Aproape o sută de dosare penale au deschis procurorii anticorupție pentru achizițiile din pandemie. Foști primari, unii actuali parlamentari, medici de familie sau simpli funcționari au ajuns toți la DNA, ca inculpați, suspecți sau martori. Sumele câștigate ilegal variază de la câteva mii de lei, la câteva zeci de milioane.

În 2020, timp de două luni, în plină pandemie, autoritățile din România au avut liber la achiziții fără licitație. Starea de urgență a adus cu ea și suspendarea pragului de 135.060 de lei (27.000 de euro) pentru servicii sau bunuri pe care instituțiile le puteau cumpăra fără licitație.

Cum întreaga planetă se oprise și căuta soluții să treacă peste calamitate, România a considerat că stocuri mari de măști, dezinfectanți sau aparate medicale, iar mai apoi sute de milioane de doze de vaccin, o vor ajuta să treacă peste criza sanitară.

Pandemia a trecut, iar de majoritatea echipamentelor cumpărate atunci nu se mai știe nimic. Aflăm în schimb despre afaceri de tot felul în care diverse persoane - unele fără nicio legătură cu domeniul sanitar - au devenit peste noapte furnizori de echipamente medicale.

De partea celalaltă a mesei au stat primari, președinți de consilii județene, de regii sau de companii de stat, șefi de instituții locale sau centrale care s-au pus pe cumpărat fără discernământ și fără să mai țină cont de bani sau de calitatea produselor.

Motto-ul achizițiilor publice de atunci pare să fi fost „mult și scump”. Unele produse au fost cumpărate la prețuri mai mari decât cele ale pieței, iar altele aveau să se dovedească, ulterior, de slabă calitate. Politicienii nu au ratat nici ei ocazia și au fost darnici cu alegătorii în campania electorală din 2020.

Totul din bani publici.

Tabletele de la Sectorul 1 - o afacere penală de 20 de milioane de euro

„Toți elevii și toate cadrele didactice din Sectorul 1 vor primi tablete în anul școlar 2020/2021.”

Această promisiune era făcută locuitorilor din Sectorul 1 al Bucureștiului, pe 8 septembrie 2020, de primarul de atunci, Daniel Tudorache. Se întâmpla cu trei săptămâni înainte de alegerile locale, iar dl Tudorache, care își dorea un nou mandat, îi asigura pe părinți că electronicele vor ajunge la toți elevii care învață în Sector, indiferent de domiciliu.

Primarul făcea și o demonstrație, într-un depozit, de unde prezenta presei maldărul de tablete achiziționate.

Prezentarea tabletelor avea loc însă înainte ca Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice (A.U.I.P.U.S.P.) Sector 1, instituția care se ocupă de dotarea școlilor, să lanseze vreo procedură de achiziție publică.

În ceea ce pare astăzi a fi un alibi, instituția avea să lanseze o licitație de cumpărare a unor tablete similare cu cele prezentate de primar, însă abia după ce acestea fuseseră distribuite elevilor.

Potrivit documentului de licitație - public și astăzi în SEAP, portalul achizițiilor publice - firmele aveau timp până pe 30 septembrie să facă oferte, la câteva săptămâni după ce, de fapt, tabletele fuseseră deja distribuite.

Ulterior, când Daniel Tudorache a fost întrebat dacă intenționează să mai cumpere și altele, licitația a fost anulată din site-ul de achiziții publice.

Pe 27 septembrie 2020 au avut loc alegeri locale în România, pe care Daniel Tudorache le-a pierdut la limită, după o numărătoare pe care a contestat-o.

Două luni mai târziu, după ce fostul edil al Sectorului 1 își pierdea funcția, Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța primele percheziții la instituții publice în legătură cu marile achiziții din pandemie.

Daniel Tudorache era printre cei vizați, fiind acuzat că ar fi făcut parte dintr-o rețea infracțională care, în pandemie, deturnase fonduri publice sub pretextul achizițiilor urgente, determinate de situația sanitară.

La perchezițiile de atunci procurorii au descoperit bijuterii și diamante de aproximativ două milioane de euro, dar și 400.000 de euro în conturile fostei soții sau ale menajerei lui Tudorache.

Fostul primar a plătit cauțiunea de un milion de lei și a fost pus în libertate. La finele aceluiași an a devenit deputat, căpătând imunitate parlamentară.

