România cere Comisiei Europene, într-o scrisoare comună semnată alături de Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria, măsuri împotriva efectelor negative ale eliminării taxelor pentru produsele agricole din Ucraina.
Documentul semnat de premierii din Polonia, România, Slovacia și Ungaria și de președintele Bulgariei, arată că dacă afluxul de produse - care face ca prețurile cerute de producătorii europeni să fie împinse în jos - nu poate fi oprit prin alte mijloace, Comisia ar trebui să reintroducă taxele vamale.
Puteți consulta scrisoarea, în limba engleză, AICI.
Scrisoarea, publicată pe pagina de internet a guvernului Poloniei, arată că amploarea pătrunderii pe piața europeană a produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este „fără precedent”.
Într-o postare pe Twitter, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a cărui țară este printre cei mai importanți furnizori de sprijin militar și financiar pentru Ucraina, a transmis: „Să sprijinim Ucraina, dar să o facem cu înțelepciune. Și, mai presus de orice, să punem interesul țării și a fermierilor polonezi pe primul loc.”
Mateusz Morawiecki s-a întâlnit marți, la București, cu premierul Nicolae Ciucă, iar în conferința de presă comună a menționat problema tranzitului de cereale din Ucraina, față de care cele două țări aveau, potrivit acestuia, o poziție comună.
„Noi spunem, împreună, că aceste cereale, conform promisiunii Uniunii Europene, ar fi trebuit să plece către Asia. Or, o parte din aceste cereale şi alte produse agricole au rămas. Prin asta se ajunge la scăderea [prețului] produselor agricole. Eu nu accept o astfel de procedură şi o astfel de situație în economie. De aceea, în următoarele zile, săptămâni, Polonia va face tot ce poate pentru a trata această problemă în modul în care trebuie”, a spus el potrivit traducerii de pe pagina gov.ro.
În scrisoarea trimisă Comisiei este menționată o soluție comună între UE și Programul Alimentar Mondial pentru a se asigura că cerealele ucrainene nu ajung pe piețele Uniunii, dar și nevoia de mai multe fonduri pentru a ajuta fermierii din aceste țări și pentru o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport care poate facilita transportul mărfurilor din Ucraina.
Recent, România s-a plâns că a primit prea puțini bani europeni pentru compensarea pierderilor provocate de importurile de cereale din Ucraina, iar opoziția a arătat că vina aparținea Ministerului Agriculturii.
Președintele Klaus Iohannis a criticat pe 23 martie abordarea „contabilicească” și „ultra-birocratică” a Comisiei Europene, iar săptămâna aceasta, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța la Digi24 că România va primi un nou ajutor
Exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră au fost blocate în urma invaziei ruse din februarie 2022.
Ucraina a accesat rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România, dar, notează Reuters, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.
Dintre cei cinci semnatari ai scrisorii, premierul Ungariei, Viktor Orbán, este un susținător activ al lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană și s-a opus frecvent sancțiunilor împotriva Rusiei.
După Ungaria, Slovacia și Bulgaria par să arate cea mai mică apetență pentru sancțiuni împotriva Rusiei, iar Slovacia cunoaște o ascensiune a retoricii anti-europene.
Ungaria și Polonia au fost vizate în ultimii ani de critici și sancțiuni europene din cauza deciziilor care au afectat statul de drept și libertățile cetățenești.
