Linkuri accesibilitate

Militarii români încep pregătirea pentru folosirea dronelor Bayraktar anul acesta. General (r): Opțiunea Bayraktar nu este cea mai eficientă


Dronele turcești fără pilot Bayraktar sunt folosite masiv în războiul din Ucraina. (Imagine generică)
Dronele turcești fără pilot Bayraktar sunt folosite masiv în războiul din Ucraina. (Imagine generică)

MApN a semnat contractul cu firma turcească Baykar pentru trei sisteme UAS (sistem de aeronave fără pilot) Bayraktar TB2. Dronele vor ajunge la Forțele Terestre ale României până la începutul lui 2025, potrivit unui răspuns al MApN pentru Europa Liberă. Sistemele costă 321 de milioane de dolari.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a semnat contractul pentru cumpărarea celor trei sisteme de drone turcești după ce a descoperit cât de eficiente sunt pe frontul de luptă din Ucraina. Aprobarea Parlamentului pentru achiziție a fost formulată în august 2022.

Cele trei sisteme de aeronave fără pilot sunt compuse din 18 drone, iar la cererea Europa Liberă, Ministerul Apărării Naționale precizează că ele sunt cumpărate cu „armament din configurația standard a sistemului UAS Bayraktar TB2”.

Dronă Bayraktar
Dronă Bayraktar

Potrivit companiei producătoare, Bayraktar TB2 are ca muniție proiectile dezvoltate special pentru avioane ușoare de atac și misiuni aer-sol. Acestea ar fi capabile să penetreze inclusiv ținte blindate.

De asemenea, sistemele UAS Bayraktar TB2 au o platformă armată, stație de control la sol, terminal de date la sol, terminal de afișare la distanță, bază avansată cu module generator și remorcă.

Dronele pot zbura până la 27 de ore, funcționează pe carburanți și pot fi controlate până la o distanță de 300 de km.

Militarii români încep pregătirea pilotării dronelor Bayraktar

În același răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Apărării Naționale explică și că militarii români vor pleca în Turcia pentru a învăța să manevreze avioanele fără pilot. Se va întâmpla chiar în acest an, spre sfârșit, completează MApN.

Instituția explica încă de anul beneficiile folosirii acestor drone: „Sistemele UAS menţionate sunt destinate structurilor din cadrul Forţelor Terestre care acţionează în mediul operaţional şi asigură sprijin informativ în timp real, continuu sau pe durată îndelungată, concomitent cu posibilitatea angajării ţintei, fără a pune în pericol integritatea fizică a personalului aeronavigant”.

Achiziția de drone Bayraktar, o decizie politică, crede generalul Ștefan Dănilă (r)

Fostul șef al Statului Major al Armatei Române, generalul de Aviație Ștefan Dănilă admite, într-o declarație pentru Europa Liberă, că războiul din Ucraina a confirmat rolul important al dronelor. Acestea și-au dovedit eficiența și în conflictul dintre Armenia și Azerbaijan.

Însă, explică fostul șef al Armatei, „personal, consider ca o capabilitate antidronă este mai necesară decât una de lovire, iar opțiunea Bayraktar nu este cea mai eficientă. Mai mult, nu cred ca există o evaluare reală, comparativă cu alte sisteme echivalente. Cu alte cuvinte, este o decizie politică, pe care ar trebui să și-o asume președintele și prim-ministrul”, completează Ștefan Dănilă, primul general de Aviație ajuns șeful militar al Armatei.

Ștefan Dănilă, primul general de Aviație ajuns șeful Armatei.
Ștefan Dănilă, primul general de Aviație ajuns șeful Armatei.

Generalul mai spune pentru Europa Liberă, că „România avea în programul de achiziții sisteme de cercetare fără pilot, în special pentru cercetare strategică. Bayraktar are capacitate de lovire, iar aceasta capabilitate (lovirea din aer cu UAV) a fost introdusă în planul de achiziții după ce și-au demonstrat importanța în războiul din Ucraina. Deoarece necesitatea nu a rezultat din Analiza Strategica a Apărării din 2020, rezultă ca această decizie a fost luată într-una dintre ședințele CSAT (mult mai secrete/discrete), din ultimul an.”

Anul trecut, trustul de presă al Ministerului Apărării Naționale preciza într-un articol, că „având în vedere misiunea care va fi întrebuinţată acestui tip de echipament, din analiza realizată la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, a rezultat că, din punct de vedere tehnico-operaţional, doar sistemul UAS Bayraktar TB2 poate satisface nevoile misiunii categoriei de forţe beneficiare, la nivelul de performanţă necesar şi în termenul stabilit.”

Oricum, Ministerul Apărării vrea să aibă în dotare mai multe tipuri de drone.

Achiziția de drone militare turcești apropie Bucureștiul de Ankara, spune producătorul

Într-o postare pe contul său de Twitter, Haluk Bayraktar, șeful companiei turcești Baykar Tech, cea care a dezvoltat tehnologia pentru dronele achiziționate acum și de România, scrie în această săptămână, că odată cu acest export, „legăturile dintre Turcia și România vor deveni și mai puternice.”

Haluk Bayraktar explică și că, odată cu achiziția de drone Bayraktar TB2, „România, cu care avem o relație de prietenie lungă și legături puternice bazate pe încredere reciprocă, a intrat pe lista țărilor care preiau înalta tehnologie a Bayraktar TB2 SİHA în inventarul propriu.”

Polonia a fost prima țară din Uniunea Europeană care a cumpărat drone Bayraktar pentru dotarea Armatei. Acestea au început să sosească la destinație încă de anul trecut, iar ultimele livrări se vor face anul viitor.

Armata are în delulare zeci de achiziții majore

În acest moment, Ministerul Apărării are în derulare aproximativ 50 de programe de achiziții, potrivit șefului Direcției Generale pentru Armamente.

Generalul-locotenent Teodor Incicaș a explicat într-un interviu recent, acordat trustului de presă al Ministerului Apărării, că până la finalul acestui an, Armata va intra în posesia tuturor celor 7 sisteme americane de apărare antiaeriană Patriot.

Alte programe majore de înzestrare sunt sistemul lansator multiplu de rachete HIMARS, achiziția de noi avioane F16 și peste 54 de tancuri americane Abrams.

România alocă, începând din acest an, Ministerului Apărării 2,5% din produsul intern brut. Zece state din NATO alocă 2% din PIB.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG