

Tendința incipientă de domolire a creșterii prețurilor este confirmată și de producători. Pe piața laptelui, Lucian Naș remarcă diminuări ale prețurilor oferite de procesatorii de lapte.

Asta înseamnă cel mai probabil că a apărut deja o scădere a consumului la raft. Însă e nevoie de o perioadă de la două la șase luni până la momentul în care aceste scăderi de preț se vor simți în evoluția prețurilor la diversele sortimente de lactate la raft.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG