Maricica locuiește de 10 ani în România. Se consideră pe jumătate ucraineană, după tată, și jumătate româncă, după mamă. A venit în România la studii și a rămas în București.
50 de copii ucraineni au început să învețe limba română datorită ei.
Absolventă a Facultății de Jurnalism din București, Maricica a lucrat o perioadă ca jurnalistă pentru diverse televiziuni și ziare din Ucraina.
Cunoaște bine și limba ucraineană și româna, dar și limba rusă pentru că a trăit o perioadă de timp în partea de nord a Republicii Moldova împreună cu părinții, iar acolo se vorbea preponderent rusa.
Viața ei s-a schimbat radical începând cu 24 februarie 2022, când a început invazia rusă în Ucraina și sute de mii de ucraineni fugiți din calea războiului au venit în România.
Pentru că știa limba ucraineană și se putea înțelege cu refugiații, Maricica a ajutat din primele zile la munca de interpretare.
Treptat, a lăsat jurnalismul și s-a dedicat în întregime muncii de translator și de profesoară de limba română. Programul ei de zi cu zi cuprinde cursuri de limba română predată ca limbă străină, cursuri pe care le-a conceput singură pentru a-i face pe copii și pe adulți să asimileze mai ușor noțiunile de limba română.
„Pentru mine a fost un an plin, un an cu provocări, un an în care am încercat să ajut poporul ucrainean și concetățenii mei să se integreze în România. Și cred că am sesizat cu toții că, în integrarea aceasta, piedica principală a fost aspectul de limbă”, spune Maricica Ciubara.
„Și atunci am încercat să îi ajut prin cursuri de limba română și pentru copii - și pentru adulți - în așa fel încât să poată avea cât de cât o bază pentru a se putea înțelege aici în România, pentru nevoile lor evidente”.
„Am încercat să aplic metoda cetățeanului de zi cu zi”
Maricica s-a gândit că cel mai bine ar fi să personalizeze lecțiile și să se pună în locul celor care vin într-o țară străină și nu înțeleg nimic din ce înțeleg oamenii din jurul lor.
„Atunci nimeni nu avea idee de unde să pornim și ce metodă să aplicăm, dar cunoscând și fiindu-mi aproape ucrainenii și România am încercat să aplic metoda cetățeanului de zi cu zi. Dacă m-aș afla eu într-o țară a cărei limbă nu o cunosc ce aș avea nevoie într-o primă fază să cunosc sau să pot să vorbesc?”, explică Maricica cum a ajuns să aibă o metodă de predare „proprie și personală”.
„Am conlucrat cu organizațiile mai mari, care aveau materiale ajutătoare aplicabile pentru învățarea altor limbi, după care ne-am luat și ne-am ajutat să creăm unele și pentru limba română. La final, am ajuns din ambiție proprie și plăcere personală să scriu un curs didactic despre cum să predăm limba română ca limbă străină”, mai spune Maricica Ciubara.
Ideea conceperii unui astfel de curs i-a venit din faptul că în școlile din România nu existau cursuri de predare a limbii române ca limbă străină. Cursul este deocamdată în format online, dar speră că anul acesta îi va fi publicat pe hârtie.
Predarea limbii române a început practic din iunie 2022, de când i-au trecut prin mâini peste 50 de copii. În plus, a ajutat cu traduceri și cu lecții de limba română peste 200 de persoane adulte care au fugit din Ucraina.
„România nu a fost pregătită pentru un val de migrație atât de mare, cu o lingvistică atât de diferită, și istoric vorbind nu a fost o țară care s-a confruntat cu problema migrației atât de mult. Dar eu zic că este un pas de pornire și acum am învățat toți, și noi românii, și ucrainenii, să evoluăm”, a spus Maricica Ciubara.
Profesoara spune că, treptat, ucrainenii care au ajuns în România au apreciat solidaritatea celor de aici.
„Ei nu s-au așteptat la o astfel de primire (...) Vreau să recunosc și voi susține mereu că România a fost cel mai implicat stat și cel mai deschis în a ajuta ucrainenii”, arată Maricica.
De multe ori, poveștile și situațiile prin care treceau oamenii pe care îi ajuta cu traducerea o emoționau. Din acest motiv, cursurile sale încep cu o prezentare a lucrurilor frumoase despre cultura ucraineană.
„Vreau să spun că fiecare ucrainean este ca o carte care are o istorie foarte sensibilă. Și cele mai multe povești au fost despre cum au încercat ei să fugă din Ucraina atunci pe 24 februarie și cum familii care erau de o parte și de alta a graniței ucrainene stăteau la telefon și își implorau soții să plece din țară”, povestește Maricica.
În școlile din România, elevii ucraineni pot participa ca audienți, adică doar asistă la ore, fără a fi examinați propriu-zis.
Din acest motiv, dacă nu cunosc limba, mulți dintre părinți îi trimit la cursuri suplimentare de limba română, în speranța că de la toamnă se vor putea înscrie efectiv la școlile românești.
„Mai sunt și acei copii din zona Bucovinei, care au fost la școlile românești, și au o bază bunicică în limba română și se descurcă excelent. Dar ceilalți copii vor să învețe și româna ca să se integreze mai bine în școala românească. Părinții speră ca din anul viitor școlar să îi dea la școala românească”, a mai spus profesoara de ucraineană.
În ultimul an, mulți dintre ucrainenii care au învățat limba română s-au întors în Ucraina, „pentru că există acea chemare de casă”, spune Maricica.
Cei mai mulți dintre refugiați, însă, au rămas în România sau au plecat înspre alte țări vestice. Potrivit statisticilor oficiale, în toamna anului trecut, din cei 2,65 de milioane de ucraineni care au intrat în România, 86.500 au rămas aici.
„Din ce în ce mai mulți spun că înțeleg că acest război nu se va termina prea curând. Și, chiar dacă se va termina, se întreabă «ce vom face?», pentru că trebuie să te întreții, ai copii, ai familie”, explică Maricica motivul pentru care din ce în ce mai mulți refugiați vor să învețe limba română.
Cel mai ușor învață copiii de grădiniță, care au nevoie în medie de o lună pentru a asimila noțiunile elementare din limba română. La adulți e nevoie de aproximativ șase luni pentru a putea comunica.
Cel mai greu pentru Maricica a fost când elevii ei au fost afectați emoțional.
„Am avut situații în care copilul a plâns, pentru că noi învățam despre ce ai la tine în cameră și astfel și-a amintit de camera sa de acasă. Și atunci am schimbat abodarea astfel încât după acea lecție copilul să râdă împreună cu ceilalți copii. Cei mici sunt foarte emoționali și lecțiile le trezesc amintiri”, a spus profesoara.
Peste 3.700 de elevi ucraineni sunt audienți în școlile din România
Refugiații ucraineni care vor să învețe limba română pot participa la diversele cursuri susținute de organizațiile neguvernamentale.
Unele organizații neguvernamentale precum British Council, UNICEF și Organizația Internațională pentru Migrație organizează cursuri pentru formarea profesorilor de limbă română.
Aceste cursuri se adresează atât profesorilor români ce predau elevilor refugiați, cu precădere elevilor ucraineni, cât și profesorilor ucraineni care sunt în România.
Primii 75 de profesori vor fi ajutați să recunoască dificultățile emoționale ale copiilor refugiați și să îi sprijine.
Elevii din Ucraina pot participa ca audienți în școlile din România, moment în care ei doar ascultă lecțiile, fără să fie examinați și să primească note.
Potrivit datelor de la Ministerul Educației, până pe 17 februarie 2023, erau înscriși ca audienți 3.782 de copii ucraineni, dintre care 1.382 preșcolari și 2.453 elevi.
Când se înscriu ca audienți, elevii din Ucraina nu primesc note și nu dau examene.
În școlile românești învață în limba română de 976 de elevi, dintre care 314 preșcolari și 662 elevi.
