Consumul de droguri / substanțe psihoactive devine tot mai îngrijorător în rândul tinerilor, iar atunci când consumul lor, și/sau de alcool, se intersectează cu teribilismul și este urmat de urcatul la volan, consecințele pot fie nefaste.
De altfel, România este pe locurile fruntașe în privința numărului de persoane decedate în accidente rutiere, cu peste 90 de victime la milionul de locuitori.
Influencerița Ana Morodan, cu peste jumătate de milion de urmăritori, este în centrul unui scandal după ce a fost reținută - și eliberată ulterior - de polițiști după ce a fost prinsă la volan băută și sub influența unei substanțe psihoactive - folosită și în tratamentul psihic.
A transmis ulterior un mesaj tinerilor în care le spune să nu îi urmeze exemplul: „Să nu vă credeți mai puternici decât viața”.
În decembrie anul trecut, șase copii au fost loviți pe o trecere de pietoni din Hațeg, județul Hunedoara, iar unul dintre ei a murit. Autorul accidentului, un tânăr de 19 ani fără permis, se afla sub influența alcoolului.
În septembrie 2022, un tânăr de 25 de ani, a murit în Cluj-Napoca după ce a intrat cu mașina într-un stâlp din centrul orașului, impactul fiind unul rar întâlnit în accidentele rutiere. Mașina a fost practic despicată în două, iar motorul aruncat la câțiva metri distanță. Tânărul fusese condamnat în trecut pentru trafic de substanțe interzise.
Consumul de alcool și droguri la volan încetinește - uneori semnificativ, în funcție de cantitatea consumată și rezistența organismului - percepția în trafic și viteza de reacție, atrage atenția multiplul campion la raliuri Titi Aur, unul din cei mai cunoscuți experți în conducere defensivă din țară.
El consideră că teribilismul la volan, cu care este asociat cel mai adesea consumul de alcool sau droguri, ar trebui sancționat mai sever, pentru ca tinerii să știe de frică și să își corecteze comportamentul.
„Mai există un alt fenomen, la fel de periculos, să nu spun chiar mai periculos, pentru că este așa-zis civil, pașnic și nesancționabil pentru că nu-l recunoaște nimeni: folosirea telefonului la volan. Poți afla un lucru important, sau ai o dispută și atenția principală nu va mai fi la condus, ci la conversație”, avertizează Titi Aur.
Fostul campion de raliuri mai vorbește despre cauzele ratei mari de accidente cu victime în România, lipsa de educație rutieră și măsurile care ar putea fi luate.
El abordează și un subiect foarte actual, polițele RCA, din perspectiva volumului mare al daunelor despăgubite în România, în comparație cu alte țări.
Principalele declarații ale lui Titi Aur:
- Cu cât am mai mult alcool sau drog, voi reacționa mai lent, se modifică atât percepția cât și viteza de reacție.
- Marea problemă a unui accident este că după ce se întâmplă nu mai poți da timpul înapoi.
- Un singur factor rar produce un accident. Dar dacă sunt obosit, merg și cu viteză, ceilalți șoferi m-au și încurcat poate, atunci se întâmplă accidentul.
- Cam 15% din accidente sunt făcute de teribiliști, însemnând consum de alcool, droguri, viteză excesivă, concursuri în trafic.
- Așa cum la un accident te testează obligatoriu de alcool și mai nou de droguri, ar trebui să se facă obligatoriu percheziție informatică la telefon: l-ai folosit sau nu chiar înainte sau în timpul accidentului?
1. În ultimii ani au fost diverse accidente grave produse de șoferi care nici măcar nu aveau permis, sau nu unul valabil. Cum credeți că se explică asta?
Titi Aur: Vine din lipsa conștientizării. Dacă în Germania cineva ar face asta, toți cunoscuții sună la Poliție să spună ce face Hans. La noi mai degrabă e admirat cineva de acest fel: „Uite, nici nu are permis și ce bine a mers de acolo dincolo.”
Este cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla, să nu ni se întâmple ceva foarte repede. Cu cât nu ni se întâmplă nimic, când conducem băuți, obosiți, fără centură, cu viteză, cu atât prindem mai mult curaj.
15% din accidente sunt făcute de teribiliști, alcool, drog, viteză excesivă, concursuri în trafic. Alte 15% sunt făcute de începători.
În schimb, 60-70% din accidentele din România sunt produse de șoferi cu experiență, integrați în viața socială, care înainte de un accident cu victime nu au avut astfel de evenimente.
Dacă toate circumstanțele sunt bune și conduc cu viteză, rar se întâmplă accidentul, dacă sunt doar obosit, foarte rar, dacă e doar mâzgă pe șosea, la fel.
