Tancurile americane Abrams au fost recent în atenția lumii, când președintele Joe Biden a anunțat că SUA vor livra 31 de astfel de tancuri Ucrainei, echivalentul unui batalion ucrainean, într-o mișcare menită și să încurajeze Germania să trimită tancurile Leopard 2.
România dorește să achiziționeze 54 de astfel de tancuri Abrams (plus 12 așa-numite derivate, blindate pentru misiuni complementare), echivalentul standardelor NATO pentru un batalion.
„Sunt pe parcursul de a merge spre aprobarea prealabilă a Parlamentului, cererile noastre privind aprobarea achiziției unui batalion de tancuri Abrams”, declara recent generalul-locotenent Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente (care se ocupă de achizițiile publice) din Ministerul Apărării, pentru Observatorul Militar.
Aprobarea prealabilă a Parlamentului este necesară pentru programele cu valoare mai mare de 100 de milioane de euro.
„Parlamentul României, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională, se pronunță cu privire la respectiva solicitare în termen de 30 zile de la primirea acesteia”, potrivit Ordonanței 114 din 2011.
În schimb, Polonia a aprobat deja, în ianuarie, un contract în valoare de 1,4 miliarde de dolari (1,3 milioane de euro) pentru achiziția a 116 tancuri Abrams, pentru care Departamentul de Stat al SUA își dăduse acordul în decembrie. Și Statele Unite contribuie cu o finanțare de 200 de milioane de dolari, preciza The Defense Post.
Polonia și SUA vizează înlocuirea tancurilor pe care Polonia le-a trimis Ucrainei, iar mișcarea este parte a achizițiilor accelerate de pe piața armamentului petrecute odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia.
Interesul Poloniei pentru tancurile Abrams precede însă data invaziei. O altă înțelegere, datată iulie 2021, viza achiziția de Polonia a 250 de tancuri Abrams. Și acest contract este în vigoare, data inițială de livrare fiind 2025 – 2026, dar Polonia speră ca actualul context să grăbească livrările.
România este în urma Poloniei atât în privința ajutorului militar acordat Ucrainei, cât și a investițiilor militare.
Polonia a investit constant în ultimele decenii mai mult în apărare, decât a făcut-o România. Dincolo de produsul intern brut superior (PIB) al Poloniei (679 de miliarde de dolari în 2021, față de 284 miliarde al României, potrivit Băncii Mondiale), Polonia a alocat constant un procent mai mare din PIB.
Din 1990 până acum, Polonia nu a avut în niciun an un buget anual pentru Apărare mai mic de 1,8 la sută din PIB (acesta a fost cel puțin 2% în nu mai puțin de 13 ani). România, în schimb, a avut bugete ale apărării de cel mult 1,5% din PIB între 2007 și 2016, potrivit datelor Băncii Mondiale.
În 2015, partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru apărare şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Pentru 2023, România a anunțat 2,5% din PIB
În privința dotărilor militare, România a avut totuși în ultimii ani achiziții importante și are, în prezent, sisteme râvnite la nivel global, pentru care furnizor este Guvernul SUA:
- Sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare - HSAM PATRIOT
- Sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS
Printre programele de înzestrare cu contracte de achiziții în derulare ale Ministerului Apărării se mai află programul strategic Avion multirol al Forţelor Aeriene pentru înzestrarea Forțelor Aeriene Române cu aeronave F-16 A/B. Furnizori sunt Guvernul Portugaliei, Guvernul SUA, iar Aerostar Bacău este centru de mentenanță.
O altă achiziție în derulare este cea pentru transportatoare blindate pentru trupe 8x8 PIRANHA 5. Acestea au drept furnizor principal GDELS MOWAG, filiala din Europa a General Dynamics Corporation, companie globală cu sediul în SUA.
De la o companie americană - Lockheed Martin, a contractat România 7 sisteme radar TPS-77 (Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil), iar în 27 decembrie 2022, guvernul SUA, prin programul Foreign Military Sales, a atribuit companiei Raytheon contractul pentru un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML), incluzând patru instalații mobile de lansare, destinat României, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Apărării.
În privința tancurilor Abrams pe care le dorește România, generalul-locotenent Teodor Incicaș precizează că și acestea vor fi cumpărate din SUA „printr-o achiziție de tip Guvern la Guvern, ele nefiind vândute într-un sistem comercial de tipul relație cu directă cu compania”.
În același interviu pentru Observatorul militar, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN a precizat că urmează să intre în această perioadă în procedură de aprobare prealabilă în Parlament și „un nou pachet pentru realizarea capacităților de luptă pe mare - submarine, achiziția de nave vânătoare de mine și modernizarea navelor purtătoare de rachete”.
Este supusă aprobării prealabile a Parlamentului și achiziția suplimentară a 150 de transportatoare blindate Piranha V.
„Zilele acestea trimitem spre Parlamentul României, pentru aprobarea prealabilă, achizițiile care se referă la obuziere autopropulsate pe șenile, trei batalioane. De asemenea, mașina de luptă a infanteriei pe șenile, sisteme de apărare anti aeriană cu bătaie scurtă și foarte scurtă și două tipuri de rachete pentru F-16”, a adăugat el.
Potrivit datelor Departamentului american de Stat, actualizate luna trecută, nivelul vânzărilor din domeniul apărării către România, în baza programului de asistență pentru securitate Foreign Military Sales (FMS), este de aproximativ 6,2 miliarde de dolari.
Cele mai recente includ sisteme de apărare de coastă rachete anti-nava NSM (Naval Strike Missile), echipamente legate de avioane F-16, sistemele de rachete Patriot și HIMARS.
Statele Unite oferă și donații (Excess Defense Articles - EDA) „pentru a sprijini capacitățile defensive ale României și pe cele ale apărării colective a NATO. Această procedură a inclus patru transferuri în ultimii cinci ani în domenii precum apărarea antirachetă, cu o valoare totală de achiziție de 88,8 milioane de dolari.”