Daniel Tudorache a fost trimis în judecată în 2022, iar rechizitoriul întocmit de DNA explică, azi, cum s-a derulat afacerea cu tablete în școli din 2020. E, de fapt, un „modus operandis” și pentru alte afaceri similare care au avut loc în acea perioadă.

Potrivit procurorilor, Daniel Tudorache făcea parte dintr-o rețea care se ocupase de achiziții nelegale în pandemie. Din încrengătură mai făceau parte încă 55 de persoane - fizice sau juridice, printre care Marian Vanghelie, fost primar la Sectorul 5, la momentul acela consilier local.

Lista este completată de Romeo Clinciu, director al Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice, Leonard Marian Petre, director general al S.C. Economat Sector 5 S.R.L, Mihaela Moise, fostă directoare a Companiei de Investiții și Dezvoltare în Sănătate și Domenii de Interes Public-Privat (C.I.D.S.D.I.P.P.).

Toți erau, la acea vreme, subordonați ai lui Tudorache.

Marian Vanghelie, politician influent în București, ar fi fost implicat, în paralel, și alte alte afaceri suspecte, fiind acuzat de procurori că se afla în centru unei rețele preocupate de vânzarea la suprapreț institutiilor publice din București încă din 2019.

În 2020, odată cu pandemia, această rețea s-a reorientat către produsele care erau la mare căutare atunci.

„Grupul infracțional organizat” - așa cum este numit de procurori - al lui Marian Vanghelie ar fi acționat „pe trei paliere și ierarhizat”, cu scopul de a influența derularea achizițiilor efectuate de instituțiile publice aflate în subordinea consiliilor locale Sector 1 si 5.

Scopul era devalizarea fondurilor publice ale primăriilor prin achiziții făcute la prețuri supradimensionate.

Operațiunea era făcută prin vânzarea succesivă a bunurilor prin mai multe firme. În pandemie, pentru că la dispoziția autorităților locale erau o sumă mare de bani iar regulile de achiziție erau relaxate, grupul ar fi vândut instituțiilor, cu complicitatea acestora, termoscannere și tablete, alocate pentru A.U.I.P.U.S.P. Sector 1 și Economat Sector 5.

Pentru un singur nebulizator s-ar fi plătit un preț de 3,5 ori mai mare decât cel practicat de furnizorul inițial.

Ca să creeze o aparență de legalitate, funcționarii publici ar fi întocmit documentații false de licitație deschisă și ar fi simulat derularea unor proceduri de licitație deschisă pentru atribuirea contractelor respective, manipulând Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Prejudiciul în acest dosar se ridică la 67,8 milioane lei, adică 15 milioane de euro. Tabletele care ar fi trebuit să asigure accesul tuturor copiilor din cel mai bogat sector din România la școala online sunt și acum în posesia unora dintre cei care le-au primit, iar școlile nu prea mai știu ce să facă cu ele.

În plus, majoritatea sunt nefuncționale pentru că erau blocate de firma care le distribuise doar în anumite sisteme informatice și nu le-a mai fost plătit abonamentul.

De rețeaua lui Marian Vanghelie se leagă un alt personaj controversat, au declarat surse judiciare pentru Europa Liberă.

Nicolae Cristescu este fost acționar al clubului Rapid. Și el făcea parte dintre cei care au pus la cale Afacerea „Tableta”, alături de alți afaceriști și șase firme. Dar nu e singura afacere din pandemie. Numele lui Cristescu apare într-un alt dosar, instrumentat tot de DNA.

Procurorii anchetează cum Oficiul Național pentru Achiziții Publice (ONAC) a cumpărat măști de protecție în valoare de 50 de milioane de lei de la o firmă pe nume Romwine & Coffee SRL.

Afacerea ar fi fost perfectată cu complicitatea unor reprezentanți ai Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, care ar fi acceptat să cumpere măști printr-o firmă intermediară, care nu demonstrase că poate onora contractul.

Măștile veneau, de fapt, din Coreea de Sud, iar firma românească doar intermedia afacerea. După ce șocul pandemic și implicit starea de urgență au dispărut, în depozitele ONAC încă mai existau 517.970 bucăți de măști de protecție de tip FFP3 și 608.500 seturi echipamente de protecție pentru asigurarea stocurilor de urgență medicală, din cele 875.000 de bucăți de măști de protecție de tip FFP3 și 1.750.000 seturi echipamente de protecție cumpărate.