Dar dacă sunt și obosit, merg și cu viteză, ceilalți șoferi m-au și încurcat poate, atunci se întâmplă accidentul.
2. Europa Liberă: În ultimii ani sunt tot mai frecvente cazuri de persoane care urcă la volan nu doar băute, dar și sub influența substanțelor psihoactive. Cum deformează acestea percepția și prezența de spirit a șoferului?
Titi Aur: Trebuie să plecăm de la un lucru corect științific, că un om normal, odihnit, fără droguri, fără alcool sau oboseală, are timpul de reacție între o secundă și o secundă și jumătate, împărțit în două.
De când văd că în fața mea se întâmplă ceva, că frânează, sau îmi sare un copil în față, până când creierul meu prelucrează și dă comanda mecanică ca să fac ceva trec cam trei sferturi de secundă.
De când creierul a perceput și fac manevra efective, apăs frâna sau trag de volan mai trec trei sferturi de secundă. Deci în total cam o secundă și jumătate.
Când vorbim de alcool și de droguri este demonstrat științific că fiecare grad de alcool sau fiecare doză de alcoolemie în plus duce la diminuarea celor două lucruri.
Se întâmplă totul mai lent, cu cât am alcool mai mult, se pare că și drog mai mult, - dar depinde și de ce drog, ce cantitate - voi percepe mai lent ce se întâmplă în jur și voi reacționa mai greu, adică se va muta piciorul pe pedala de frână, sau voi trage de volan mai târziu.
Inclusiv în România, dar și în lume, mai există un alt fenomen, la fel de periculos, să nu spun chiar mai periculos, pentru că este așa-zis civil, pașnic și nesancționabil pentru că nu-l recunoaște nimeni: utilizarea telefonului.
3. Europa Liberă: De ce e atât de periculoasă utilizarea telefonului la volan?
Titi Aur: Telefonul a devenit un device pe care îl folosim la foarte multe și utilizarea lui a depășit alcoolul ca și cauză a accidentelor. Din păcate nu poate fi demonstrat, decât atunci când te vede polițistul cu el la ureche sau în mână.
Le spun mereu și cursanților mei că în afară de Einstein, Napoleon și alți câțiva care erau capabili să facă mai multe lucruri în același timp, noi oamenii obișnuiți nu suntem construiți să facem mai multe lucruri deodată.
Când vorbim de alcool și de droguri este demonstrat științific că fiecare grad de alcool sau fiecare doză de alcoolemie în plus, duce la diminuarea celor două lucruri.
Când conducem mașina, putem fi de acord că e activitatea principală. Când vorbim și la telefon, chiar dacă nu îl țin în mână, folosesc handsfree sau bluetooth, pot avea o conversație ușoară cu cineva, ca și cum aș asculta la radio.
Dar în timpul discuției s-ar putea să mi se transmită o problemă importantă, legată de un contract de muncă, de copii, sănătate. În momentul acela creierul meu decuplează de la activitate principală condusul mașinii la activitate principală discuția de la telefon.
4. Europa Liberă: Ce faci când discuția telefonică riscă să te distragă de la condus?
Titi Aur: Trebuie să nu ajungi la asta, dar dacă ajungi să oprești să mergi undeva într-o parcare și să dezbați problema.
Nu e atât de grav că ai o mână ocupată, mult mai grav e când ai creierul ocupat. E important să nu vorbești la telefon și în orice caz să nu vorbești lucruri importante.
Doar șansa, norocul ne ajută să nu facem accident atunci când vorbim la telefon, asta pentru că nu se întâmplă nimic special în fața noastră.
Dacă s-ar întâmpla, să ne sară în față un copil, să nu ne acorde prioritate altă mașină, timpul nostru de reacție ar fi mult mai mare și capacitatea de a face manevra corectă mult mai mic.
De aceea eu propun ca așa cum la un accident te testează obligatoriu de alcool și mai nou, ar trebui să se facă obligatoriu percheziție informatică la telefon.
Poliția sau operatorul de telefonie să poată accesa telefonul și să vadă nu conținutul convorbirilor, ci dacă erai activ sau nu pe telefon chiar înainte sau în timpul accidentului.
Pe de o parte ar induce teama șoferilor de a folosi telefonul, știind că pot fi verificați. În al doilea rând, s-ar putea face statistici adevărate cu influența telefonului asupra accidentului, care lipsesc.
5. Europa Liberă: Și atunci pe ce vă bazați atunci când spuneți că accidentele cauzate de utilizarea telefonului pot fi mai frecvente decât cele cauzate de alcool sau droguri, câtă vreme nu sunt statistici legate de telefon?
Titi Aur: Sunt deja studii făcute, dar din păcate făcute (doar) de ONG-uri, companii care se ocupă de siguranța rutieră. Tot astfel de companii au făcut statistici legate de câți morți avem la 10 miliarde de kilometri parcurși.
Dacă ne raportăm la milionul de locuitori, cum sunt statisticile obișnuite, România e pe primul loc la morți la milionul de locuitori, cu peste 90, media europeană fiind de 45.
Un român român circulă însă de două-trei ori mai puțin decât un occidental, iar americanul circulă de 4-5 ori mai mult decât un european.
Dacă ne raportăm la kilometri parcurși, România stă mult mai rău, cu 360 de morți la 10 miliarde km parcurși, apoi e Bulgaria, la jumătate, atenție și cel cea mai sigură țară e Suedia, cu doar 23 de morți la 10 miliarde km.
6. Europa Liberă România: De ce stă România atât de rău la numărul de persoane decedate, fie că ne raportăm la milionul de locuitori, fie la kilometri parcurși?
Titi Aur: Cele trei elemente care pot cauza accidentul sunt: omul, drumul și mașina. Dacă le analizăm pe rând (în România), vedem că de la Revoluție până acum mașinile sunt din ce în ce mai bune, față de Dacia, Oltcit, Aro, care nu aveau elemente de securitate activă, ABS și așa mai departe și pasivă, airbag-uri.
Parcul auto a evoluat, suntem în urmă față de Vest dar nu se compară siguranța de acum cu cea din urmă cu 30 de ani.
Drumurile față de atunci au evoluat foarte mult, s-au mai asfaltat, lățit, s-au mai făcut unele capete de autostradă, față de anul 1990 e mult mai bine. Pe toate DN-urile, pe autostrăzi, pe toate drumurile modernizate, a crescut însă numărul de victime; nu poate fi drumul cauza.
La fiecare 60 de kilometri de drum județean și național avem un mort, pe autostradă avem un mort la 21 de kilometri. În Franța, la 90 de kilometri au un mort.
7. Europa Liberă: Deci probleme rămâne la om. În ce sens?
Titi Aur: Înainte de revoluție se făceau în școala generală acele ore de educație rutieră. Apoi, ca să intri la școala de șoferi se dădea un examen psihologic foarte dur cu cum practică, cu strungulețul, cu beculețe, cu desene, culori cu de toate.
Apoi erai obligat să mergi la orele de teorie, astăzi doar 40% din cursanți mai merg. În orele de teorie ți se explica fiecare semn, diferențele dintre ele, înțelegeai esența semnalizării, a regulii, a legii.
Acum cursantul merge și face pe calculator sute de chestionare până le învață pe de rost, se duce, completează și ia examenul, corect.
Ce se făcea la practică? Se făcea poligonul și nu plecam din poligon până când nu înțelegeam gabaritul mașinii și învățam toate manevrele și nu ieșeam pe stradă până nu stăpâneam mașina.
Astăzi au dispărut poligoanele. Când ieșeam pe stradă, aveam conducere de zi, conducere de noapte, examen de zi și de noapte, examen de poligon.
Azi băiatul de 19-20 de ani își ia examenul mergând cu 30 km/h în București, Cluj, Timișoara, după care își ia prietenii sau familia și merge la mare.
Și spui: „ia-ți permisul și descurcă-te!”. Se descurcă, merge cu 110 km/h pe drumurile naționale, pe autostradă cu 130 km/h, să nu zic mai tare. Și culmea că majoritatea scapă, dar sunt și unii care nu scapă.
8. Europa Liberă: Ce ar trebui făcut?
Titi Aur: Educație, educație, educație. Nu există decât o singură variantă. Să se facă un plan național, o strategie națională, coordonată, la modul că ne propunem următoarele lucruri și aplicăm următoarele măsuri.
Apoi vorbim de școala de șoferi, care e sub nivelul anilor '80. Lumea între timp a avansat, la școala de șoferi de la noi nu se face nimic din condusul defensiv, nu se vorbește despre regula fermoarului, regula celor două secunde, cercul de siguranță.
Culmea că regula fermoarului, a celor 2 secunde, mai exact distanța față de mașina din fața noastră, în Germania, Suedia, Belgia, sunt introduse ca reguli de circulație.
Apoi e evoluția tehnică, au apărut anvelope de vară și de iarnă, ABS, ESP - controlul tracțiunii, airbag-ul, diferențiale active, pe față și pe spate, multe elemente de siguranță; nu se vorbește deloc despre astea. Se zice și ce: că astea „sunt de bine”. Nu sunt de bine, că pleacă șoferul neinstruit din școala de șoferi și crede că el este bun șofer nu că mașina l-a salvat, dintr-un mic derapaj, blocaj de roată.
