Într-un interviu pentru Europa Liberă, profesorul Radu Ciobanu, de la Facultatea de Finanțe Bănci a Academiei de Studii Economice, explică cum va evolua inflația în perioada următoare, dar și care sunt așteptările legate de scăderea ratelor la credite.
Principalele idei ale interviului:
- Inflația va ajunge la 10%, la finalul lui 2023, și la 5%, la final de 2024.
- Ratele la bănci vor atinge un platou, urmând să scadă într-un ritm mai lent decât au crescut.
- Scăderi vizibile la creditele în lei se vor vedea abia la final de 2024.
- Investițiile rămân principala sursă de redresare economică.
- Bugetul de stat din 2023 a fost realizat după un scenariu optimist.
1. Europa Liberă: Prețurile calculate pentru masa de Paște au crescut cu 30% față de anul trecut, iar în 2022 crescuseră deja, față de 2021, cu 50%. Putem spune că s-au dublat față de perioada de dinainte de pandemie. Care este efectul asupra oamenilor de rând?
Radu Ciobanu: Din păcate, inflația mare înregistrată mai ales în anii de după pandemie se observă din ce în ce mai mult în coșul de consum al oricărui cetățean din România.
Chiar dacă inflația oficială raportată de Banca Națională și de către Ministerul Finanțelor era undeva la finalul anului trecut la 16%, iar anul acesta se preconizează a încheia anul undeva sub 10%, totuși, aceasta este inflație medie, calculată pe tot pachetul de bunuri și servicii din România.
Dacă ne raportăm strict la alimente, inflația este una mult mai mare. Să nu uităm că nu avem doar o inflație în țară, pentru că foarte multe din alimentele pe care le consumăm în România sunt importate din afara țării. Asta înseamnă automat că importăm inflația și din alte state, ce vine odată cu aceste alimente pe care le cumpărăm de acolo.
În România nu mai producem de foarte mult timp tot ce este necesar pentru masa de Paști, nu mai avem o producție ridicată în zona de legume-fructe, nu mai avem nici măcar în zona produselor de carne.
Inevitabil, prețurile au crescut ca urmare a acestor perturbări în lanțurilor de aprovizionare de după pandemie, dar totodată și în contextul crizei din Ucraina.
2. Europa Liberă: INS a publicat chiar astăzi inflația pe martie. Avem o inflație de 14,5% față de 2022, în ușoară scădere față de februarie, și spuneați că o să ajungem undeva sub 10%. Putem răsufla ușurați, am intrat pe o pantă descrescătoare sau ne mai putem aștepta la creșteri?
Radu Ciobanu: Din punctul meu de vedere, inflația este direct corelată cu tot ce înseamnă prețurile energiei. În momentul de față, atâta timp cât vedem o stabilitate în zona prețurilor energiei electrice, gazelor, putem să spunem că, de fapt, am intrat într-un trend descendent.
Din punctul meu de vedere, sunt perspective de scădere a inflației. Prin urmare, mă aștept ca prognoza Băncii Naționale referitoare la o inflație sub 10% la finalul anului să se adeverească și, într-adevăr, undeva spre finalul anului 2024 chiar să ajungem la o inflație de sub 5%, care oricum este inflație mare.
Dar asta nu înseamnă o scădere a prețurilor, înseamnă, de fapt, o creștere a prețurilor, numai că într-un procent mai mic. Faptul că o să avem, la finalul anului, 10%, asta înseamnă că prețurile de la finalul lui 2023 totuși vor fi mai mari cu 10% față de prețurile de la finalul lui 2022. Deci oricum vom vorbi de prețuri mai mari și anul viitor, de Paște.
3. Europa Liberă: Există elemente care pot influența în mod negativ sau pozitiv această pantă, în afară de energia la care v-ați referit deja?
Radu Ciobanu: Din punctul meu de vedere, da, contează foarte mult cum se va soluționa și conflictul de la granița de nord a României, atâta timp cât vom vorbi despre un conflict exact ca în situația de față.
Atunci, din punctul meu de vedere, n-ar trebui să apară mari dezechilibre macroeconomice sau, de ce să nu privim și cu optimism, să vedem de fapt o soluționare a conflictului și atunci revenim într-o oarecare normalitate.
Într-adevăr, orice escaladare a conflictului poate să ducă la o creștere a inflației. Și, inevitabil, da, vorbim de prețuri mai ridicate, cel mai mare pericol care poate să apară în condițiile unei escaladări a conflictului din Ucraina.
Dar totodată în condițiile în care vorbim despre un conflict economic mai mult în zona Asia versus Europa, vorbim din ce în ce mai mult de statele BRICS, vorbim de China, de Rusia, de India, de Brazilia, care chiar recent au devenit cel mai important grup economic din lume.
Atâta timp cât vom vorbi despre aceste lucruri, putem să ne așteptăm la o perturbare a lanțurilor de aprovizionare care nu poate să se reflecte decât în prețuri, în final.
4. Europa Liberă: Guvernul a anunțat un deficit de 20 de miliarde de lei în momentul de față. De asemenea, există niște semnale că întârzie plata ajutoarelor pentru ucrainieni. De unde vine această lipsă de bani în condițiile în care la finalul anului trecut vorbeau despre un buget bun și despre bani suficienți?