ONAC a fost, de altfel, una dintre instituțiile cu cele mai multe rateuri în pandemie.

Instituția a încheiat 28 de acorduri-cadru pentru aprovizionarea statului cu cele necesare pentru combaterea pandemiei: șapte erau pentru dezinfectanți, trei pentru mănuși de unică folosință, trei pentru măști de protecție și combinezoane; altele au fost pentru viziere de protecție și pentru izolete, filtre pentru camerele de izolare, scannere termice, ventilatoare sau chiar camere de izolare.

Unele dintre contracte au fost sortite eșecului încă de la încheiere și aveau „clauze nerealiste”, conform descrierii inspectorilor de control.

Unul a fost cel cu Medi Consulting din Coreea de Sud, de care ar fi trebuit să beneficizeze Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Românii așteptau 400 de ventilatoare, pentru care au plătit un avans de 2.451.000 de dolari. Pentru că partea coreeană a invocat forța majoră, în România nu au ajuns nici ventilatoarele și nici avansul trimis.

Eșecul ONAC s-a resimțit și la contractele privind produsele biocide. Sub presiunea cererii crescute, prețurile au explodat iar firmele care au fost declarate câștigătoare pentru vânzarea de dezinfectanți nu au mai vrut să semneze contractele de livrare, pentru că nu ar mai fi câștigat nimic.

Vaccinarea la chiuvetă

Într-un răspuns remis Europei Libere, DNA arată că, din martie 2020 până în prezent, a trimis în judecată nu mai puțin de 72 de dosare care priveau pandemia, cu 94 de inculpați.

Prejudiciile totale din dosarele pandemiei nu sunt cuantificate încă. DNA are încă în lucru dosare și există șanse ca unele dintre ele să se extindă.

Cele mai multe dintre dosarele ajunse în instanțe nu privesc afacerile de milioane, ci unele mai mici, dar cu efecte importante asupra sănătății publice. În ele sunt cercetați medici de familie care au acceptat să dea certificate de vaccinare deși nu injectaseră și serul persoanei respective.

Medicii de familie primeau, în medie, 200 de lei de la cei care doreau certificate de vaccinare - în special pentru a călători. Și aici a existat o rețea, dar informală.

Venera Ecaterina Vatan era medic în Craiova și este acuzată că a luat, între octombrie 2021 și ianuarie 2022, mită de 962 de ori. Și tot de atâtea ori a eliberat certificate nereale pentru doritori. Lua câte 200 de lei pentru fiecare certificat, susține DNA.

Întermediarul a fost și cel care a pârât-o la parchet, deși, ca să îi cumpere complicitatea doctorița i-ar fi dat bonuri de masă - pe care ar fi trebuit să le primească cei care se vaccinau - în valoare de aproape 2.000 de euro.

La rândul ei, ar fi încasat de la stat și contravaloarea muncii pe care nu o prestase. Un calcul simplu arată că doctorița care vaccina „la chiuvetă” ar fi încasat ilegal aproape 40 de mii de euro în trei luni.

În aceeași situație au fost și medici din Bihor, Brașov sau Târgu Mureș, toți trimiși în judecată de DNA. Majoritatea au recunoscut faptele și au încheiat cu procurorii acorduri de recunoastere.

Marile dosare, încă in rem

DNA are încă multe dosare în care urmărirea penală este începută in rem, adică este investigată o situație anume, fără a fi pusă sub acuzare nicio persoană. Este vorba de dosarele cu cele mai mari prejudicii sau înțelegerile încheiate la cele mai înalte niveluri politice - premieri, miniștri, secretari de stat etc.

O muncă sisifică cu o mână de oameni, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful DNA, procurorul Crin Bologa.

„Este un volum mare de documente care trebuie analizate. În multe dintre dosare se fac rapoarte de constatare sau de expertiză. Multe dintre aceste dispozitive au fost aduse atât din Uniunea Europeană, cât și din țări din afara Uniunii Europene și trebuie să facem cercetări încrucișate. Unele țări ne comunică date și documente, altele mai greu”, spune pentru Europa Liberă șeful DNA.

Crin Bologa spune că, deocamdată, niciun înalt oficial de stat nu e vizat direct de vreun dosar, adică să fie urmărit penal. Ca martori au tot fost la audieri.

