Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, amintește într-un interviu pentru Europa Liberă că anchetele înaintează uneori greu din cauza numărului redus de procurori. 26 de procurori noi își încep, de luni, activitatea la Direcția Națională Anticorupție, dar cifra nu acoperă necesarul. Anul trecut, au plecat 23, cei mai mulți prin pensionare.
În plus, amintește Crin Bologa, competența procurorilor DNA a scăzut semnificativ, dar procurorii, spune el, speră să convingă legislativul să le redea instrumentele de care au nevoie.
Europa Liberă: DNA anchetează de ceva vreme infracțiunile comise în pandemie. Vorbim de rețele organizate în jurul unor edili din București sau a unor persoane cu funcții importante din instituțiile statului. Ați găsit o anumită formulă după care acționau aceștia?
Crin Bologa: DNA anchetează infracțiunile legate de pandemie, imediat după debutul acesteia în februarie 2020, o lună în care am debutat și eu ca procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
S-a profitat la maximum de o relaxare a condițiilor privind achizițiile publice .
Atunci au apărut primele sesizări din oficiu ale procurorilor noștri. Apoi, am primit sesizări și de la alte persoane fizice sau juridice. S-a conturat, în timp, o anumită tipologie a acestor infracțiuni - s-a profitat la maximum de o relaxare a condițiilor privind achizițiile publice pentru că, fiind stare de urgență, era firească o astfel de relaxare.
Numai că cei care conduceau instituțiile publice și care aveau calitatea de autoritate contractantă au depășit și acea relaxare prevăzută de lege, s-au dus dincolo de de aceasta, au profitat de situația de urgență, au profitat de suferința oamenilor și au hotărât să se îmbogățească.
Unii au făcut o pe cont propriu, alții au făcut o în mod organizat, împreună și cu alte persoane.
Avem o tipologie a infracțiunilor de abuz în serviciu în legătură cu achizițiile publice pentru combaterea Covid, apoi avem infracțiuni tipice de corupție în legătură cu aceste infracțiuni - cumpărare de influență, trafic de influență, dare și luare de mită.
De asemenea, profitând de situația pandemică, a apărut un alt tip de infracționalitate, nu în legătură cu combaterea pandemiei, dar, profitând de aceasta, achiziții publice în celelalte domenii - sănătate, învățământ, în construcții, în toate domeniile de activitate.
Europa Liberă: Puteți evalua un prejudiciu în momentul de față, din dosarele pe care le aveți?
Crin Bologa: Putem face o evaluare, dar nu v-aș putea înainta acum o cifră. Cert este că am evaluat prejudiciile din dosarele Direcției Naționale Anticorupție în luna decembrie și aceste prejudicii se ridică la peste 4 miliarde de euro. Ei bine, o bună parte din acestea, cred că de ordinul sutelor de milioane, apar în dosarele legate de pandemie.
Europa Liberă: Cât din acești bani au fost recuperați?
Crin Bologa: Acestea sunt prejudicii estimate, aflate în lucru. Noi, ca procurori, trebuie să ne asigurăm că prejudiciile vor fi recuperate dacă instanțele de judecată vor dispune condamnări. Deci, acestea sunt prejudicii din dosare aflate în lucru.
Apoi, am trimis în judecată în dosare cu prejudicii de peste 200 de milioane, cu sechestru asigurator pus, de exemplu, în dosarele aflate la urmărirea penală, cred că cuantumul sumelor sechestrate și bunurile sechestrate se ridică la peste 400 de milioane de euro.
Europa Liberă: Vă adresam această întrebare amintindu-mi de dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care o bună parte din prejudiciu nu a fost recuperat nici în momentul de față. Cum ar trebui să funcționeze celelalte instituții ale statului?
Crin Bologa: Ar trebui să funcționeze exact cum prevede legea și să fie eficiente. Așa cum bine ați făcut trimitere la alte instituții ale statului, după ce hotărârile judecătorești de condamnare și de confiscare și de obligare la repararea prejudiciilor rămân definitive, fiscul este cel care se ocupă de recuperarea acestor prejudicii.
Deci, Ministerul Finanțelor are organisme în interiorul său care se ocupă de recuperarea acestor prejudicii. Noi, în ultima perioadă, am început să lucrăm din ce în ce mai bine cu ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate), din Ministerul Justiției, pentru valorificarea anticipată a produselor infracțiunilor și avem rezultate bune și în acest domeniu.
Numai în cursul urmării penale am recuperat peste de 40 de milioane de euro.
Europa Liberă: Nu ar fi mai bună această variantă decât recuperarea după hotărârea definitivă?
Crin Bologa: Nu putem recupera toate sumele înainte, pentru că avem prezumția de nevinovăție.
Numai în anumite situații se poate face o valorificare anticipată a bunurilor, iar sumele oricum rămân la dispoziția instanțelor de judecată. În momentul în care persoane sunt condamnate, se confiscă în favoarea statului dacă le găsim în contul ANABI sau se restituie în caz de de achitare.
Europa Liberă: Sunt foarte multe dosare deschise în 2020 sau despre care s-a vorbit în 2020, și aici mă refer la dosarul ce privea achiziția de izolete, de exemplu, sau de vaccinuri Covid în cantități impresionante. În ce stadiu sunt aceste dosare?
Crin Bologa: În legătură cu pandemia, aveam circa 90 de dosare deschise acum în lucru. Avem mai puțin cu unul pentru că am trimis unul la Craiova săptămâna trecută, legat de vaccinuri, Nu numai cu izolete, cu toate tipurile de dispozitive medicale, cu măști, cu camere barice avem dosare în lucru.
În dosarele aflate în lucru cu privire la pandemie, cred că avem cam în jur de 120 de suspecți și inculpați, dar multe dintre dintre aceste dosare sunt în faza de urmărire in rem.
În unele din acestea, am fost sesizați în 2020, în 2021 sau 2022. De exemplu, dosarul cu vaccinurile, dosarul mare cu vaccinurile este constituit după o sesizare din oficiu procurorului, cred că din anul 2021 spre final. Vaccinurile nu au fost cumpărate în 2020, nici nu existau atunci. Toate sunt în lucru.
Este un volum mare de documente care trebuie analizate. În multe dintre dosare se fac rapoarte de constatare sau rapoarte de expertiză. Multe din aceste dispozitive medicale au fost aduse din țări atât din Uniunea Europeană, cât și din afara Uniunii Europene, și trebuie să facem verificări încrucișate. Unele țări ne comunică date și documente, altele mai greu. Și atunci, fiind și elemente de extraneitate, aceste dosare se lucrează în timp (mai lung -n.r.), dar, în fiecare an, în fiecare lună, aproape noi finalizăm dosare cu prejudicii legate de pandemii.
Europa Liberă: Există întrebarea firească din partea opiniei publice dacă sunt și persoane cu funcții mai mari decât cele de care știm deja, în aceste dosare. Nu avem neapărat nevoie de nume, dar se ne putem aștepta la nu știu, miniștrii, secretari de stat care să fie vizați?
Crin Bologa: Aceasta este competența Direcției Naționale Anticorupție. Să știți că nu numai funcția este importantă. O altă tipologie a acestor infracțiuni se referă și la persoanele care sunt implicate. În România, cred că peste tot, nu neapărat cei cu funcții de top, miniștri sau secretari de stat ar fi implicați în fapte de corupție. Când constatăm astfel de lucruri, îi punem sub acuzare.
Am cerut ridicarea imunității și ni s-a dat de fiecare dată. În ultimii trei ani, patru miniștri și un premier au fost trimiși în judecată.
De aceea am și ajuns și am pus sub acuzare, de exemplu, directorul Unifarm, directorul ONAC sau directorul Romarm sau directori de la SNCFR, directori din C.N.A.I.R., pentru că ocupă funcțiile de foarte mult timp și atunci, dacă sunt necinstiți, pot produce prejudicii mari. Dar vă răspund la întrebare avem în vedere și persoane cu funcții mai importante decât directori.
Europa Liberă: Deocamdată nu există nicio măsură împotriva lor.
Crin Bologa: Nu este nicio măsură, pentru că dacă e vorba de persoane cu funcții mai importante, este nevoie și poate de ridicarea imunității pe pentru a fi cercetat.
Europa Liberă: Și nici nu au o calitate.
Crin Bologa: Ei nu au calitate pentru că, fiind o informație de interes public, noi vom aduce la cunoștința publicului momentul în care procurorul de caz va ajunge la concluzia că trebuie să facă pasul următor după urmărirea penală in rem, și anume punerea sub acuzare. Se știe public de anumite dosare. Multe din aceste dosare se regăsesc la aceiași procurori.
