România are pe hârtie 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, însă în realitate nimeni nu știe, de fapt, câți români au căzut în patima „păcănelelor”. Pot fi sute de mii, pot fi spre un milion. Ignorați de stat, dependenții sunt tentați la orice colț de stradă să bage „la aparate” și banii pe care nu-i au. Așa apar adevărate drame: destine ruinate, familii destrămate, sinucideri. Doi jucători ies mereu în câștig: patronul de agenție și statul.
- Numărul tot mai mare al românilor care joacă la pariurile sportive sau la „păcănele” este explicat prin dezvoltarea aplicațiilor online, care le permit să joace de acasă;
- Un alt factor, poate și mai important: în România sunt puține restricții pentru publicitatea la jocurile de noroc. Spoturile sunt difuzate inclusiv la televizor, uneori chiar și în timpul zilei;
- Dependenții povestesc că le este greu să se trateze când, la orice eveniment sportiv, transmisiune sportivă sau simplă plimbare prin oraș văd reclame la cazinouri;
- Statul nu face nimic să restricționeze publicitatea, nici măcar pe cea de lângă școli. În schimb, percepe taxe mari de la patroni și pare că trece cu vederea efectele negative asupra cetățenilor săi.
Corina Neculce, consultant în turism pentru mai multe agenții, ne povestește că până și străinii care vizitează orașele din România au remarcat fenomenul din ce în ce mai extins.
„Am avut de curând un grup de turiști suedezi și după 10 minute de plimbare prin Bacău mi-au spus că și aici, și în București văd la fiecare colț biserică, farmacie și agenții de pariuri”.
Conform statisticilor, în România sunt peste 28.000, 8.000 de farmacii și peste 12.000 de agenții de jocuri de noroc.
Dacă cele 18.000 de biserici sunt în mediul rural sau în orașele mici, casele de pariuri se află, în 90% din cazuri, în marile orașe, conform estimărilor Asociației organizatorilor de jocuri de noroc (Rombet).
O afacere uriașă
Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), instituția de stat care monitorizează și aprobă funcționarea acestui sector, are înregistrate 12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie.
Mediul online este și mai populat de pasionații jocurilor de noroc. Aproape 400.000 de conturi sunt pe internet, conform datelor asociațiilor din domeniu.
În ultimii zece ani, fenomenul a luat avânt în România. Acum un deceniu, erau 8.000 de săli de jocuri de noroc, iar aplicațiile online de pariuri nu existau, conform datelor de la ONJN din 2012.
Directorul Asociației, Dan Alexandru Ghiță, spune că această industrie nu trebuie blamată și nici excesiv reglementată.
„Casele de pariuri sunt un mijloc de recreere. Noi încurajăm ca fiecare persoană să joace responsabil. Reglementările sunt necesare, dar trebuie să țină cont de faptul că acest sector economic trebuie să supraviețuiască. Dacă vom ataca acest sector, mulți pariori din București vor merge în Bulgaria, la Ruse, să joace. Atunci statul român va pierde taxe”, explică acesta.
Perspectiva celor care tratează zilnic tineri și adulți dependenți este la polul opus.
Psihoterapeut: Am de 500 de ori mai multe cereri de tratament
Viorel Roman, psihoterapeut în cadrul Asociației „Aliat”, lucrează de peste 24 de ani pacienți care au diverse dependențe.
„Din 1999 am început programe mai serioase din zona de adicție”, își amintește acesta.
Specialistul a văzut și consecința negativă a creșterii numărului de săli de joc și a pariurilor online: numărul tot mai mare de persoane dependente.
„Da, în ceea ce privește jocurile de noroc, clar am observat o creștere foarte mare. În prezent cererile pentru tratament de adicție de jocuri de noroc sunt extraordinar de multe față de ce se întâmpla acum 10, 20 de ani”, spune psihoterapeutul.
În România nu sunt studii recente care să stabilească numărul persoanelor dependente. Ultimul a fost realizat în 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor de jocuri de noroc, și stabilea că ar fi 100.000 de persoane dependente.
În realitate, numărul acestora ar putea fi mult mai mare, cred specialiștii.
Viorel Roman apreciază, în baza cererile de tratament, că față de acum 20 de ani numărul persoanelor cu problemele a crescut de câteva sute de ori.
