Oamenii preferă să-și închirieze apartamentele în regim hotelier sau să ia bani din reclamele de pe fațade, adaugă reprezentantul Primăriei Capitalei.
- Despre stadiul lucrărilor: „Avem 97 imobile în diferite etape de implementare, extrem de puțin raportat la cele aproape 2.500 clădiri pentru care avem date că trebuie consolidate. Anul acesta vom începe lucrările la două imobile mari, 6 imobile mai mici. Prin PNRR, avem contracte semnate de 24 milioane euro”;
- Despre clădiri cu risc seismic: „Raportul Băncii Mondiale estimează că 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la cutremur în București. Toate imobilele construite înainte de ‘77, care au peste trei etaje, sunt vulnerabile. Nu înseamnă că se vor prăbuși, dar au fost ridicate pe baza normativelor din anii ‘70”;
- Despre vinovați: „Dacă ar veni un cutremur precum cel din ‘77 și am avea mii de morți în București, cu siguranță, cu toții, noi, toți cei care sunt implicați în administrație publică, avem o vină într-o formă sau alta. E un cumul de factori: cadru legislativ rigid, lipsa finanțărilor, lipsa de interes a proprietarilor”;
- Despre procedurile greoaie: „Procesul consolidării este unul complex. Avem etapa administrativă, de relație cu asociația de proprietari. Aceștia își dau sau nu semnătura. Sunt pași greoi, perioada se poate întinde până la un an de zile. Apoi, etapa de pregătire a proiectului și partea de execuție”;
- Despre lipsa de încredere: „În ultimii 30 de ani, am consolidat 104 clădiri. Din acestea, 32 sunt consolidate de către municipalitate. Exemplele de bună practică, proiectele de succes sunt mult prea puține pentru ca asociațiile de proprietarii să aibă un nivel de încredere ridicat”;
Apetitul românilor de a intra în programele de consolidare este redus, iar cutremurul din Turcia ne pune și mai mult pe gânduri, susține Răzvan Munteanu. Nici nu ar avea cum în condițiile în care, în ultimii 30 de ani, în București, a fost consolidată o clădire pe an.
De ce consolidările se fac în ritm de melc? „Putem să punem în același coș lipsa de activitate a autorităților în ultimii 30 de ani și lipsa de interes a proprietarilor, care nu acceptă consolidarea și care cumva nu au forțat autoritățile să solicite programe de finanțare”, spune directorul AMCCRS.
„România e în Uniunea Europeană din 2007 și, dacă ne uităm în programele de finanțare pe fonduri europene pe care le-a avut până în prezent, vedem că noi nu am avut domeniul consolidării prins aici. Consolidarea nu a reprezentat o prioritate. De ce nu am finanțat, nu am negociat? Este o întrebare deschisă”, subliniază Munteanu.
Acesta menționează că, până anul trecut, vechea legislație a îngreunat extrem de mult procedurile, era extrem de rigidă din perspectiva implementării, dar, pe de altă parte, lipsa de fonduri europene a fost o piatră de moară, fondurile alocate de la bugetul local au fost extrem de reduse și doar Primăria Municipiului București a fost implicată în programe de consolidare.
„În prezent, odată cu noua lege, și primăriile de sector pot elabora programe de consolidare, ceea ce înseamnă că am putea să ne multiplicăm efortul”, mai spune acesta în interviul pentru Europa Liberă.