Dosarul vaccinul

Cel mai mare dosar privește contractarea achiziției a peste 120 de milioane de doze de vaccin anti-Covid. Ancheta a fost demarată în septembrie 2021 și survenea după ce presa scrisese că România contractase 120 de milioane de doze de vaccin, la o populație de șase ori mai mică.

Înțelegerea a fost parafată chiar de premierul de la acea vreme, Florin Cîțu care încercase să explice că, de fapt, nu cumpărase nimic, ci doar comandase. Achiziția de vaccinuri era deja o problemă la nivel european.

Parchetul condus de românca Laura Codruța Kovesi a anunțat, la rândul său, că anchetează înțelegerile comerciale din 27 de state europene.

22 dintre acestea sunt membre EPPO. Până acum nu avem evoluții semnificative în niciunul dintre aceste dosare.

Dosarul izoleta

Un alt dosar în lucru și fără vreun rezultat concret până în prezent privește o achiziție făcută de actualul premier, Nicolae Ciucă, pe vremea când era ministru al Apărării.

El a semnat un document prin care MAPN cumpăra 100 de izolete de la compania Stimpex SA, iar prețul total cu TVA a fost de aproape 2,5 milioane de lei. Zece dintre aceste izolete au fost donate Republicii Moldova.

Celelalte 90 rămase se află în gestiunile unităților sanitare din subordinea Direcției medicale și a altor structuri cu atribuții medicale din Ministerul Apărării Naționale și nu au fost folosite niciodată.

Izoletele au fost cumpărate pentru transportul pacienților Covid la începutul pandemiei, dar în luna aprilie 2020 deja nu mai era nevoie de ele pentru transportul pacienților.

Starea de urgență, vaca de muls

În pandemie, s-au învârtit mulți bani. Fie prin achiziții unde erau invitate la masă doar firmele cunoscute, fie prin achiziții directe la sume exorbitante. Pe 15 martie, România intra oficial în stare de urgență, din care a ieșit două luni mai târziu.

Pe lângă măsurile restrictive drastice, prin decretul privind starea de urgență se ridica pragul de 30 de mii de euro în limita căruia autoritățile publice puteau să achiziționeze bunuri fără licitație.

Datele din sistemul public de achiziții arată că imediat afacerile încheiate de primari fără licitație publică au explodat.

În prima săptămână, Poliția Locală a Sectorului 1 cumpără de la Food Labor SRL, pachet alimentar mic dejun/prânz/cină de 750 de mii de lei.

SEAP nu mai păstrează și motivul pentru care era o urgență ca primăria să aibă pachete de mâncare. În cele două luni de stare de urgență, s-au făcut zeci de mii de achiziții directe în sistemul de achiziții publice. 34 de mii au fost pentru echipamente de protecție, 20 de mii pentru consumabile medicale și 36 de mii pentru materiale de curățenie.

Suma totală a lor se ridică la 1,8 miliarde de lei. Într-o lună de dinainte de pandemie, nu se cheltuiau pe achiziții publice nici un sfert. Peste 1 miliard din acești bani a fost folosit pentru combaterea pandemiei, arată Curtea de Conturi.

Au cost câteva instituții care s-au întrecut în achizițiile publice. Unele și-au împărțit achizițiile în mai multe loturi, altele au profitat de prevederile prin care aveau liber la achiziții, indiferent de valoare.

Poliția locală a Sectorului 1 a fost una dintre instituțiile campioane la capitolul achiziții. În 2020, conform datelor din SEAP a cumpărat de 3,7 milioane de lei.

Suma ar fi fost mult mai mare dacă una dintre licitațiile pe care le acceptase în baza căreia voia să cumpere kituri de periuțe de dinți nu ar fi fost anulată.

O altă instituție care a profitat din plin de achizițiile din pandemie a fost Spitalul de Urgență din Târgoviște care a avut achiziții directe de 11,6 milioane de lei pentru aparatură medicală sau consumabile, toate cumpărate fără licitație.

Alte instituții nu au mai ajuns să încheie contracte, pentru că ofertele păreau încă de la început ieșite din tipar.

Un exemplu este Grădinița 206 din București care primise o ofertă de produse de catering ce se ridica la 500.000 de lei.

Oferta nu a fost acceptată în timp util, așa că înțelegerea a căzut. O alta care nu a fost finalizată privea cumpărarea de kituri de periuțe și pastă de dinți tot la sectorul 1. Deși apare în sistemul de achiziții publice ca ofertă acceptată, mărfurile nu au mai fost livrate.