Radu Ciobanu: Tot timpul când vorbim despre o planificare bugetară, contează foarte mult și variabile care au fost avute în vedere. Prin urmare, această posibilă gaură de 20 de miliarde de lei vine ca urmare a faptului că, în momentul fundamentării bugetului, poate veniturile nu au fost cele așteptate, poate a fost o supraestimare a veniturilor.
E greu să fundamentezi un buget și greu să fundamentezi un nivel al încasărilor bugetare în condițiile în care vorbim de inflație mare și de dezechilibre macroeconomice. Prin urmare, putem spune că, pe undeva, Ministerul Finanțelor a fost puțin optimist în ceea ce privește încasările bugetare.
Totuși, vedem că și autoritatea fiscală, ANAF-ul a încasat practic sub estimări. Da, sub target putem să-i spunem și, într-adevăr, aici poate este de dorit din ce în ce mai mult o digitalizare a ANAF-ului. Vorbim despre foarte multe, foarte multe venituri care se pierd în posibilitatea lor de a fi colectate și de o economie subterană și evaziune fiscală.
Totuși, există din ce în ce mai multe pârghii de digitalizare la nivelul autorităților fiscale și vedem în toată Uniunea Europeană și poate și autoritatea fiscală ar trebui să le implementeze cu prioritate.
Vorbim de factură electronică, vorbim despre transport, toate ar putea să ducă în situația unei colectări mai bune. De fapt, ceea ce, din punctul meu de vedere, ar trebui să se întâmple în România nu este o creștere a taxelor care va duce la venituri suplimentare la bugetul de stat.
Cel mai probabil, o creștere a taxelor nu va duce direct la o creștere a veniturilor bugetare, dar ar încuraja o evaziune mai mare. Unde ar trebui să se concentreze autoritatea fiscală mai mult și automat și Guvernul este pentru pe o mai bună colectare a veniturilor fiscale.
Vorbim despre un deficit de TVA undeva la peste 30% la finalul anului precedent. Asta înseamnă că peste 30% din TVA nu se colectează la buget. Poate acolo ar trebui să se concentreze cu prioritate Guvernul, astfel încât să strângă suficiente venituri la buget, să acoperim eventualele găuri.
5. Europa Liberă: Avem o scădere a taxelor din consum, putem spune cumva că a scăzut consumul?
Radu Ciobanu: Dacă ne uităm strict la taxele de consum, vorbim o dată de TVA și vorbim o dată de accize, aceastea sunt, în principal, taxele de consum. Inevitabil, o creștere a taxelor de consum în 2022 a fost cauzată și de creșterea prețurilor la energie.
Să nu uităm că, în energie, vorbim și despre accize, și despre TVA. Atâta timp cât prețurile au scăzut, în momentul de față și la gaze naturale, și la energie electrică, inevitabil și taxele pe consum s-au diminuat.
Lăsând partea cu energia și gazele naturale, TVA-ul într-adevăr se colectează pe tot ce înseamnă vânzări de bunuri și servicii. Ne aflăm într-o dificultate macroeconomică, vedem că prețurile au crescut și că rapoarte INS arată și ele faptul că cetățenii din România cumpără din ce în ce mai puține produse și servicii.
De fapt, nu-și mai permit acele bunuri și servicii pe care și le permiteau poate acum doi sau trei ani. Inevitabil, asta va duce la o diminuare a colectărilor de TVA și accize.
Chiar am văzut și recent un raport, dacă nu mă înșel, la nivelul Comisiei Europene, în care arătau că în toate statele membre ale Uniunii Europene se înregistrează o diminuare a consumului populației.
Asta o vedem din ce în ce mai des și în România și o simțim fiecare pe pielea noastră. Așa că, da, diminuarea consumului duce la o diminuare a colectării de taxe indirecte la bugetul de stat.
6. Europa Liberă: Vedem un număr de autorizații de construire cu mult reduse față de anul trecut, undeva la 30% dacă-mi aduc foarte clar aminte. De asemenea, vedem o piață imobiliară sărăcită și vedem oameni care cumpără din ce în ce mai puține case. Cum putem interpreta aceste date?
Radu Ciobanu: Politica Băncii Naționale de a crește rata de referință astfel încât să țină în frâu inflația este o decizie monetară care se ia în toate statele lumii. Am văzut peste tot și în SUA și în statele din vestul Europei, băncile centrale au luat decizia de creștere a ratelor de dobândă, pentru a nivela consumul, pentru a limita consumul, pentru a-l diminua, astfel încât inflația să scadă.
Este o decizie macroeconomică care se ia frecvent. Creșterea ratelor de dobândă automat diminuează foarte mult posibilitatea cetățenilor din România de a-și achiziționa o casă pentru că, chiar dacă există un număr suficient de mare de tranzacții cash, care se întâmplă și în București, dar și în alte orașe mari din România, totuși, un număr destul de important de cetățeni apelează la un credit pentru a-și achiziționa o locuință.