Noi avem procurori puțini. De exemplu, la Secția întâi unde sunt multe din aceste dosare, lucrăm cu 10 procurori și cu un procuror-șef și au câteva sute de dosare în lucru.
Și atunci, același procuror cu aceeași echipă de polițiști instrumentează și dosarul cu (Marian n.r.) Vanghelie, de exemplu, și dosarul cu vaccinurile. Același procuror instrumentează și dosarul Romarm și Unifarm și trebuie să lucreze în paralel, astfel încât să nu piardă probatoriu.
Europa Liberă: Există un dosar la DNA care are legătură cu un subiect destul de sensibil în aceste zile, cu siguranța în construcții. Mă refer la primarul Sectorului 3, domnul Liviu Negoiță, care este cercetat pentru fapte legate de o construcție extinsă mai mult decât prevedea legea. Aș vrea să-mi spuneți dacă există și alte dosare la DNA?
De asemenea, avem dosare în lucru legate de corupția unor funcționari ai statului, de exemplu, în Inspecția de Stat în Construcții, care ar trebui să verifice această disciplină și siguranța în construcții și ei nu-și fac datoria și săvârșesc și fapte de corupție.
Avem dosare în care se investighează nerespectarea PUZ-urilor și legate de fapte de corupție și fapte de asimilate infracțiunilor de corupție.
Cred că anul trecut, în decembrie, am trimis din zona Ilfovului, chiar directorii Inspecției de Stat în Construcții, cineva din conducere și mai mulți inspectori, legat tocmai de atribuțiile lor de serviciu de a verifica și constata neregularități în legătură cu ridicarea unor construcții. Avem astfel de dosare și la serviciile teritoriale, dar și la nivelul Bucureștiului.
Europa Liberă: Sesizările vă vin din interiorul sistemului sau mai degrabă ajungeți la ei prin alte metode?
Crin Bologa: Cam 75% dintre sesizările noastre în dosarele noastre vin de la cetățeni, persoane fizice și juridice, și cam 25% sunt sesizări din oficiu ale procurorilor. Procurorii sesizează chiar din presă, presa de investigație, ce a mai rămas din presa independentă ne este de foarte mare ajutor și ne sesizăm și din articole de presă.
Europa Liberă: Apropo de asta, mi-am adus aminte de investigația colegilor de la Recorder, cea cu primarul din Sinaia și cu terenurile. Înțeleg că ar exista mai multe plângeri la DNA. Există un astfel de dosar sau o sesizare în acest sens?
Crin Bologa: În fiecare an instrumentăm cam 6.000 de cauze. La sfârșit, noi rămânem cu 3.000 și ceva și apoi mai înregistrăm 3.000, nu pot să răspund la fiecare întrebare dacă unul sau altul sau cineva ne interesează, dar, dacă faceți o cerere, noi putem verifica și, dacă informație de interes public, vă răspundem. Dar cu siguranță, dacă într-un articol, într-un documentar sau nu apar elemente de corupție de competența noastră, noi ne sesizăm.
Europa Liberă: Vorbeați de faptul că aveți foarte puțini procurori.
Crin Bologa: Am avut foarte puțin procurori la un moment dat, dar am început să devenim atractivi. Am preluat direcția prin 2020 la 60 și ceva la sută, ei bine, începând de luni vom fi la 82% schemă de procurori ocupată. Ceea ce zic eu că e un procent mulțumitor și îmbucurător.
Europa Liberă: V-ați confruntat cu un val de pensionări cum s-au confruntat instanțele?
Crin Bologa: Am pierdut în noiembrie și decembrie anul trecut, am pierdut mulți procurori raportat și la schema noastră de personal și am pierdut procurori cu experiență și cu funcții importante. De la adjunct, până la șef de serviciu au plecat 23 de procurori am pierdut anul trecut, din care marea majoritate, prin pensionare.
Europa Liberă: Cum se răsfrânge asupra muncii dumneavoastră?
Crin Bologa: Se răsfrânge. Orice om pe care îl pierdem, orice bun profesionist pe care-l pierdem este o pierdere și pentru activitatea Direcției Naționale Anticorupție, dar suntem în permanentă căutarea unor procurori buni. Din fericire, începând cu luna decembrie anului trecut, am reprimit competența de a ne selecționa procurorii și am avut și un succes deosebit. S-au înscris 32 de procurori, de mulți ani nu au fost atâția candidați pentru DNA și 26 au și promovat acest examen. Sânge proaspăt, entuziasm.
