Mulți dintre cei care au comentat subiectul în social media au atras atenția că cele mai afectate vor fi persoanele în vârstă, care nu știu să folosească tehnologia modernă. Pentru acestea, hipermarketurile ar putea deveni inaccesibile.
O altă grijă exprimată pe Facebook a fost legată de soarta casierilor care vor rămâne fără loc de muncă. Hipermarketul a explicat că aceștia îi vor asista pe cumpărători și că nimeni nu va fi dat afară.
Totuși, din mesajele postate pe rețele de socializare, a rezultat o mare neîncredere că asigurările nu sunt decât o formă de PR și de liniștire a opiniei publice. Mulți sunt cei care cred că magazinele mari se vor îmbogăți pe spinarea casierilor dați afară.
PSD a simțit subiectul popular și a venit cu o propunere legislativă. Hipermarketurile să fie taxate pentru că vor câștiga mai mulți bani, prin efortul clienților de a-și scana singuri produsele.
Potrivit unor surse politice, printre variantele luate în calcul de social-democrați se numără introducerea unei „taxe pe self device”, de aproximativ 1.200 de lei, dar și obligativitatea ca la un număr de case fără casier fizic să existe un număr fix de asistenţi umani.
Tema a stârnit vâlvă mare, deși casele self-checkout nu sunt un lucru nemaivăzut în România. În unele supermarketuri, există de câțiva ani, iar în hipermarketuri au apărut mai ales în ultima vreme.
Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image folosesc deja acest sistem mixt.
De unde a plecat valul de comentarii de pe Facebook
Controversa a crescut odată cu postarea lui Marian Godină, polițistul care are deseori mesaje virale pe internet. Acesta a scris că hipermarketurile sunt oricum locuri „reci și neprimitoare”, iar trecerea la modelul complet automatizat ar aduce și mai multe necazuri: „Eu nu sunt casier, dar Auchan a ținut să mă transforme în unul”.
Godină s-a declarat îngrijorat de soarta angajaților de la case și a menționat că, din aceste motive, va evita pe viitor magazinul.
Lanțul de magazine i-a răspuns cu un comunicat de presă care clarifica faptul că nu se va pierde niciun post, ci oamenii vor fi reprofilați. Conform reprezentanților companiei, magazinele Auchan nu doar că nu vor face disponibilizări, ci sunt în cursul de angajare pe 300 de posturi, inclusiv de casier.
Reprezentanții Auchan au răspuns Europei Libere că, în acest moment, deoarece casele de marcat sunt hibride, pot fi folosite atât de clienți cât și de casieri. Meseria va evolua către direcția de consultanță. Salariile nu vor scădea odată cu reprofilarea.
Cercetătorul și profesorul de Finanțe Comportamentale, Adrian Mitroi, compară orientarea spre casele self-checkout cu introducerea, în anii '70, a conceptului frigiderelor în magazine, din care se puteau servi clienții singuri.
La fel cum consumatorii s-au obișnuit cu acest concept, și casele de marcat automatizate vor fi „naturale și firești într-un an sau doi: ni se va părea ciudat când găsim de partea cealaltă un casier”, explică profesorul, pentru Europa Liberă.
Hipermarketul care a mai fost criticat și în trecut
Nu este prima oară când intențiile ori integritatea lanțului francez sunt puse la îndoială.
Recent, Auchan a fost acuzat că susține războiul Rusiei împotriva Ucrainei, donând produse soldaților ruși de pe front.
Investigația condusă de Le Monde a descoperit mai multe e-mailuri interne din companie conform cărora magazinele Auchan din Rusia strângeau donații pentru soldați, iar martorii și postările de pe rețelele de socializare confirmă acest lucru.
Compania a negat acuzațiile, spunând că nu cunoșteau destinația finală a produselor.
Investigația suplimentară de la The Insider arată că managementul companiei era pe deplin conștient de faptul că donațiile se vor duce către soldați.
Automatizarea, meseriile viitorului și roboții
Pe fondul inflației cauzate de pandemie și război, diferențele de nivel de trai dintre oameni se resimt din ce în ce mai mult. Controversa Auchan este doar unul dintre modurile în care se manifestă grija pentru viitorul celor sărmani, neputincioși sau nepregătiți pentru o lume a viitorului, în care job-urile se transformă sau dispar de la o zi la alta, și în care tehnologia a prins cea mai mare viteză de până acum.
Jurnalistul Cătălin Striblea ridică miza dezbaterii într-o postare pe Facebook: „Problema reală a României este că în materie de muncă, noi nu avem posturi și industrii cu calificare înaltă și valoare adăugată. Salariile mari și bunăstarea nu vin din casierie, ci din muncă în zona digitală, de cercetare, de produse unice”.
