Un tribunal din Rusia l-a condamnat luni la 25 de ani de închisoare pe Vladimir Kara-Murza, un vechi politician de opoziție, acuzat de trădare pentru că a criticat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
După pronunțarea sentinței, Kara-Murza, despre care reporterii prezenți au relatat că a stat aproape nemișcat într-o cușcă de sticlă în sala de judecată în timp ce asculta judecătorul, a proclamat că „Rusia va fi liberă”, un slogan al opoziției.
„Un sfert de secol este un 'A+' pentru curajul, consecvența și onestitatea ta în munca de ani de zile”, a scris soția sa, Evghenia, pe Twitter după anunțarea sentinței. Cei doi au împreună trei copii.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze cazul atunci când a fost întrebat de reporteri la Moscova.
Reacții internaționale după condamnare
Condamnarea lui Vladimir Kara-Murza, care are dublă cetățenie ruso-britanică, a stârnit un val de proteste internaționale și apeluri pentru eliberarea sa imediată.
Guvernul britanic a condamnat imediat sentința, una dintre cele mai aspre pedepse aplicate până în prezent unui rus care s-a pronunțat împotriva războiului Kremlinului împotriva Ucrainei, afirmând că dosarul împotriva acestuia a fost „motivat politic”, transmite RFE/RL.
Ambasadorul rus în Regatul Unit a fost convocat, iar oficialii britanici „vor preciza că Regatul Unit consideră condamnarea domnului Kara-Murza ca fiind contrară obligațiilor internaționale ale Rusiei privind drepturile omului, inclusiv dreptul la un proces echitabil”.
„Vladimir Kara-Murza a denunțat cu curaj invazia Rusiei în Ucraina pentru ceea ce a fost - o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU”, se arată în comunicat.
„Lipsa de angajament a Rusiei față de protejarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a libertății de exprimare, este alarmantă”, menționează guvernul britanic.
Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a cerut Rusiei să-l elibereze pe Kara-Murza, care a fost judecat „pe baza unor acuzații care par să aibă legătură cu exercitarea legitimă a dreptului său la libertatea de opinie”.
„Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că și-a exercitat drepturile omului și fac apel la autoritățile ruse să îl elibereze fără întârziere”, a declarat Turk.
Uniunea Europeană a condamnat, de asemenea, condamnarea lui Kara-Murza.
„Decizia judecătorească scandalos de dură demonstrează încă o dată în mod clar utilizarea abuzivă a sistemului judiciar din punct de vedere politic pentru a exercita presiuni asupra activiștilor, apărătorilor drepturilor omului și a oricăror voci care se opun războiului de agresiune ilegitim al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației europene.
„Am mers până în anii 1930”
Istoria lui Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 41 de ani, a fost una tumultoasă. Activ în politică din adolescență, victimă a ceea ce el descrie drept tentative de otrăvire de către serviciile secrete ale lui Vladimir Putin, militant anti-Kremlin și anti-corupție cu legături strânse în politica americană.
Condamnarea lui nu este o surpriză, data fiind istoria de anihilare a oricărei opoziții, specifică regimului lui Vladimir Putin.
În declarația sa finală în fața unui tribunal de la Moscova, pe 10 aprilie, Vladimir Kara-Murza a spus că procesul său amintește de procesele-spectacol desfășurate de Uniunea Sovietică în anii 1930.
„Știu că va veni o zi când întunericul care a cuprins țara noastră se va risipi. Când negrul va fi numit negru și albul se va numi alb; când, și oficial, doi înmulțit cu doi va fi patru; când războiul va fi numit război, iar un uzurpator va fi numit uzurpator”, a spus Kara-Murza în declarația publicată de The Washington Post.
Audierea a fost secretă, dar textul a ajuns la Washington Post prin intermediul avocaților lui Kara-Murza. Acesta le-a spus acesta procurorilor și judecătorului că, după două decenii petrecute în politica rusă, nu credea că l-ar mai putea surprinde ceva.
S-a înșelat însă, a adăugat el
„Am fost surprins de gradul în care procesul meu, în secretomania sa și în disprețul față de normele legale, a depășit chiar și «procesele» dizidenților sovietici din anii '60 și '70. Și asta fără să vorbim de duritatea pedepsei cerute de acuzare [25 de ani n.r.] sau de discuția despre «dușmanii statului». În acest sens, am mers mai departe de anii 1970 - până în anii 1930. Ca istoric, e ceva ce mă pune pe gânduri”, a spus acum o săptămână Vladimir Kara-Murza.