Europa Liberă: E vreo problemă cu sistemul judiciar? Și vă întreb asta pentru că anul trecut la INM, de exemplu, au fost cel mai scăzut număr de doritori să devină procurori sau judecători.
Crin Bologa: Am văzut și eu aceste cifre, dar am constatat că au fost mai puțin candidați și la poliție sau la serviciile de informații. Eu cred că foarte mult din tineretul nostru, persoanele active, foarte mulți, își găsesc de lucru în străinătate unde au servicii atractive.
Apoi apare o schimbare. Dacă o perioadă lungă de timp au fost atractive funcțiile juridice, acum sunt atractive doar pentru cei care sunt pasionați de a se face procuror sau judecător. Există alte profesii spre care se îndreaptă foarte multă lume.
Foarte mulți dintre tineri vor să lucreze în domeniul IT, alții vor să lucreze la instituții internaționale, la instituții europene, nu în profesiile juridice.
Plus că există o scădere a populației active. De fapt, cred că la nivel întregii Europe este o constatare a scăderii populației și atunci este firească și această scădere a numărului de persoane care vor să lucreze în domeniile juridice.
Se mai adaugă și presiunea care se pune pe procurori și pe judecători, atacurile publice, și mulți dintre absolvenții de Drept poate vor să lucreze în profesii liberale ca să aibă mai mult timp la dispoziție și să nu fie supuși acestor presiuni.
Nici din punct de vedere material nu mai sunt așa atractive profesiile juridice, în comparație cu alte profesii.
Au fost atractive și din punct de vedere material acum câțiva ani, dar s-a blocat toată majorarea de salarii, toate veniturile, iar alte domenii au devenit mult mai atractive.
Deci cred că este un cumul de de factori care explică faptul că există mai puțini candidați, dar există mai puțini candidați raportat la anii trecuți, dar oricum există mult mai mulți raportat la numărul de locuri scoase la concurs.
Mai poate fi un element de descurajare. Încă nu s-a întâmplat, dar în doi, trei ani poate fi. Când s-au elaborat noile legi ale justiției, noi am susținut în cadrul Comisiei juridice ca perioada de stagiu la INM să rămână la doi ani, s-au vrut patru ani, s-a ajuns la trei ani.
Or, în momentul în care ești un bun student al Facultății de Drept și știi că după patru ani mai trebuie să mai faci încă trei patru stagiatură ca sa ajungi procuror sau judecător, poate îți este mult mai mult la îndemână să te faci avocat. Dacă ești un student bun și ajungi avocat bun, va fi foarte greu să aplici pentru funcția de procuror sau judecător. Deci, eu cred că un element de descurajare este și creșterea perioadei de școlarizare la INM.
Europa Liberă: Anul trecut, Curtea Constituțională a dat o decizie care a dat peste cap sistemul judiciar.
Crin Bologa: Pe noi, ca procurori, ne afectează exact ca pe toți cetățenii. Cred că afectează societatea românească pentru că persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte, nu numai de corupție, de trafic de persoane și de trafic de droguri, de absolut toate faptele, aceste persoane suspecte nu vor avea o decizie de achitare sau de condamnare. Or, în momentul în care nu o să aflăm dacă se fac vinovați sau nu se fac vinovații, suferă toată societatea.
Cred că suntem singurul stat din lume care are reglementată prescripția și în care o perioadă de mai mulți ani s-a statuat de către Curtea Constituțională că nu avem prescripție specială, ci numai generală.
Plus că noi, ca procurori, ne-am simțit păcăliți că în 2018, după prima decizie a Curții Constituționale, noi am respectat această decizie, instanțele au respectat această decizie și am apreciat că numai actele de procedură care trebuie comunicate părților din dosar întrerup prescripția.
Am procedat astfel până în 2022. În 2022 ni s-a spus că nu avem deloc prescripție. Or, sunt dosare care se lucrează greu, unele au stat la Parchet, iar altele au stat în cameră preliminară, altele în faza de judecată. Sistemul de drept românesc se remarcă printr-un formalism excesiv. Și atunci avem proceduri îndelungate. Aceste decizii ale Curții Constituționale și decizia Înaltei Curți pe prescripție afectează întreaga societate românească.
Europa Liberă: Ați închis dosare în faza de urmărire penală?