Buticurile de la colțul blocului au dispărut odată cu extinderea fără precedent a lanțurilor de magazine de cartier, precum Mega Image. Hipermarketurile și marile depozite de aprovizionare sunt deținute de câțiva giganți internaționali. Multe slujbe riscă să fie înlocuite de roboți, pentru a eficientiza procesul. Este tabloul descris de cei care au postat zilele acestea pe internet mesaje legate de anunțul Auchan.
„E vorba de joburile care nu mai sunt acolo. Are loc o schimbare tectonică pe piața muncii”, consideră profesorul de Finanțe Comportamentale din cadrul Academiei de Studii Economice, Adrian Mitroi.
Expertul precizează că toate industriile, chiar și la nivel înalt, aleg să se orienteze spre roboți: de la livrare cu drone, până la munca conceptuală întreprinsă de ChatGPT, nicio slujbă nu mai este în siguranță. De oameni mai este nevoie doar pentru supervizare.
Automatizarea a ajuns peste tot, chiar și în instituțiile statului, unde există opțiunea de a plăti taxe și impozite online. „Toată lumea deplânge soarta casierilor/casierelor, dar nimeni nu se interesează de soarta funcționarilor înlocuiți de roboți”, remarcă într-o postare pe Facebook profesorul de științe politice de la Universitatea București, Claudiu Tufiș.
Cumpărăturile la hipermarket, între nevoie și socializare
Am intrat într-un magazin ca să luăm pulsul și să vedem cum este tratată tema, nu pe Facebook, ci în realitate, în locul unde oamenii vin la cumpărături.
Un angajat binedispus explică: „Aici unii oameni vin pentru relaxare, ca pe bulevard, la plimbare. Alții vin repede, au luat, au plecat.”
„Retailul are savoarea sa specială în România. Românul adoră să facă cumpărături. Nu are doar conotația de necesitate, ci și cea de socializare”, confirmă Adrian Mitroi despre comportamentul de consum din țară.
„Parte din confortul experienței era să îți pui cumpărăturile pe bandă și cineva să îți învârtă cu eticheta aceea”, adaugă expertul. Slujba unui casier, din punct de vedere al managementului operațional, este ușor de scos din calcul odată cu sosirea tehnologiilor moderne.
În aceste condiții, tinerii care își doresc eficiență se vor bucura de opțiunea autonomă, în timp ce alți clienți care preferă interacțiunea tradițională cu un casier vor fi dezamăgiți. Același angajat spune că noile case automate s-au bucurat de succes mai ales între cei sub 35 de ani, care au perceput că li se dă autonomie, nu că sunt puși la muncă.
„Măcar nu-mi mai stă în spate vreun om care să comenteze că se mișcă casiera prea încet”, remarcă o tânără care își plătește cumpărăturile cu telefonul la o casă de self-checkout.
Conform reprezentanților Auchan, chiar și înaintea introducerii sistemului complet self-checkout, 60% dintre clienți alegeau casele de marcat self-checkout.
Hipermarketul Auchan din Brașov, despre care postase Marian Godină, avea deja case mici de self-checkout, mai convenabile pentru cumpărături mici. Acum, automatizarea tuturor caselor permite ca toate să fie deschise pentru că nu e nevoie de personal la fiecare în parte, ci de câte un asistent la patru case, care ajută clienții dacă au dificultăți. Alții sunt printre raioane, unde ajută clienți sau fac ordine între produse.
Europa de Vest merge preponderent pe modelul „fără casieri”, dar Olanda a înțeles nevoie de socializare a clienților
Casele de self-checkout sunt deja norma în Europa de Vest, unde magazinele se folosesc predominant de acestea și mai păstrează o casă sau două pentru casier.
Clienții au opțiunea de a-și scana produsele pe măsură ce le pun în coș, cu ajutorul unor aparate pe care le găsesc la intrare, ori printr-o aplicație pe telefon. Există și opțiunea de a scana totul manual, la casele de self-checkout.
După ani de experiență cu casele de self-checkout, vesticii au observat că funcționează, dar nu pentru toată lumea. În Olanda, de exemplu, un lanț de supermarketuri a introdus „banda înceată” pentru clienții care doresc să stea de vorbă cu casierii, precum și un spațiu de socializare în colțul magazinului. Pentru mulți bătrâni este una dintre puținele oportunități de socializare.
„Mulți oameni, mai ales bătrânii, se pot simți singuri. Ca afacere de familie și lanț de supermarketuri, avem un rol central în societate. Magazinele noastre sunt un loc de întâlnire, ceea ce înseamnă că putem face ceva să combatem singurătatea”, declarase în 2021 unul dintre reprezentanții companiei.
