Inflația ridicată și tensiunile geopolitice (invazia Rusiei în Ucraina ori relațiile complicate SUA-China) sunt principalele motive pentru care marile bănci centrale ale lumii iau în calcul creșterea rezervelor de aur.
De altfel, inflația este indicată ca principala îngrijorare de mai mult de 70% dintre oficialii băncilor centrale intervievaţi în cadrul sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey.
Pe fondul acestor îngrijorări, prețul lingourilor este acum aproape de maximul nominal istoric, direct proporțional cu nivelul inflației din 2022
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, comparativ cu 2021, până la 1.136 de tone, arată Financial Times, preluat de Agerpres.
Numai în ultimele trei luni ale lui 2022, băncile centrale au acumulat 417 tone de aur, de 12 ori mai mult decât în același trimestru al anului 2021.
Purtătorul de cuvânt de cuvânt al Băncii Naționale Române, Dan Suciu, susține că BNR nu are nevoie să crească rezerva de aur și dă asigurări de stabilitate.
„În general, se recomandă ca rezerva de aur să fie 10% din totalul rezervei. La noi este mai mult de 10% în acest moment. Chiar dacă a crescut valoarea aurului, a crescut și rezerva; în ultimii doi ani am trecut de 50 de miliarde, adică la cel mai ridicat nivel din istorie”, spune Dan Suciu, pentru Europa Liberă.
Rezerva de aur a României este păstrată la Londra, urmând o tendință uzuală a băncilor centrale occidentale de a-și păstra rezervele în străinătate, fie la Banca Angliei, fie la Rezerva Federală din New York.
Rusia a scăpat cu rezervele de aur intacte. Statele din Asia investesc tot în aur
Strategii Consiliului Mondial al Aurului spun că războiul pornit de Rusia a declanșat sancțiuni financiare ale SUA, UK și UE aplicate Moscovei, inclusiv măsuri de înghețare a activelor băncii centrale ruse în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari.
Măsurile nu au avut însă impact asupra rezervelor de aur ale Băncii Centrale care erau stocate în Rusia.
John Reade, expert al Consiliului Mondial al Aurului, citat de Financial Times, susține că situația a servit drept model mai multor bănci nealiniate occidentului.
„Țările au observat că aurul pe care Rusia îl deține, deoarece este în afara controlului oricui altcuiva, este util în situațiile în care s-ar putea să nu poți accesa alte rezerve.”
Așa că o serie de achiziții de metal prețios au fost făcute anul trecut și în ţări ne-aliniate cu Occidentul. Banca Centrală a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în lunile noiembrie şi decembrie 2022, ceea ce a dus rezervele sale de aur peste pragul de 2.000 de tone, pentru prima dată în istorie.
Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut cu 148 de tone, până la 542 de tone în 2022, iar statele din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală au fost şi ele „cumpărători activi" de aur pe parcursul anului trecut.
„Am observat că în ultima vreme statele asiatice au această tendință. Nu știu dacă acesta este un semnal de criză. Am remarcat și această interpretare, dar nu vreau să o evaluez. Probabil că ține și de echilibrul rezervei valutare a fiecărei bănci în parte. O procedură pe care fiecare o evaluează conform strategiei sale”, a mai spus Dan Suciu.