Crin Bologa: Pe aceste decizii? Nu, pentru că noi am hotărât la nivelul conducerii și la nivelul unor procurori cu funcții de execuție, am consultat toți procurorii Direcției, ca în fiecare cauză care se află pe rolul instanței să sesizăm Curtea de Justiție a Uniunii Europene. La ultimul interviu pe care l-am dat, aveam numai decizii de respingere de către instanțele românești a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Între timp, a apărut o decizie la Brașov, s-a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene exact pe această temă. Dacă, în caz de impunitate generală în fapte de corupție sau de fraudă cu fonduri europene sunt prioritare deciziile Curții Constituționale sau practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, care arată, în esență, că trebuie să se afle adevărul, fiecare cauză.
Europa Liberă: Se va mai aplica în dosarele deja în lucru?
Crin Bologa: Noi, în fiecare dosar în instanță vom cere în continuare sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Vom cere suspendarea acestor cauze până când vom avea o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar, în ceea ce privește urmărirea penală, la Direcția Națională Anticorupție, fiecare procuror hotărăște, dar noi vom merge pe practica Curții de Justiție Europene în ceea ce privește corupția și fondurile europene și cred că procurorii, când au în balanță deciziile Curții Constituționale și decizia Curții de Justiție Europene toate sunt obligatorii. Cred că vor dori să se afle adevărul. Fiecare caz poate fi și achitare, poate fi și condamnare.
Europa Liberă: Mă gândeam că e o decizie cea mai favorabilă pentru o perioadă scurtă.
Crin Bologa: Conformă deciziei Înaltei Curți, da, dar să vedem ce zice Curtea de Justiție a Uniunii Europene, că dacă vine cu o altă decizie, atunci judecătorii vor trebui să hotărască ce aplică
Europa Liberă: Deci este încă un meci care se joacă.
Crin Bologa: DNA este în acest meci, nu știu dacă și alte instituții, dar noi vrem ca în fiecare cauză în parte să vedem dacă persoanele sunt vinovate și dacă nu sunt vinovate.
Europa Liberă: Ce lipsește procurorilor DNA? Sau le lipsește ceva procurorilor DNA ca să aibă o activitate mai eficientă? Sunteți mulțumit de ceea ce se întâmplă?
Crin Bologa: Anul trecut am trimis în judecată cel mai mare număr de dosare din istorie DNA. Noi avem în lucru dosare cu prejudicii într-un an de peste 4 miliarde, cea mai mare sumă estimată vreodată la un sfârșit de an, a dosarelor aflate în lucru. Deci eu sunt mulțumit de eficiența procurorilor DNA, de ceea ce facem în condițiile de scădere masivă a competenței noastre.
De ani de zile încoace pierdem din competență. DNA avut competența să instrumenteze cauzele cu prejudicii peste un milion la evaziune fiscală, la înșelăciune, la contrabandă. Am pierdut totul aici.
Apoi am pierdut dosare disjunse din dosarele noastre pentru infracțiuni care nu intră în competența Direcție, ca urmare tot a unei decizii a Curții Constituționale.
Am pierdut competența pe magistrați. Avem și alte cauze obiective de pierdere a competenței și anume că a început să funcționeze Parchetul european (EPPO) și atunci o bună parte din dosarele cu prejudicii cu fonduri europene le trimitem la procurorii EPPO.
Dar, ce vreau să vă spun e că, în aceste condiții de reducere a competenței, noi avem dosare din ce în ce mai multe în lucru, cu prejudicii din ce în ce mai mari, cu persoane importante. În fiecare an am constatat că numărul persoanelor cu funcții importante cercetate este în creștere.
Sunt mulțumit de eficiență și scop ar fi să consolidăm această eficiență, să nu înregistrăm stopării ale eficienței noastre, așa.
Europa Liberă: Ce ați cere celorlalte puteri ca să aveți o muncă mai eficientă?
Crin Bologa: Am mai vrut de fiecare dată și am cerut și public extinderea competenței. Noi am cerut și ni s-a și dat de fiecare dată. De exemplu, am cerut și am prins în Strategia Națională Anticorupție suplimentarea schemei de personal cu 90 de polițiști, i-am primit, am cerut 50 de grefieri, i-am primit. Sigur că, de exemplu, în ceea ce privește resurse financiare, noi cerem în fiecare an anumite sume, nu le primim pe toate, dar la rectificări bugetare începem să mai primim.
Am început să fim din ce în ce mai buni în ceea ce privește supravegherea tehnică. Serviciul nostru tehnic este în plină dezvoltare, avem specialiștii noștri, avem polițiști, deci suntem o structură completă și putem funcționa cu eficiență.
Și asta se și constată - că avem prejudicii enorme în dosarele noastre și avem foarte multe persoane trimise în judecată. De trei ani încoace avem din ce în ce mai multe dosare, din ce în ce mai puține achitări, din ce în ce mai mulți inculpați trimiși în judecată și recuperarea de prejudicii mai multe.
Europa Liberă: Și o parte din competența pe care ați pierdut-o ar fi firesc să o recăpătați cumva?
Crin Bologa: Am făcut această cerere chiar din anul 2020 și pe o parte din ce am pierdut, dar și pe alte infracțiuni. De exemplu, mi s a părut firesc să căpătăm competența pe articolul pe 306/307 din Codul Penal, unde se prevede o protecție a fondurilor naționale, o protecție asemănătoare cu cea a fondurilor europene.
Or, fondurile europene sunt protejate și de către Direcția Națională Anticorupție și de EPPO și ni se părea ca și să avem aceleași instrumente și pentru protecția fondurilor din bugetul național. Apoi am cerut competență pe evaziune fiscală, am cerut-o pe prejudicii mai mari de 5 milioane de euro.
Am cerut o competență pe instrumentare a infracționalității la Mediu, dar numai infracționalitatea gravă. Noi solicităm o extindere a competențelor.
Europa Liberă: Candidați pentru un nou mandat. Care este motivul pentru care faceți acest lucru?
Crin Bologa: Întotdeauna caut să duc lucrul la bun sfârșit. Am venit, am găsit aici procurori minunați. În trei ani au mai venit încă 95 de procurori noi, fără să aibă salarii mai mari, fără să aibă alte condiții, ci au fost motivați doar de ceea ce înseamnă Direcția Națională Anticorupție în societatea românească și din dorința de a fi procuror DNA - să simți cu adevărat că contezi în toate instituțiile juridice din România și că munca ta este foarte importantă pentru cetățean.
Venind acest număr de oameni, am adus polițiști și am făcut o echipă mare și bună la Direcția Națională Anticorupție și vreau să consolidez aceste câștiguri și să nu las lucrări la jumătatea lor.
Europa Liberă: Apropo de lucrări la jumătate, în urmă cu doi ani aflam că domnul Marcel Ciolacu avea un dosar la DNA în ceea ce privește statutul dânsului de revoluționar. Care mai este statutul acelui dosar?
Crin Bologa: Am făcut publice, cred că s-au și cerut informații pe 544. Nu există un dosar Ciolacu la D.N.A. Există dosare cu privire la obținerea titlului de revoluționar. Da, este vorba de mai multe persoane.
Am primit dosarele, din câte știu, prin declinare de competențe și de la Parchetul General, dar există și plângerea unor persoane fizice sau juridice. Unele dintre ele au fost trimise în judecată, altele au fost clasate. Unele sunt în lucru.
Deci, dacă avem, avem începută urmărirea penală in rem și nu avem un dosar Ciolacu. Acum procurorul de caz știe ce face și când o să finalizeze aceste cauze.
Europa Liberă: Este un subiect foarte delicat pentru societatea românească, cel al plagiatelor. Direcția Națională Anticorupție are sesizări sau s-a sesizat cu privire la plagiate? Mă refer la modul de obținere a unor diplome de către anumite persoane prin elemente de corupție, prin fapte de corupție.
Crin Bologa: În niciun spațiu public și nici concret nu am văzut a fi acuzate persoanele acuzate de plagiat și de elemente de corupție.
Sigur că ai o anumită satisfacție când vezi că cetățenii vin să facă sesizări de la dosare simple de tulburare de posesie, toți așteaptă dreptate și să instrumenteze cauze penale de către DNA. Dar noi avem o competență limitată și astfel de dosare cu posibile infracțiuni implica, dar nu sunt de competența noastră.
Europa Liberă: Oamenii se gândesc că totuși, diplomele se obțin în urma unor fapte de corupție și vorbim de persoane importante.
Crin Bologa: Aud pentru prima dată această situație, n-am avut niciun element de corupție și nu am primit sesizări în sensul acesta. Știu că alte instituții cred că Parchetul General a primit ceva sesizări, dar noi nu am primit astfel de sesizări cu elemente de corupție în obținerea diplomei.