Copiii, în schimb, par să fie impresionați de noile tehnologii, a descoperit prin cercetarea sa Adrian Mitroi.
Deocamdată, până când se va obișnui lumea cu noul model, există mai mulți asistenți în preajma caselor de marcat. În perioada mai ocupată dinaintea sărbătorilor, vor fi prezenți mai mulți asistenți la case. Toate aceste schimbări sunt, conform Auchan, în scopul fluidizării și eficientizării experienței de la casă.
Angajatul Auchan cu care am discutat confirmă că lumea încă este reticentă din motiv că s-ar pierde slujbele casierilor. Acesta spune că, dimpotrivă, la magazinul său nu au fost dați afară oameni, ci chiar s-au angajat mai mulți, iar în următoarele câteva luni vor beneficia de o mărire de salarii.
Pe viitor, foștii casieri vor fi reinstruiți pentru a oferi asistență clienților, o direcție cu ceva mai mult potențial de evoluție în carieră, ne explică angajatul Auchan. „Jobul omului s-a transformat, va fi mai mult bazat pe comunicare, se va putea mișca mai mult, va avea activități un pic mai diversificate”, adaugă el.
„Problema cu această reprofilare vine din faptul că românii s-au obișnuit fără asistenți la raft, pentru că toți erau mobilizați la case”, spune profesorul Adrian Mitroi. Acesta punctează, însă, faptul că „nici slujbele din hipermarketuri nu mai sunt la fel de căutate ca înainte de pandemie, fiindcă mulți lucrători comerciali au fost profund afectați în acea perioadă și au găsit un alt rost în viață.”
Alternativa tradițională: Piața de fructe și legume
În timp ce internetul românesc discuta cu interes decizia de automatizare a hipermarketului Auchan, o jurnalistă de la Financial Times a scris un articol în care lăuda Piața Obor pentru produsele sale de calitate, la prețuri accesibile, care oferă oportunitatea de discuție și socializare.
„Este o criză teribilă a legumelor și fructelor peste Canalul Mânecii, vă dați seama ce privilegiu este acest mărar și pătrunjel, acest morcov cu gust fantastic. Iar piețele sunt la mare căutare între români în condiții de presiune economică. Desigur, la supermarket este ușor mai ieftin, produsele sunt spălate mai bine, dar provin din străinătate iar diferența de gust este substanțială”, remarcă Adrian Mitroi.
O descoperire de-a dreptul rustică pentru britanicii care se confruntă cu penuria de fructe și legume proaspete, jurnalista încheia articolul despre Piața Obor cu o rețetă de ciorbă de urzici.
Și la Brașov, în Piața Dacia de lângă gară, este plin de oameni care vând urzici. Doamna Mariana cumpără și ea două pungi: „e sezonul, de ce să nu facem ceva proaspăt de mâncare”, explică aceasta.
La piață, desigur, se găsesc produse sezoniere de la producători locali, sau câte vreo mandarină importată din țări mai calde (nu a început încă anuala controversă despre originea pepenilor).
„E greu, plătim tarabele, unde dormim, cei de acasă muncesc, când e căldură mai arunci din marfă, dar când e răcoare e bine. Am mai lipsit totuși când au fost gerurile acelea mari”, spune doamna Maria, care vinde legume în Piața Dacia.
Însă se bucură de faptul că poate vorbi cu oamenii toată ziua, fie clienți, fie colegii din piață. Menționează că această „comunicare ne ajută psihic”.
Doamna Maria este din Văleni-Dâmbovița și este vânzătoare la piață încă de la începutul anilor 1980. „Erau alte vremuri, se vindea repede, primeam până și bonuri de benzină ca să ajungem aici cu marfa”, își amintește ea.
Vânzările au scăzut, pe de o parte pentru că oamenii aleg mai degrabă hipermarketul, pe de altă parte „se simte că nu mai are lumea bani, a scăzut puterea de cumpărare”, explică precupeața. Dar clienții care vin de ani de zile și cei care dau întâmplător peste taraba ei o țin pe linia de plutire.
De la doamna Maria am cumpărat două legături de ceapă verde, ea ascultându-mă cu interes, în timp ce îi spuneam despre cum le voi folosi într-o rețetă de clătite chinezești. La hipermarket, nu am avut ocazia de a împărtăși rețetele cu niciunul dintre asistenții care se deplasau ocupați printre rafturi.
După plimbarea prin ambele, concluzia este că, indiferent de preferințe, este loc pentru ambele lumi. Și pentru tinerii pasionați de tehnologie care vor eficiență și preferă casele self-checkout, și pentru cei care se simt stângaci și au nevoie de conversație mai mult decât de o pâine sau un kilogram de cartofi.
