De serviciile publice gratuite de tip cantină socială beneficiază persoane cu venituri sub cel minim garantat, care este de doar 149 de lei (30 de euro) / persoană pentru o lună.
Cei care depășesc acest prag, plătesc 30% din hrana pe care o primesc.
Ajutoarele de hrană, oferite de stat, dar și de ONG-uri sau biserici, au devenit însă esențiale și pentru persoane cu venituri mult mai mari decât atât, de altfel tot modeste, de 1.000 sau 1.500 de lei pe lună.
Aceasta în condițiile în care prețul utilităților a crescut substanțial încă de iarna trecută și se anunță un anotimp rece cu facturi și mai mari. Alimente de bază precum pâinea, cartofii uleiul sau zahărul costă și ele cu câțiva lei mai mult.
Voucherele sociale de câte 250 de lei la fiecare două luni, lansate de Guvern în vară vizează peste 2,4 milioane de persoane - pensionari cu venituri sub 1.500 de lei, familii cu venituri pe membru de sub 600 de lei - dar sunt periodice, chiar dacă programul a fost prelungit până la anul.
Potrivit estimărilor, există permanent în România mii sau zeci de mii de persoane pentru care hrana asigurată de cantinele sociale sau alte forme de sprijin alimentar (din partea serviciilor de asistență socială, ONG-uri sau fundațiilor bisericești) sunt necesare.
Masă caldă pentru cei cu venituri mici
Vasile Roșu (68 de ani) așteaptă, alături de alte câteva zeci de persoane, sosirea voluntarilor care le împart zilnic câte o porție de mâncare caldă, în fața bisericii în construcție din piața Cipariu, Cluj-Napoca.
Mâncarea e gătită de voluntarii asociației „O masă caldă”, iar felurile principale - de la piure sau orez cu carne, gulaș și alte mâncăruri consistente - sunt completate cu câte un fruct, sau ceva dulce.
„Vin zilnic după mâncare, e foarte importantă pentru mine; am pensie de o mie de lei și nici măcar atât, că am fost girant pentru cineva care nu își mai plătește rata și îmi trage mie din venit. Am fost înșelat și cu casa, acum stau la cineva”, povestește bărbatul.
Nici domnul Gheorghe nu e într-o situație mai bună. Are și el o pensie la limita de 1.000 de lei, locuiește la un prieten. Deși se așteaptă la cheltuieli mai mari de iarnă, păstrează un ton optimist.
„Încerc să mă întind doar cât îmi e plapuma și să mă organizez cu ce am. Vin cam o dată pe săptămână pentru mâncare, o cutie de mâncare caldă, dacă sunt mai puțini atunci se mai distribuie la cei prezenți, plus câte un fruct. Contează, desigur, pentru mine, care abia mă descurc”.
„Suntem colegi de suferință”, punctează doamna Maria, care vine de la zece kilometri pentru porția de mâncare caldă și celelalte completări alimentare.
Acum gândul nu îi e atât la hrană, cât la faptul că tocmai a fost deconectată de la gaz, pentru neplata unei facturi mai vechi. Speră că spiritul Crăciunului să sensibilizeze angajații furnizorului și să îi repună contorul în funcțiune fără costuri suplimentare mari.
Coordonatoarea asociației „O masă caldă” Cluj, Raimonda Boian, spune că dificultățile acestei perioade nu vin doar de la costurile majorate, ci și în urma creșterii numărului de beneficiari, dar și din cauza modificărilor fiscale decise de Guvern.
„Am resimțit inflația în sensul că chiar dacă beneficiem de reduceri, facturile pentru alimente sunt clar mai mari. Presiunea e dată însă mai degrabă de faptul că ne-am dublat activitatea, deschizând o cantină și pentru refugiații ucraineni (cu aproximativ 250 de beneficiari, n.r.) dar și de modificările fiscale de anul trecut, care fac companiile mai prudente cu sponsorizările”, explică ea.
Raimonda Boian se referă la modificările introduse prin Legea 322 / 2021, conform căreia dacă o companie planifică o anumită cotă de sponsorizarea din profitul realizat pe un trimestru, dar acesta nu atinge nivelul estimat, diferența sumei nu poate fi reportată pentru următorul trimestru și este considerată nedeductibilă.
Înființată la Cluj în 2013, „O masă caldă” și-a extins între timp activitatea în alte județe din Transilvania, dar și la București și Constanța, fiecare entitate funcționând însă independent.
Mecanismul e același: voluntari din mediul universitar, companii, liber profesioniști, studenți, dar și liceeni sau pensionari gătesc împreună, prin rotația, porții de mâncare pentru oameni nevoiași: persoane singure cu venituri reduse, oameni ai străzii și alte persoane vulnerabile.
Sute de porții de mâncare ajung zilnic la oamenii cu venituri mici, pentru care creșterea costurilor vieții fac tot mai importantă hrana pe care o pot primi gratuit. Chiar și atunci când sprijinul este sporadic.
Cele câteva zeci de lei cu care „nu mai poți cumpăra nimic”
La câțiva pași distanță, alte zeci de persoane ies de la activitățile unei asociații bisericești - Caritas greco-catolic, care oferă servicii de îngrijire și asistență la domiciliu. Cei 200 de beneficiari primesc periodic, în special de Paște și de Crăciun, pachete consistente cu alimente de bază.
„Ne dau orez, făină, ulei, conserve, ne prind nemaipomenit, mai ales de sărbători. La pensiile noastre...”, spune doamna Lucreția, completată de prietena ei, Anica: „Degeaba ne mărește Guvernul pensiile și ne adaugă 100 de lei în plus, că la 1.000 de lei cât avem, tot mici sunt”.
Asociația se gestionează din fonduri ale Episcopiei și donații ale credincioșilor mai înstăriți. Inițiative de asigurare a hranei sunt acum diminuate de inflație.
„Le mai dădeam copiilor din programele noastre câteva produse alimentare de câteva zeci de lei pe lună, dar trebuie să regândim lucrurile, că nu mai poți cumpăra mai nimic cu banii ăștia”.
Inflația crește alocările pentru cantinele sociale în București
Creșterea substanțială a prețurilor la toate alimentele, de la pâine, brânzeturi și carne la ulei, cartofi sau zahăr (care au crescut în acest an cu aproape 50% sau chiar peste acest prag față de anul trecut) a dus la ajustări ale sumelor alocate pentru hrană și la Primăriilor din marile orașe din țară.
La București, suma pentru mesele calde acordate prin cele patru cantine sociale (în sectoarele 1, 2, 4 şi 5) coordonate de Direcția Generală de Asistență Socială (DGAS) a Primăriei Generale celor cu venituri foarte mici sau cvasi-inexistente a crescut de la 19,6 lei la 21,6 lei.
O indexare de 10%, mai mică totuși decât rata inflației, care a depășit 15%. Potrivit legii, suma respectivă trebuie să acopere costul meselor de prânz și cină.
„Furnizorii noștri ne-au semnalat că nu mai pot să livreze la vechile costuri și de aceea a fost nevoie de o majorare a alocației zilnice de hrană”, a spus pentru Europa Liberă directoarea Cosmina-Ioana Simiean Nicolescu.
Din acești bani, aproximativ 7.000 de persoane primesc zilnic două feluri principale de mâncare caldă.
Majoritatea au venituri peste pragul derizoriu de venit minim garantat până la care pot beneficia de gratuitate - 149 de lei per persoană - astfel că plătesc 30% din costul meselor, minus diferența de venit minim garantat.
„Pentru unele familii cu mai mulți membri, le convine mai mult să plătească 30% decât să mai meargă la supermarketuri să își cumpere aceeași mâncare. Avem de asemenea pensionari, care nu mai pot să își gătească și îi ajută foarte mult să primească mâncarea gata pregătită”, a spus Cosmina-Ioana Simiean Nicolescu.
Între beneficiari sunt cei cărora li se acordă deja de ajutoare sociale, precum persoane fără venit, oameni ai străzii, dar și alte categorii cu venituri mici, precum, pensionarii, persoane cu handicap, șomerii, sau tineri înscriși în instituții de învățământ, din familii cu posibilități financiare reduse.
„Chiar dacă plătesc 3% tot e mai rentabil, pentru că noi achiziționăm materia primă la alte costuri decât cele la care le-ar cumpăra din magazin. Pentru unii cantina e singura șansă de a vedea o bucată de carne”.
Numărul beneficiarilor cantinelor sociale nu a crescut spectaculos în acest an, marcat de majorări mari ale prețurilor, pentru că pragul de venit pentru care beneficiarii au parte de gratuitate este foarte scăzut.
De servicii precum cantinele sociale ar avea nevoie și oameni cu venituri mult mai substanțiale decât pragul amintit, spune directoarea.
„Este un vid al legii, legea este din 1997, trebuie modificată urgent, mai ales că au crescut costurile acestea cu energia. De exemplu, cineva are o pensie de 1.700 de lei, dar, de fapt, nu se ajunge și cu întreținerea și cu medicamentele și cu tot ce are nevoie. Mai trebuie să dea și bani să beneficieze de cantină, așa că preferă să stea și să 'moară de foame'”, a spus ea.
Pe lângă cantinele sociale, în capitală funcționează și programul supa comunitară, în două amplasamente, la care se poate înscrie orice doritor, pe baza unei cereri. Câteva sute de persoane beneficiază de program.
În orașe precum Cluj și Iași numărul celor care beneficiază de servicii de cantină socială este mult mai mic.
La Iași funcționează o singură cantină socială, cu câteva sute de beneficiari, 22 de lei fiind alocați pentru hrana asigurată acestora.
„Majoritatea sunt persoane cu venituri sub pragul de venit minim garantat; au posibilitatea să mănânce la cantină, dar majoritatea își iau mâncarea cu ei. Le asigurăm trei feluri de mâncare gătită pe zi, chiar dacă le dăm o singură dată. Pentru weekend și sărbători legale le oferim hrană rece”, spune directoarea Luminița Munteanu.
De Paște și de Crăciun, Primăria acordă tichete sociale de câte 100 de lei, de care beneficiază peste aproape 13.000 de pensionari. De asemenea, diverse fundații se implică la rândul lor în asigurarea de hrană sau îmbrăcăminte pentru beneficiarii centrelor sociale.
Situația este asemănătoare și la Cluj. De cantine sociale beneficiază doar sub 300 de persoane, din care majoritatea plătesc 30% din costuri.
„Numărul este mai degrabă în scădere, pentru că la ce nevoie de forță de lucru este în oraș și în județ, am încercat să îi inserăm pe piața muncii; de altfel nici nu stau foarte mult timp pe listă aceleași persoane”, spune șeful Direcției de Asistență Socială, Aurel Mocan.
Pragmatismul municipalității a mers, de altfel, mai departe. De câțiva ani, Cantina de Ajutor Social s-a transformat într-o rețea de restaurante, iar beneficiarii serviciilor pe criterii sociale nici măcar nu mai primesc mese calde, ci hrană rece.
Pe de altă parte, inflația din acest an a adus de cereri aproape duble, peste 9.000, pentru programul de tichete pentru alimente al Primăriei, față de anul trecut. De altfel și valoarea tichetelor s-a dublat din acest an, de la 200 de lei la 400 de lei.
„Ne-au crescut costurile, dar ne descurcăm!”
Foarte active în asigurarea de alimente, inclusiv mese calde sunt și organizațiile bisericești, fie ortodoxe, sau ale altor confesiuni.
„Ne-au crescut mult costurile, odată cu creșterea prețurilor, dar nu putem spune că a trebuit să reducem numărul beneficiarilor; am implicat în susținerea cantinei sociale și școlile, care strâng donații și ne ajută cu acele alimente”, explică preotul Narcis-Constantin Axinte, președintele Fundației Solidaritate și Speranță din Arhiepiscopia ortodoxă din Iași.
„La începutul anului s-a simțit un pic și efectul inflației, parcă și cei care donau nu o făceau la fel ca înainte, acum lucrurile s-au mai echilibrat”.
La cantina socială Sfântul Sava mănâncă zilnic peste 80 de persoane, cu venituri reduse în special vârstnici dar nu numai.
„Întotdeauna cererile sunt mai multe decât putem noi să oferim, dar în general le asigurăm hrană o perioadă, pentru că mereu trebuie să vină alții care sunt pe lista de așteptare”.
La fel ca multe alte ONG-uri și programele fundației s-au îndreptat spre comunitatea refugiaților ucraineni, unde de altfel și statul acordă subvenții pentru hrana acestora.
Creșterea prețurilor este dublată însă și de costurile fixe pe care cantinele sociale le au de suportat. Chiar și atunci când numărul beneficiarilor nu este spectaculos, cum este cazul cantinei de pe lângă parohia Sfânta Treime din Cluj.
„Avem bucătar, asistent social și administrator, pe care trebuie să îi plătim, apoi costurile de întreținere au crescut și ele; fondurile nu ni s-au mărit neapărat, dar încă ne încadrăm”, spune parohul Cristian Baciu.
Chiar dacă inflația nu a dus la tăierea hranei pentru cei nevoiași, organizațiile și instituțiile care oferă servicii alimentare se așteaptă ca numărul beneficiarilor să crească odată ce facturile și costul vieții continuă să crească.