Cine este Vladimir Kara-Murza
Politician, autor și istoric, Kara-Murza face politică în Rusia de peste 20 de ani, mereu în opoziție față de liderul autoritar de la Kremlin, Vladimir Putin.
Între 2000 (când avea 19 ani) și 2003 a fost consilier al liderului opoziției Boris Nemțov, iar în 2003 a candidat pentru un loc în Duma de Stat.
Între 2004 și 2012, Kara-Murza a condus biroul de la Washington al televiziunii ruse independente RTVI.
Numele lui Vladimir Kara-Murza este stâns legat de adoptarea în SUA, și apoi și în alte țări, a legislației cunoscute ca Magnițki Act, după numele avocatului anticorupție Serghei Magnițki, mort în închisoare în Rusia.
În 2012, a devenit consilier al Institutului pentru Rusia Modernă cu sediul la New York, iar în 2014, a acceptat rolul de coordonator al mișcării politice Open Russia, înființate de Mihail Hodorkovski.
După 2014, Kara-Murza s-a aflat frecvent în Rusia, dar și în SUA, unde trăiesc soția și cei trei copii ai săi.
În 2015 și 2017, Kara-Murza a fost victima unor tentativă de otrăvire în Rusia, asociate de o investigație Bellingcat Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
Critic al războiului împotriva Ucrainei, Kara-Murza a fost reținut în aprilie 2022, la Moscova, după ce se întorsese dintr-o călătorie în străinătate.
Kara-Murza, care a fost reținut în aprilie 2022 după ce s-a întors în Rusia din străinătate, este ultimul dintr-un șir de politicieni de opoziție, jurnaliști și activiști arestați și urmăriți penal pe fondul unei represiuni în creștere asupra societății civile.
Acuzațiile
Procurorii l-au acuzat inițial de nesupunere față de ordinele date de un ofițer de poliție, dar, ulterior, au adăugat o nouă acuzație: discreditarea armatei ruse. Această încadrare a început să fie folosită în Rusia după invadarea Ucrainei, împotriva celor care exprimau opinii contrare celor promovate de Kremlin.
Autoritățile ruse au mers chiar mai departe – rușii pot fi acum pedepsiți și doar dacă descriu războiul împotriva Ucrainei drept „război”.
Înainte de a fi arestat, într-o vizită în străinătate, Kara-Murza criticase războiul.
El a declarat pe 10 aprilie instanței că este mândru de ceea ce a făcut, crede în continuare toate lucrurile pe care le-a afirmat, inclusiv despre războiul împotriva Ucrainei, și nu are ce să regrete. De asemenea, el a refuzat să ceară să fie achitat.
„Desigur, criminalul trebuie să se pocăiască de faptele sale. Sunt în închisoare pentru opiniile mele politice. Pentru că am vorbit împotriva războiului din Ucraina. De mulți ani de luptă împotriva dictaturii lui Vladimir Putin”, a spus el.
„Nu numai că nu mă pocăiesc de nimic din toate acestea, dar sunt mândru de asta”, a mai spus Vladimir Kara-Murza în ultima declarație susținută în față judecătorului, pe 10 aprilie.
Fostul jurnalist de 41 de ani, care are cetățenie rusă și britanică, a lucrat mult în SUA (unde se află acum familia sa) și l-a criticat deschis pe Vladimir Putin.
Kara-Murza a făcut lobby pe lângă guverne și instituții internaționale pentru a impune sancțiuni Rusiei și rușilor acuzați de încălcare a drepturilor omului.
El ar supraviețuit de două ori unor tentative de otrăvire, conform propriilor relatări și ale susținătorilor săi. Autoritățile ruse neagă orice implicare în presupusele atacuri.
Tentativele de otrăvire a lui Vladimir Kara-Murza. Investigația Bellingcat și rolul FSB
În 2015, anul asasinării colegului lui, Boris Nemțov, Kara-Murza a acuzat o tentativă de otrăvire.
Același lucru s-a întâmplat în 2017. După ambele tentative, Kara-Murza a fost în comă. În niciunul din cazuri substanța folosită nu a fost identificată.
O investigație Bellingcat / The Insider / Der Spiegel din 2021 arată că același grup din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care l-a urmărit pe Alexei Navalnîi în perioada otrăvirii acestuia l-a urmărit și pe Vladimir Kara-Murza.
„Membrii acestei unități FSB îl urmăriseră pe Kara-Murza [în 2015] într-o călătorie de campanie în afara Moscovei, care s-a încheiat cu mai puțin de 48 de ore înainte de primul său incident de otrăvire. Unitatea FSB a reluat apoi urmărirea lui Kara-Murza la aproximativ cinci luni după ce acesta s-a întors de la tratament în SUA. Aceeași echipă a continuat să îl urmărească până când a fost otrăvit pentru a doua oară, la 1 februarie 2017”, arată investigația.
Jurnaliștii au găsit primele indicii ale urmăririi lui Vladimir Kara-Murza de FSB în perioada dinainte de asasinarea lui Boris Nemțov.
Cele două cazuri în care Kara-Murza acuză tentative de otrăvire Tentative au fost anchetate și de Biroul Federal american de Investigații (FBI).
Pe 10 aprilie 2023, când Kara-Murza a apărut pentru ultima dată în fața judecătorului, zeci de jurnaliști ruși și activiști pentru drepturile omului, mulți dintre ei în exil, au semnat o scrisoare deschisă în care cer autorităților de la Moscova să-l elibereze pe Kara-Murza, spunând că acuzațiile împotriva lui sunt lipsite de temei și motivate politic.
„Trimiteți în judecată infractori și criminalii, nu cetățenii onești și responsabili care îndrăznesc să gândească și să spună adevărul”, se spune în scrisoare. „Opriți noua alunecare a Rusiei către stalinism și un sistem totalitar”.
După cum explică jurnalistul RFE/RL Steve Gutterman, cu o experiență de peste trei decenii în relatări din și despre Rusia, cu doar un an rămas până la alegerile prezidențiale din 2024, Vladimir Putin vrea să mențină controlul total, indiferent dacă va candida (cum este așteptat să facă) sau nu.
Vladimir Kara-Murza face parte dintr-o listă lungă de oponenți ai Kremlinului (politicieni, activiști sau jurnaliști) arestați și condamnați în ceea ce descriu drept un atac violent al Kremlinului asupra societății civile, început încă din 2012.
În ianuarie 2023, Departamentul de Stat al SUA l-a inclus în lista deținuților politici cu precizarea că el și „alți peste 500 de deținuți politici din Rusia ar trebui eliberați”.
Probabil cel mai cunoscut dintre aceștia rămâne, în acest moment, Alexei Navalnîi, aflat în arest de doi ani. El a fost reținut la întoarcerea din străinătate, unde se tratase după o tentativă de otrăvire, de asemenea, investigată și asociată de Bellingcat, forțelor de securitate ale Kremlinului ca în cazul lui Kara-Murza. (Documentarul care a surprins întreaga poveste a câștigat Oscarul pentru această categorie în 2023).
Pe 7 aprilie, după 15 zile de încarcerare solitară, Navalnîi se simțea rău și slăbise opt kilograme, a spus ea. PE 11 aprilie, el a fost transferat din nou în izolare.
În urmă cu o săptămână, Anna Veduta, din echipa lui Navalnîi aflată în SUA, a anunțat că sănătatea acestuia este în continuă deteriorare și e posibil ca el să fi fost otrăvit din nou – cu doze mici care îi sunt administrate prin intermediul unor medicamente pe care le primește în închisoare.
În ianuarie 2023, 39 de medici ruși au semnat o scrisoare deschisă în care îi cer lui Vladimir Putin să nu îl mai tortureze pe Alexei Navalnîi.
Miercuri, pe 19 aprilie, va fi în atenția comunității internaționale și politicianul rus Ilia Iașin, condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru declarații critice față de invadarea Ucrainei. El ar urma să depună apel la sentința decisă în decembrie anul trecut.
Iașin, la fel ca Navalnîi și Boris Nemțov (asasinat în 2015), a fost printre liderii care începeau, în 2011, o puternică mișcare de opoziție față de Kremlin și Vladimir Putin, o mișcare aproape complet anihilată în prezent.
Despre liderii opoziției de atunci, citiți AICI o trecere în revistă din publicația independentă Meduza, interzisă acum în Rusia.
