Nu este totul gata pentru marele Opening, deși mai sunt câteva zile. Încă se lucrează la instalația numită „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara”, imaginată de MAIO Architects și realizată de Ordinul Ahitecților, FilialaTimiș.
Timișorenii privesc cu îndoială structura metalică înaltă din Piața Operei care va găzdui plantele și va oferi „un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri și spații iconice, precum și loc pentru multiple activități culturale”, cum reiese din prezentarea instalației.
Scena din Piața Unirii, de care se ocupă Silviu Scrob și Bobby Pricop și unde se concentrează spectacolele în aer liber, este în lucru, stârnind cârcoteala proprietarilor de terase care vor trebui să renunțe pentru o zi la mesele de afară și să ofere „drinks&food to go”.
De altfel, la punctele de informare, și ele aflate în amenajare, ceai și vitamine se vor oferi pe tot parcursul evenimentului.
În Bastionul Theresia se refac pavajul și interioarele.
Voluntarii se află în plin instructaj asigurat de organizația City of Angels a Facultății de Geografie. Pe cei 200 de voluntari, printre care unii veniți din Japonia și Serbia, se vor baza numeroșii oaspeți pentru îndrumări. Cum îi vor recunoaște? „După echipamentul galben cu logo și după zâmbet”, au explicat coordonatorii lor.
Oamenii în uniformă asigură ordinea
O conferință de presă cu caracter tehnic i-a convins pe jurnaliști că fluxul mare de oameni de pe străzile orașului nu va reprezenta o problemă. 150 de jandarmi se vor afla permanent în zona centrală, secondați de polițiștii locali. Mulți vorbesc o limbă străină, dar, pentru orice eventualitate, vor fi dotați cu un dispozitiv translator și cu o broșură-ghid.
De la ISU Timiș vor sta la dispoziție 30 de pompieri, 2 autospeciale și 6 echipaje SMURD. Iar cele 12 defibrilatoare automate prezente în cele mai aglomerate zone vor fi conectate la baza de date a ISU, pentru a face legătura cu ambulanţa. „În cazul unui stop cardiac, aceste echipamente amplasate pe stradă pot salva vieţi”, a explicat primarul Dominic Fritz.
După gradul de ocupare de peste 80% a hotelurilor și pensiunilor, este de așteptat ca weekendul de deschidere să fie aglomerat. Va contribui la aceasta și vremea bună, cu temperaturi de peste 12 grade și fără precipitații, conform prognozelor.
Nu sunt semnale îngrijorătoare de tulburări care să necesite intervenții în forță, deși ecoul manifestărilor agresive în Timișoara ale liderului AUR și ale acoliților nu s-a stins. „Oamenii vin să vadă ceva frumos, e un moment de bucurie”, susține colonelul Nicolae Slev, șeful jandarmilor din Timiș.
Închiderea circulației pe câteva străzi adiacente piețelor evenimentului este motiv de alte cârcoteli. Dar asigurarea ordinii se va face integrat, astfel încât să se diminueze disconfortul.
Un weekend cât un an
De ce ar veni vizitatori de aproape sau de departe la Timișoara în acest final de săptămână? Organizatori promit „un weekend cât un an.”
Programul include vernisaje, concerte de muzică rock, muzică electronică și lăutărească, dezbateri culturale, performance, conferințe, șezători urbane, programe pentru copii, spectacole de teatru, concerte simfonice, tururi ghidate, ateliere interdisciplinare, filme, atât în piețele centrale ale orașului, cât și în cartiere.
Și spectacole de lumini demne de sloganul „Light up the City!”/„Luminează orașul prin tine!”.
Vineri, pe 17 februarie, la ora 20, în Piața Unirii, se va marca public momentul înmânării oficiale a Premiului „Melina Mercouri”, de către comisarul european Adina Vălean.
Parcursul până aici
Calea până la acest moment a fost dificilă, marcată de conflicte și dominată mai mulți ani de o neprevăzută lipsă de abilitate managerială. În 2021, când a preluat conducerea orașului, primarul USR a luat de la capăt, cu șovăială, proiectul Capitalei Culturale Europene, administrat de Asociația TM2021.
„Am moştenit o situaţie foarte încărcată emoţional în rândul scenei culturale timişorene. Au fost multe conflicte, certuri, asociaţia era nefuncţională. Mai îngrijorător, pe partea de program cultural nu era nimic. Am făcut o analiză şi cam o treime din proiectele culturale erau cu adevărat în pregătire, cu organizatori care ştiau ce să facă. Prin urmare, încă o treime am apreciat că pot fi recuperate. Tocmai de aceea am decis să schimbăm guvernanţa acestui program”, menționa Dominic Fritz, într-un interviu recent, acordat debanat.ro.
