Avizul CSM va fi unul consultativ. Ultimul cuvânt în numirea celor doi este al președintelui Klaus Iohannis, care îi va putea numi pe cei doi, indiferent de ce spune Consiliul Superior al Magistraturii. La fel de bine, președintele va putea refuza propunerile.
Procurorul Alex Florența, cel care a candidat pentru conducerea Parchetului General împotriva Gabrielei Scutea, este șef interimar al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul DIICOT și fost șef al DIICOT Timișoara.
La DNA, contracandidatul lui Crin Bologa a fost tot un procuror venit de la DIICOT, Marius Voineag, actual adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT.
La DIICOT, înscriși în cursă sunt actuala adjunctă, Oana Pâțu, procuroarea Alina Albu – șefa interimară a Serviciul de combatere a criminalității organizate din cadrul Secției cu același nume și conduse interimar de procurorul Alex Florența – și procuroarea Ioana Albani, fosta șefă a Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice.
Alex Florența, un procuror cu dosare importante și cu soția la CSM
În 2015, procurorul Alex Florența a fost transferat la DNA Timișoara pentru scurt timp după care a revenit la DIICOT Timișoara, structură pe care a condus-o până în ianuarie 2021, când a fost numit interimar în structura centrală a DIICOT ca procuror șef al Biroului Tehnic și de criminalistică, iar apoi a preluat și conducerea Serviciului de crimă organizată.
Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei de euro falşi, în care au fost trimişi în judecată peste 40 de inculpaţi.
Printre dosarele importante la care a mai lucrat Florența se numără cel al traficului de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu, al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a jurnalistului Dragoș Boța, reactor șef al Pressalert.
Interviul procurorului Alex Florența în fața Comisiei de selecție de la MJ AICI
La audierile de la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul Florența ar putea avea un atu. Pe soția sa, Flavia Maria Cristina Florența, detașată de la Curtea de Apel Timișoara la CSM, în 2021.
Marius Voineag vine de la fosta și ineficienta SIIJ
Procurorul Marius Voineag este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT, adică exact acea secție care a preluat atribuțiile fostei SIIJ, așa numita Secție Specială, care ancheta magistrații.
Noua și rebotezata secție nu excelează prin eficiență. Ba din contra. De pildă, dosarul fostei șefe a DIICOT, Laura Codruța Kovesi, deschis în 2018 în contextul în care aceasta candida pentru șefia Parchetului European, nu a fost închis nici până acum. La fel și dosarele procurorilor Ciprian Man și Cristian Ardelean.
Procurorul Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, precum și dosarul manipulării pieței de capital ce-l viza pe fostul șef al SIF Banat, Dragoș Bîlteanu. La Parchetul General a gestionat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri.
În declarația sa de avere, precizează că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.
Este cunoscut ca un apropiat al fostului prim adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu, acuzat de plagiat, actualmente judecător la CCR.
Interviul procurorului Marius Voineag în fața Comisiei de selecție de la MJ AICI
Miza propunerilor și a funcțiilor
Practic, prin alegerile făcute, ministrul Cătălin Predoiu a dat principalele parchete pe mâna unor procurori DIICOT, structură fără prea mari realizări, probabil și pentru că șefia acesteia a fost lăsată într-un interimat prelungit după demisia Giorgianei Hosu, al cărei soț fusese condamnant pentru corupție.
De fapt, fosta structură de la vârful parchetelor, selectată tot de ministrul Predoiu, a avut performanțe mediocre, în special PG și DIICOT, livrând prea puține dosare de mare importanță. Miza numirilor, ce vor trebui avizate de CSM, deși decizia finală este la președintele Iohannis, este extrem de ridicată: se conturează o perioadă în care PSD va fi la butoanele guvernării, lucru care inspiră puțină încredere în ce privește justiția.
În plus, prin noile legi ale justiției, rolul procurorului general crește semnificativ, acesta având dreptul de infirma soluția oricărui procuror din România. ( Legea 304, art. 68).
Cum au arătat mandatele celor scoși din cursă
Contracandidații Scutea și Bologa, cei care au condus până acum Parchetul General și DNA, au avut de traversat o perioadă complicată după bulversarea produsă de diversele decizii ale Curții Constituționale, care au dat peste cap multe dosare și au redus competențele, în special cele ale DNA.
Gabriela Scutea, fostă adjunctă a Laurei Codruța Kovesi, a fost numită în funcție în urmă cu 3 ani, dar cu greu poate bifa mari reușite în mandatul ei. De exemplu, dosarul Revoluției a fost trimis de Curtea Supremă la Curtea de Apel București, judecătorii descoperind, după mai bine de 30 de ani, că Ion Iliescu nu era președinte ales în decembrie 1989, așa cum scriseseră procurorii în rechizitoriu.
Chiar și reluarea dosarului 10 august, instrumentat de DIICOT, aflată însă în subordinea PG, este departe de a fi o reușită: șefii Jandarmeriei, cei care au coordonat reprimarea protestului de la acea vreme au scăpat de orice răspundere penală, ca și șefii politici ai vremii.
Dar marea problemă a mandatului Gabrielei Scutea a rămas Secția specială pentru anchetarea magistraților, faimoasa SIIJ, rebotezată de noua lege a justiției.
Argumentele Gabrielei Scutea se referă la insuficiența procurorilor care lucrează în această structură. Din cei 35 de procurori, patru s-au pensionat, iar, din mai anul trecut, s-a mai organizat o singură selecție, pentru că șefa PG nu a înaintat propuneri către CSM.
Oricum, în peste jumătate de an de mandat, această structură nu a făcut niciun rechizitoriu.
În privința DNA, cel mai lovit de modificările făcute de PSD în perioada Liviu Drangea și față de care politicienii, indiferent de culoare, au prea puțină simpatie, Crin Bologa a reușit cu greu să aducă pe linia de plutire această instituție.
În ultimii 3 ani, Anticorupția l-a trimis în judecată pe fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, pentru o acuzație de mită de peste 800.000 de dolari, și pe fostul președinte al Camerei Deputaților și ex-lider PSD Liviu Dragnea, în dosarele ”Vizita în SUA la Trump” și ”Tel Drum”.
DNA a mai trimis în judecată foști miniștri precum Adrian Chesnoiu, de la Ministerul Agriculturii, sau Niculae Bădălău, de la Ministerul Economiei.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Crin Bologa declara că DNA achetează prejudicii de 4 miliarde de lei.