Scăderea pieței de construcții era de așteptat în condițiile în care ratele de dobândă au crescut de patru-cinci ori față de ce aveam în 2020 sau în 2021. Inevitabil și cererea pentru locuințe, mai ales.
Vorbim despre locuințele, să-i spunem, care sunt la o valoare de sub 70-80.000 euro, locuințele, să spunem, sociale, cum se numesc ele din punct de vedere fiscal, unde se poate chiar vinde și cu o cotă de 5% de TVA.
Acolo vorbim despre o scădere cu adevărat a cererii. Era inevitabil. Prin urmare, până nu depășim acest moment de rate cu dobândă ridicată și până inflația nu se va pondera, vom vorbi totuși de o cerere scăzută pe zona pieței imobiliare.
7. Europa Liberă: Putem vorbi de o criză?
Radu Ciobanu: Criză e un termen foarte dur, economic, chiar și recesiune poate să fie un termen dur, din punctul meu de vedere. Chiar dacă sunt anumite semne premergătoare unei crize, încă nu aș putea să spun cu mâna pe inimă că ne îndreptăm către o criză sau către o recesiune. Momentan, personal, nu văd o situație de recesiune, dar e posibil să ajungem acolo.
Suntem încă departe de o criză, dar putem să ajungem acolo în condițiile în care totuși România și alte și statele Uniunii Europene nu iau măsuri eficiente în a combate problemele macroeconomice actuale.conf. Radu Ciobanu, Academia de Studii Economice
8. Europa Liberă: Ce ar trebui să facă la nivel macroeconomic statele sau statul român pentru a nu ajunge acolo?
Radu Ciobanu: Cred că liniile mari au fost trasate deja la nivelul Uniunii Europene. Vedem planul național de redresare și reziliență care nu este, de fapt, un plan dedicat României, dar automat fiecare stat din Uniunea Europeană are un astfel de plan pornit post-pandemie, plan care de fapt aduce foarte mulți bani în circulație, foarte multe investiții care se fac în rândul acestor state.
Depășirea unui moment dificil, așa cum este și momentul de față, se poate realiza prin investiții și România are nevoie de investiții majore, investiții în infrastructură, să spunem, investiții străine directe în România. Încercăm încet-încet să le atragem.
Înțeleg îngrijorarea Guvernului în a îndeplini toate criteriile și condițiile pentru a primi toate tranșele din PNRR. Avem nevoie de acei bani investiți, avem nevoie de investiții care de fapt să angreneze creșterea economică.
Noi în România stăm bine, chiar prognozele Comisiei Europene arată că vom fi în top în zona creșterii economice în acest an, dar acest lucru înseamnă că trebuie constant să avem în vedere aceste investiții și automat trebuie să ne concentrăm atenția pe atragerea acestor bani din PNRR, dar și a altor fonduri europene.
9. Europa liberă: Băncile au început din nou să crească dobânzile la depozite în ultimele două săptămâni, cu un procent sau un procent și jumătate. Cum poate fi interpretat aceasta?
Radu Ciobanu: Băncile constant pot să folosească această pârghie a dobânzilor la depozite ca să atragă bani de la populație. Este clar că băncile plasează bani prin credit la o dobândă mult mai mare decât această dobândă la depozite.
Prin urmare, și pentru bănci, din punctul meu de vedere, este un moment propice în a acorda împrumuturi. Împrumuturile se acordă la un nivel mult mai diminuat față de ce avem înainte, în condiții mai mai grele de creditare, dacă ne referim strict la creditele destinate persoanelor fizice.
Creșterea dobânzilor la depozite ține pasul și cu creșterea dobânzilor la obligațiunile de stat, pentru că statul se împrumută la un nivel destul de ridicat. Prin urmare și persoanele, pentru a fi dispuse să plaseze banii în depozite bancare, trebuie să fie motivați de o dobândă mai mare.
Așa că, din punctul meu de vedere, este pe undeva necesitatea băncilor de a atrage bani din piață pentru a-i plasa mai departe în zona de credite. Totodată este și o aliniere cu ceea ce vedem la nivelul obligațiunilor de stat sau a altor posibilități de investiție.
10. Europa Liberă: ROBOR s-a stabilizat cât de cât la un nivel. Ne putem aștepta ca el să mai crească în condițiile în care inflația scade?
Radu Ciobanu: Din punctul meu de vedere, acest lucru ar fi imposibil. La urma urmei, este o corelare directă între ratele de dobândă practicată de bănci, rata interbancară ROBOR și inflația.
În momentul de față, ROBOR-ul s-a stabilizat, la fel și IRCC-ul. Sunt perspective destul de mari ca această rată să scadă în viitor, dar nu cred că ritmul de scădere va fi același cu ritmul în care a crescut în ultimul an și jumătate.
Prin urmare, vom avea un platou cu ROBOR, o să-l vedem la acest nivel multe luni de aici înainte și vom asista probabil la o diminuare spre finalul anului 2024. Dar asta nu înseamnă ca în momentul de față cetățenii români să se aștepte la o scădere a ratelor la fel de bruscă cum a fost urcarea costului creditelor.