Dacă acum 30 de ani la 60-70 km/h ziceai că îți iei zborul, acum mașinile sunt silențioase, la 130 km/h nici nu simți, dacă șoseaua e și un pic mai lată și asfaltul bun; tu de la volan trebuie să fii instruit să înțelegi ce ți se întâmplă; neînțelegând ajungem aici.
Fiecare țară europeană a găsit o formă să te învețe, să te educe, noi nu vrem. Un exemplu e și legea inițiată acum trei ani care permite celor care vor să facă un curs de conducere defensivă să și-l poată deconta.
Legea a fost promulgată anul trecut, dar la un an și trei luni nu au apărut normele. Ministerul de Interne le-a făcut, dar Ministerul Transporturilor nu vreau, pur și simplu.
9. Europa Liberă: Ar trebui particularizate soluțiile în funcție de tipologiile celor care produc accidente?
Titi Aur: Sunt trei categorii de producători de accidente. Sunt șoferii experimentați, cei mai mulți, pe care cursurile de conducere defensivă îi poate ajuta, să devină nu neapărat șoferi mai buni, dar sigur mai conștienți (de riscuri, n.r.).
Sunt apoi șoferii începători, pentru care nu are rost să faci nu știu ce acțiuni de forță, trebuie doar să îi educi, să îi conștientizezi, să îi înveți și să îi urmărești în prima perioadă cel mai bine.
La polul celălalt avem teribiliștii, cei mai vizibili, ăștia sunt „drogații”, viteza, ce relatează televiziunile... Pe ei poți să îi duci în fiecare zi la cursuri de conducere defensivă, că el când se va duce în club va pleca drogat și băut, că atât știe.
Pentru această categorie trebuie măsuri de coerciție mult mai puternice, nu îți iau permisul doar pe trei luni, ți-l iau pe un an pe doi ani, ți-l anulez, îți confisc mașina, te bag la închisoare, să fie frica de închisoare, de confiscat mașina.
Dacă îmi spui că îmi iei carnetul pe trei luni și dacă dau un examen și îl iau după o lună înapoi și dacă tata mai are și bani și eu sunt cu drogurile, cu alcoolul în cap știi ce zic: „bine, îmi iei permisul pe trei luni, dar eu vreau să arăt găștii mele că sunt șmecher și plec la 2 noapte din club și băut și drogat și ce o să faci? Îmi dai amendă, ok, o plătesc, că am bani; îmi iei carnetul, merg o lună cu șofer, după o lună rezolv 15 întrebări și mi-l iau înapoi”.
Atunci trebuie să vii cu măsuri foarte dure.
10. Europa Liberă: Există un proiect care prevede direct executare, închisoare, în caz de accident comis sub influența alcoolului sau fără permis? Susțineți o astfel de inițiativă?
Titi Aur: Nu toate proiectele propuse de unul sau mai mulți parlamentari sunt cu adevărat bune. Ar trebui un plan bine gândit, o direcție, o strategie legată unde vrem să ajungem și luate măsuri.
E un întreg scandal în ultima vreme că a crescut RCA-ul și se ceartă toată lumea și se discută în jurul poveștii: că Guvernul să plafoneze, să nu plafoneze și toată societate este bulversată și stresată dar nu se pune punctul pe i.
Acela e că avem daune mari, multe. În România 6,2% din asigurați beneficiază de răscumpărări de daune, în Ungaria numai 2%, în alte țări 1,7%, cel mai mult în Polonia 4%. În Germania media despăgubirii este de 1.700 de euro, în România e peste 2.100 de euro.
Deci noi facem daună multă, dar îi cerem asiguratorului să pună o primă mică. Nu se poate. Plafonarea RCA sau subvenționarea nu sunt soluții.
În 2009 am început cursuri cu o companie mare (lanț de benzinării), care în 2008 avusese 8 morți și 12 răniți din rândul personalului, la 10.000 de mașini. Din 2010 până în prezent are 0 victime, atât morți cât și răniți.
A redus suma de daune la 40% față de cât aveau și asiguratorii i-au redus primele plătite cu 900.000 de euro, ceea ce înseamnă 150 de euro de mașină pe pachetul de RCA + CASCO, pentru că au zis ne-am făcut copii cuminți.
Așa ar trebui să facă și societatea. Dacă facem să scadă cu câteva sute de mii de euro, atunci pot să vină sindicatele, societatea civilă, ASF-ul și să ceară asiguratorilor prime de asigurare mai mici, pentru că facem daune mai mici.