Situația politică a indus alte tensiuni, fiindcă relațiile locale între PNL și USR s-au răcit după ieșirea USR de la guvernare. Nu lipsesc micile răfuieli politice nici în aceste zile, când fostul primar PNL, Nicolae Robu, a afirmat în mod fals că nu a fost invitat la Opening, iar viceprimarul PNL s-a grăbit să îi țină isonul, fiind silit să retracteze ulterior.
Pandemia a dus la amânarea cu doi ani a deschiderii anului cultural, ceea ce a fost un răgaz binevenit. Un grup curatorial a recalibrat programul în urmă cu un an. Reorganizarea și împărțirea misiunilor între principalii finanțatori, Centrul de Proiecte al Primăriei, Centrul de Cultură al Consiliului Județean și Asociația TM2023 căreia i-au rămas comunicarea, sponsorii și voluntarii, a permis pregătirea evenimentelor într-o relativă pace.
Târziu, în decembrie 2022, au venit și banii de la Ministerul Culturii pentru cele câteva obiective de infrastructură culturală aflate în lucru: 4 cinematografe, MultipleXity, Turnul de Apă din cartierul Iosefin. Nu e mult, față de ambițiile inițiale.
„Brandul Timişoarei va creşte în valoare. Imaginea, vizibilitatea Timişoarei în România şi în străinătate vor creşte. Miza este ca numărul vizitatorilor să nu scadă după acest an, ci să crească în continuare, iar Timişoara să devină cu adevărat un oraş în care turismul, creativitatea, cultura devin un factor economic important”, își susținea speranțele primarul Dominic Fritz.
Fără o strategie de comunicare adecvată, profesionistă, de care Timișoara culturală a fost văduvită până acum, aceste speranțe vor rămâne vorbe. Timișoara nu are un film de promovare, nu are site turistic adecvat, site-ul Asociației TM2023 este neactualizat, conferințele de presă sunt o raritate, iar aplicațiile mobile sunt puțin cunoscute de cetățeni.
De aceea, sumele mari cheltuite de la bugetul local, județean și național pentru proiectul Timișoara 2023 ECoC - în total peste 31 milioane euro alocați pentru 2022-2023, cărora li se adaugă peste 6 milioane euro cheltuiți fără rost între 2017-2021 – vor conta la pierderi.
Vészprém și-a asociat regiunea
Deschiderea din 21-22 ianuarie 2023 a Capitalei Culturale europene Vészprém a stat sub semnul muzicii, fiind desemnat în 2019 de UNESCO „Oraș al muzicii”, precum și sub semnul sloganului „Shine!”(Strălucește!), asemănător ca mesaj sloganului Timișoarei.
50 de săptămâni, 29 de orașe, 150 de programe cu 3000 de evenimente, asta și-a propus micul oraș ungar de numai 57.000 de locuitori. Dar nu singur, ci împreună cu întreaga regiune Bakony-Balaton, implicată în programe și promovate intens.
Conferința de presă organizată în prezența primarului Gyula Porga și a ministrului FIDESZ al Dezvoltării Teritoriale, Tibor Navracsics, fost comisar european pentru educație și cultură, fost ministru de Externe, născut în Vészprém, a relevat că guvernul a finanțat în proporție de 95% proiectul, cu 180 milioane euro.
Municipalitatea a mai adunat 5 milioane euro de la cele 116 localități și autoguvernări partenere, care au plătit o contribuție de 1 euro pe cap de locuitor pe an pentru a fi acceptate în parteneriat.
Cu aceste sume de nevisat pentru alte capitale culturale, se va dezvolta regiunea. 18 locuri sunt deja în lucru, orașul este un șantier, vechea cetate va fi și ea restaurată cu o alocație guvernamentală de 100 milioane euro. Faptul că orașul are primar FIDESZ a putut stimula generoasa finanțare, deși ministrul Navracsics a respins această ipoteză.
Ninsoarea abundentă care a invadat orașul în ziua deschiderii oficiale, la care a participat președinta Ungariei, precum și președintele Zoran Milanović al Croației, nu a descurajat pe nimeni: publicul numeros s-a înghesuit pe străzile înguste să vadă jocul de lumini, proiecțiile digitale cu tentă medievală, scenele spectacolelor, sau au intrat în cafenele și baruri, toate cu muzică live.