„Așa, pur observând, cred că de 500 de ori - poate mai mult, cam atât au crescut cererile de tratament”, spune specialistul.
Iar solicitările au crescut direct proporțional cu numărul sălilor de joc și al reclamelor pe metru pătrat.
E ușor să ai pe telefon o aplicație și în câteva minute să pierzi 30.000 de lei.Viorel Roman, psihoterapeut
„A crescut accesibilitatea lor. Expunerea este din ce în ce mai mare, ca urmare a reclamelor legate de jocurile de noroc, că vorbim de pariuri sportive, că vorbim de săli de joc”, ne explică psihoterapeutul.
Victime sunt și tineri și adulți, deopotrivă, spune Viorel Roman. Europa Liberă a vorbit cu unul dintre cei care încearcă să scape de pasiunea bolnăvicioasă pentru astfel de activități.
Ce spune un tânăr care se luptă cu dependența de pariuri și cazinouri
Bogdan recunoaște că este o victimă a jocurilor de noroc. A cochetat și cu sălile de tip cazinou, dar și cu pariurile online. Spune că acestea din urmă sunt cele mai periculoase, pentru că nu este nevoie să faci efortul să te mai deplasezi până la o anumită locație.
„Am 26 de ani. Am început să joc undeva la 18-19 ani. Am considerat că este un joc, o chestie pe care pot să o controlez. Undeva în jurul vârstei de 23 de ani mi-am dat seama că este o problemă și am început să mă tratez, să fac terapie.”
Bogdan ne explică ce înseamnă o dependență de jocurile de noroc, din perspectiva unui pacient.
„Această adicție este foarte brutală, foarte dură, te zdrobește și am auzit fel de fel de povești, am intrat în fel de fel de cercuri și pot să spun că este foarte greu.
Per total, am pierdut undeva peste 20.000 de euro în mai bine de șase ani”, socotește tânărul.
Tânărul își amintește că ajunsese să petreacă câte șase ore în sălile de tip cazinou. Îi plăcea că stătea alături de persoane cunoscute, populare în România. „Mă simțeam egalul lor, era o senzație bună. Este adevărat că în sălile de cazinou joacă și persoane care de-abia au haine cu care să se îmbrace. Este o lume ciudată, care te acaparează.”
Bogdan mărturisește că pariurile sportive online te fac să te gândești mereu numai la cote și la conspirații, la aranjamente. „Am ajuns să nu mai mă uit la tenis. Vedeam numai lucruri suspecte”, ne mai povestește acesta.
Publicitatea fără limite
Publicitatea pe care casele de pariuri și cazinourile o pot face în România a mărit apetitul românilor pentru jocuri de noroc. Totodată, a crescut și numărul dependenților.
„Cumva pentru un creier cu dependență la un joc de noroc a vedea o reclamă în jur -și Bucureștiul arată ca o sală mare de jocuri - a vedea o reclamă este ca un reminder pentru acel creier că el trebuie să joace”, ne explică specialistul Viorel Roman.
Reclamele stradale, dar mai ales cele din pauzele competițiilor sportive, îi transformă în jucători mai ales pe adolescenți, dar nu numai.
„Pentru că oamenii care vin către noi cu dependență de jocuri de noroc au și 16 ani, au și 50 de ani. Creierul e cumva la fel, chiar dacă e o diferență de 40, 50 de ani”, spune psihoterapeutul.
„Din câte aflu de la ei, este relativ ușor să intre și să joace, mai ales în mediul online, prin aplicații.”
În condițiile în care România nu are niciun fel de studii, Viorel Roman a făcut un experiment, ca să își înțeleagă mai bine pacienții.
„M-am postat în fața unui săli de joc să văd vârsta celor care intră și este o vârstă destul de scăzută. Nu avem studii serioase pe tema aceasta”, precizează el.
Publicitatea agresivă la jocurile de noroc împiedică și vindecarea celor care au adicția. Reclamele, atât stradale, cât și cele de la TV, sunt din ce în ce mai agresive.
În subconștient, ele lucrează. Eu mi-am dat seama pe mine.Bogdan, dependent de jocuri de noroc
„Faptul că mergi pe stradă și ajungi la Piața Victoriei și toată Piața Victoriei este plină de reclame de pariuri sportive, de cazinouri. Faptul că nu te poți uita la un meci de 90 de minute, cu tot cu pauză, pentru că ai reclame. Faptul că derulezi pe o rețea de socializare și îți apar reclame la pariuri sportive, la bănci, să iei un împrumut ca să joci. Este un mediu din ce în ce mai agresiv”, ne mărturisește Bogdan și continuă să povestească propria experiență.
„Și, într-adevăr, de foarte multe ori, am văzut pe stradă și am intrat să joc, fiind o persoană vulnerabilă. În continuare mă consider vulnerabil”, mai adaugă acesta.
Atât Viorel, cât și Bogdan cred că numărul persoanelor cu probleme ar scădea dacă s-ar interzice sau limita reclama la jocurile de noroc.
„Cred că trebuie o mai mare reglementare. Răspândirea, severitatea unei adicții depinde foarte mult de expunerea la aceasta și de accesibilitatea sau nu la obiectul ce determină adicția”, trage concluzia Viorel Roman.
Și Bogdan e de acord că trebuie impuse reglementări. „Categoric, de trei ori „da”. Trebuie interzise sau limitate, trebuie găsită o soluție pentru cei care sunt vulnerabili. Sunt oameni care se duc și își pierd familie, case, mașini. Statul câștigă.”
Ce câștigă statul
Bogdan a atins un punct sensibil al dezbaterii pe această temă. În ciuda inițiativelor legislative depuse în Parlament, care vor să descurajeze fenomenul, parlamentarii puterii nu fac nimic.
În timp ce statul se face că nu vede impactul asupra propriilor cetățeni, tot statul este cel care câștigă sume considerabile din taxarea acestei imense afaceri.
Fiscul percepe taxe din licența fiecărei săli de joc, a fiecărui bilet jucat online, a fiecărui premiu, dar și din sumele cheltuite de casele pariuri în publicitate.
Casele de pariuri au raportat cifre de afaceri de peste 2 miliarde de euro în 2022.
Conform datelor obținute de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în România sunt înregistrare aproape 690 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc. Numărul salariaților acestor societăți este de aproape 22.000.
Cifra de afaceri a acestor companii, pentru anul 2021, a fost de puțin peste 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro).
Pentru 2022, bilanțurile contabile vor fi publice după luna martie, dar reprezentanții asociațiilor se așteaptă la o creștere a afacerilor cu 10-15%. Asta înseamnă că s-ar putea ajunge la o cifră de afaceri de minimum 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro).
Taxele încasate de statului român ar putea depăși 500 de milioane de euro
- ONJN și ANAF și-au proiectat venituri din licențierea caselor de pariuri și funcționarea aparatelor de 350 de milioane de euro.
- Taxele salariale pentru cei aproape 22.000 de angajați din domeniu se ridică la aproape 110 milioane de euro.
- Taxele pe premii ar ajunge la 100 de milioane de euro. Anual, casele de pariuri și cazinourile oferă premii de peste 500 de milioane de euro.
- Taxele pe profit și pe cifra de afaceri ar fi de 35 de milioane de euro
- Taxa pe reclamă este estimată la 10 milioane de euro, de specialiștii din domeniu.
Publicitatea online
Dacă Bogdan spune că vede în fiecare cartier și piață centrală din București panouri și bannere cu reclame la jocurile de noroc, ceea ce face imposibilă recuperarea sa în totalitate, în mediul online și la televizor lucrurile stau chiar mai rău.
Pentru mediul online nu există absolut nicio reglementare care să limiteze reclama la casele de pariuri sau la cazinouri.
De exemplu, în 2021, cel mai mare investitor în publicitatea online din România a fost Superbet, cu un buget de aproape șapte milioane de euro, conform monitorizărilor Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT). Estimarea a fost realizată de Europa Liberă.
Ea coincide cu cea a analistului în programe TV Petre Barbu, care a calculat pentru publicația Libertatea că bugetul casei de pariuri a ajuns la 7,3 milioane de euro.
Cel de-al doilea mare investitor în publicitatea online, în 2021, a fost platforma de pariuri Betano (operat de compania Gambling Malta Ltd) cu un buget de peste 3 milioane de euro.
Pe locul trei a fost Unibet, cu 2,5 milioane de euro.
Publicitate TV
În domeniul radio-TV, Consiliul Național al Audioviziualului (CNA) - instituția care reglementează acest sector - a stabilit două reguli pentru publicitatea jocurilor de noroc.
- publicitatea este permisă doar în intervalul orar 23.00-06.00.
- sunt exceptate de la această regulă transmisiele sportive, în timpul cărora sunt permise reclamele la jocurile de noroc.
Însă această reglementare nu împiedică afacerea caselor de pariuri, ci le ajută. Asta pentru că sunt promovate masiv și exclusiv în rândul pasionaților de sport, cei mai predispuși să parieze.
„Este imposibil să mă uit la un meci de fotbal de 90 de minute, cu tot cu pauze, și să nu văd reclame. Automat mă gândesc la momentele când pariam”, ne spune Bogdan.
Terapeutul Viorel Roman face o comparație și mai interesantă.
„Gândiți-vă că este cumva ca un bolnav de diabet, care nu are voie să mănânce dulce, dar care ar lucra într-un magazin de dulciuri, într-o cofetărie. Îi va fi imposibil să-și controleze dorința de a mânca dulce. Așa este și în cazul reclamelor de la TV la pariurile sportive. Persoanele cu adicție devin vulnerabile.”
Și televiziunile sunt bombardate de reclame la pariurile sportive.
Publicitatea TV la jocuri de noroc și pariuri
În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2022, 57 de televiziuni, din cele 79 monitorizate de compania Kantar Media, au difuzat 262.748 de reclame pentru 17 case de pariuri online.
Reprezintă 4,8% din numărul total de reclame difuzate de piața TV din România (5,5 milioane de spoturi, difuzate de 79 de televiziuni), în perioada amintită.
De precizat că aceste reclame erau difuzate în special în timpul întrecerilor sportive.
Inițiativa care ar putea stopa reclamele agresive
În toamna anului trecut, un grup de 79 de parlamentari, de la toate partidele, a depus un proiect prin care publicitatea la jocurile de noroc era interzisă în mediul online și la televiziuni.
Pe 12 ianuarie, Consiliul Național al Audiovizualului s-a pronunțat în favoarea proiectului de lege depus în Parlament.
„Având în vedere decizia recentă a Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia dependența de jocurile de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave și luând în considerare incidentele tot mai numeroase înregistrate în România (mai multe sinucideri determinate de pierderile materiale iremediabile; pierderea locului de muncă; destrămarea familiilor; pierderea tutelei copiilor etc.), considerăm imperios necesar ca Legea nr. 504/2002 a audiovizualului să fie completată”, se arată în decizia CNA.
Pentru sesiunea din această primăvară, proiectul încă nu a fost pus în dezbaterile celor două camere ale legislativului român - Senat și Camera Deputaților.
Directorul executiv al Rombet, Dan Alexandru Ghiță, spune că dacă va fi interzisă reclama în totalitate, acest sector riscă să dispară. „Proprietarii caselor de jocuri de noroc vor închide afacerile sau vor trece și vor lucra la negru, iar statul va pierde din taxe. Cred că trebuie găsită o soluție prin care acest sector să supraviețuiască”, ne spune acesta.
O altă inițiativă depusă prevede ca localurile de acest tip să nu mai fie în preajma școlilor, pe o rază de 300 de metri. Nici în privința acestei propuneri, parlamentarii nu au luat o decizie.
Inițiative sociale pentru stoparea reclamelor
Și organizația Declic a inițiat o petiție prin care se dorește un proiect de lege pentru interzicerea reclamei la jocurile de noroc. Peste 100.000 de persoane au semnat această petiție online.
„Oriunde te uiți, e imposibil să nu vezi afișele imense cu reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. În online publicitatea este și mai agresivă, pentru că sunt și mai puține reguli. Iar pentru reclamele la pariuri sportive de la TV există o portiță. Acestea pot fi difuzate la orice oră din zi, în timpul competițiilor sportive”, spun reprezentanții Declic.
„În reclame, celebrități sau foști sportivi repetă neîncetat că e ușor să câștigi. Iar Youtube-ul e plin de vloggeri care se filmează în timp ce joacă și mereu par să prindă lozul cel mare”, mai spun reprezentanții organizației.
„Spre deosebire de România, țări ca Marea Britanie au înțeles cât de dăunătoare pentru minori este publicitatea la jocuri de noroc. Așa că vedetele din sport sau showbiz nu mai pot promova case de pariuri sau jocuri de noroc. De asemenea, în 2021, Republica Moldova a interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc”, se mai precizează în petiția online.