Vészprém a fructificat insistent narațiunea istorică a reginei Gizella, întemeietoare a cetății împreună cu Ștefan I, rege și soț, înmormântată în catedrala Sf.Mihai pe care a ctitorit-o. De altfel, întreg programul este axat pe valorile naționale, pe istoria Ungariei și pe tradițiile sale, deziderat politic respectat și aici. Ziua deschiderii evenimentelor nu este aleasă întâmplător, ci fiindcă marchează aniversarea Zilei Culturii maghiare și 20 de ani de la instituirea imnului național.
Colaborarea cu Timișoara a început cu participarea la Opening a formației K-LU și va continua cu spectacole ale Teatrului Maghiar și cu vernisaje comune. Păpușile gigant care au populat străzile din Vészprém vor putea fi văzute și la Timișoara.
Punctul forte al proiectului cultural Programul VEB2023 ECoC este promovarea: site-uri bine puse la punct, oferind jurnaliștilor peste 300 de fotografii profesioniste, precum și informații turistice, broșuri, hărți, aplicații pentru a face mai atractivă zona Balatonului și în afara sezonului estival. Un acord cu Căile Ferate a introdus biletul de 5 euro spre Vészprém, nu doar la deschidere, ci și la alte zece evenimente. Orarul autobuzelor a fost adaptat pentru a atinge destinații interesante din regiune.
Novi Sad a predat ștafeta
Programat inițial pentru 2021 împreună cu Timișoara, Novi Sad a celebrat titlul de Capitală Culturală a Europei în 2022, amânat de pandemie cu un an. Ziua închiderii evenimentelor a fost similară deschiderii, 13 ianuarie, Revelionul de rit ortodox vechi.
Orașul de 380.000 de locuitori din Banatul Sârbesc părea obosit la final, despodobit de însemnele culturale care l-au evidențiat tot anul. Doar sus, la Cetatea Petrovaradinului, mai persistă un poster și steaguri amintind de statutul cultural încheiat de curând.
Întâlnirea jurnaliștilor timișoreni cu coordonatorii programului a dezvăluit câte ceva din dificultățile întâmpinate de organizatori. „Oamenii nu au înțeles de la început ce e cu acest titlu”, a declarat Sara, una dintre responsabilele cu comunicarea. Implicarea cetățenilor a fost o provocare, iar atragerea de turiști alta. Totuși, numărul vizitatorilor a crescut cu aproape 40% față de anul 2019, iar percepția străinilor despre oraș s-a schimbat.
Novi Sad a structurat programul pe 8 platforme schimbate la fiecare două luni împreună cu denumirile simbolice Doček, Migrații, Viitorul Europei, Eroine, Cetatea Păcii, Marea Dunării, Caleidoscopul Culturii și Altă Europă. Sloganul „4New Bridges”(4 noi poduri) face referire la cele patru poduri peste Dunăre. Programele au fost finanțate de municipalitate cu aprox.30 milioane euro, cu contribuții modeste de la Belgrad. Novi Sad este orașul cu cinci limbi oficiale, două alfabete, cel chirilic și cel latin, trei religii oficiale, plus două Revelioane, sublinia la deschidere primarul Miloš Vučević.
Ce rămâne? O infrastructură îmbunătățită prin recuperarea mai multor fabrici dezafectate și transformate în District creativ sau centre culturale de cartier. O sală de concerte recondiționată, podurile distruse de bombele NATO refăcute și fortăreața medievală restaurată. De menționat că, spre deosebire de Timișoara, Novi Sad are o sală cu 6000 de locuri, precum și un stadion funcțional.
Timișoara a avut mai multe programe comune cu Novi Sad printre care colaborarea dintre Galeria Matica Srpska și Muzeul de Artă a fost un succes, iar participarea unor trupe timișorene la concerte a fost bine primită.
Evenimentul de neratat recomandat de organizatori la festivitățile finale a fost expoziția Mileva. Am urcat la Muzeul din fortăreața datând din anul 1692, frumos recuperată, de unde se deschide perspectiva largă asupra Dunării și a orașului. Expoziția interactivă, cu intervenții multimedia, spune povestea primei soții a lui Albert Einstein, Mileva Marić, ea însăși fiziciană care a contribuit substanțial la elaborarea teoriilor lui Einstein, fapt nerecunoscut oficial.
Născută la Titel, în Serbia, Mileva s-a dedicat celor doi fii după divorțul din 1919. După moartea ei într-o relativă sărăcie, fiul cel mic, Eduard, schizofrenic, a rămas în grija unui azil din Elveția. Expoziția ilustrează ingenios aceste drame.
„Moștenirea statutului de Capitală Culturală a Europei este pentru Novi Sad, experiența câștigată în organizarea evenimentelor culturale, contactele internaționale și spațiile culturale recuperate”, au răspuns gazdele la întrebarea jurnaliștilor din Timișoara, veniți să documenteze închiderea anului cultural.
