După 2015, când legea partidelor politice s-a modificat, este la îndemâna oricui are încă doi prieteni sau cunoștințe cu aceleași convingeri să înființeze o formațiune politică.

Alegerile din 2016 au generat prima efervescență, când au apărut 22 de noi partide. În 2020, pandemia a frânat avântul ideologic. Apropierea scrutinului din 2024 a dat din nou un impuls celor care vor să intre pe eșichierul politic.

29 de noi formațiuni politice au apărut în 2022, record al ultimilor zece ani. Iar de la începutul lui 2023, au fost depuse la Tribunalul București încă 13 cereri, din care trei au fost deja aprobate.

Naționalism, că e la modă

De ce naționalism? Europa Liberă a stat de vorbă cu doi specialiști pentru a găsi posibile explicații.

„AUR a dovedit că și în România se poate. E vorba de o conjunctură, de o rețetă pe care o consideră de succes, dar aceste noi partide au ratat momentul optim pentru a intra pe scena politică”, crede consultantul politic Valeriu Turcan.

„Să nu credem tot ce spun noile partide”, e convins acesta. „In Romania, niciun partid nu este ceea ce spune că este. Cred ca este mai degrabă vorba de oportunism, pornind de la credința că mișcările naționaliste, suveraniste, sunt pe val. Văzând succesul AUR, foarte mulți se îngrămădesc acum în încercarea de a profita de acest context și cred că o parte din aceste formațiuni sunt de fapt vehicule create pentru a se topi in AUR. Altele, poate sunt create tocmai pentru a eroda AUR.

Cu alte cuvinte, aceste formațiuni par să încerce sa capitalizeze ceva ce cred ca se manifestă în societate, dar vin prea târziu, cu o întârziere de câțiva ani”, explică Valeriu Turcan apetența noilor politicieni pentru platformele naționaliste.

Alte posibile explicație a curentului vine de la Adrian Zăbavă, consultant și analist politic: pandemia, lipsa de încredere în autorități, o erodare a visului bunăstării europene și curentul naționalist ce bântuie întreaga Europa.

„Cred că principalul motiv e pandemia. Transparența a fost minimă, modalitatea milităroasă de comunicare folosită la început și-a pierdut efectele și încrederea ulterior. Societatea, care avea deja o lipsă crasă de încredere în autoritățile statului, a perceput modul în care au reacționat în pandemie ca pe un afront.

E și o consecință a faptului că există inegalități din ce în ce mai mari între păturile sociale, anumiți oameni nu mai cred în idealul european cu toată ființa. Acest tip de oameni au fost împinși spre acest tip de mesaje, spre acest tip de valori.

Totodată cred că suntem și noi atinși de un curent naționalist prezent la nivel european sau, dacă nu la nivel european, cel puțin în partea Europei de Est”, spune, pentru Europa Liberă, Adrian Zăbavă.

Naționalism și/sau conspiraționism

Europa Liberă a analizat platformele și mesajele celor 29 de noi formațiuni politice și a identificat opt partide cu mesaje naționaliste. La pachet vin, mai ales în discursul noilor lideri, și elemente ale teoriilor conspirației. Anti-globalism, anti-vaccinism, narative pro-ruse și anti-europene.

• Partidul Mișcarea Națională - „Obiectivul nostru este eliberarea României de sub ocupația străină.”

Mihai Tîrnoveanu, un ultranaționalist cu discurs antimaghiar, fondator al publicației și Asociației ”Calea Neamului”, a făcut pasul de la o mișcare civică la partid.

Noua formațiune promite „eliberarea României de sub ocupație, recuperarea bogățiilor naturale ale țării și recăpătarea «Moștenirii Naționale, adică Bogăția Cerului»”.

Pentru lansarea partidului, a fost aleasă o dată cu relevanță în mișcarea naționalistă, ziua de naștere a poetului Radu Gyr, unul dintre capii mișcării legionare. Și un loc care, în opinia lui Tîrnoveanu, reprezintă simbolul ocupației străine împotriva căreia pornește la atac, statuia baronului Bruckenthal, din centrul Sibiului.

• Partidul Patrioții Poporului Român - „NU sistemului globalist care are scopul de a șterge identitatea popoarelor formată din oameni liberi și egali în drepturi.”

Trei bihoreni cu legături în AUR au înființat, în martie 2022, o formațiune politică. Cristian Vasile Lască, Andrei Cristian Boroș și Dănuț Nicolae Pop sunt fondatorii Partidului Patrioții Poporului Român. G4Media a scris că Vasile Lască este rudă cu Mihai Lască, deputat independent, exclus din AUR.

Mihai Lască a fost condamnat cu suspendare într-un dosar de lovire și este judecat în altul de crimă organizată. Este un cunoscut promotor al mesajelor anti-europene, iar în pandemie a organizat marșuri anti-vacciniste.

• Partidul Uniunea Familiei Românești - „Poporul român are dreptul să dea jos tot prin lovitură de stat această clasă politică penală, care este împotriva poporului român.”

Activista Elena Valentina Cioancă și-a înființat partid politic. Elena Cioancă a fost vicepreședinte al Forței Civice Bistrița, formațiune condusă pe atunci de fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu.

Nu există niciun program public al noului partid. Direcția reiese, însă, din postările de pe pagina fondatoarei și de pe cea a partidului: anti-ucrainene, anti-globaliste, pro-ruse, narative ale teoriei conspirației.

Cioancă este o admiratoare a lui George Simion și Mihai Lască ale căror postări le redistribuie frecvent pe pagina sa personală.

Elena Valentina Cioancă are, în postările sale pe Facebook, un discurs anti-european și anti-NATO.

• Partidul RoExit - „Românii să preia din nou controlul asupra propriei țări. Uniunea Europeană, firmele lacome și ordinele externe fac rău României.”

Trei clujeni - Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup și Sergiu Dan Grecu au cerut în aprilie înscrierea partidului RoExit la tribunal, iar cererea ar fi fost acceptată în 9 iunie, după cum anunțau fondatorii. Europa Liberă a tratat, pe larg, nașterea acestui partid și mecanismele care au coagulat o astfel de ideologie.

„Vom lupta pentru ieșirea din Uniunea Europeană, din OMS și din alte organizații cu caracter globalist. Ne vom îndepărta de FMI, de Banca Mondială și așa mai departe. Corporațiile multinaționale mulg România de bani și de forță de muncă, în timp ce poporul este ținut în sărăcie și deznădejde”, se arată în mesajul publicat de Robert Vitoș, un tânăr de 23 de ani, fondator al partidului.

• Liga pentru Unificarea Patrioților (L.U.P.) - „Ajunge cu starea de colonie! Stop statutului de «sclavi​»​!”

Foști ofițeri MAPN au pus bazele unui nou partid, Liga pentru Unificarea Patrioților care luptă pentru renașterea și reconstrucția României. Manifestul partidului reia narative lansate de Kremlin, precum „colonia România” și „statutul de sclavi al românilor”.

Cei mai cunoscuți dintre fondatorii partidului sunt colonelul în rezervă Edmond Milea, dar și fostul șef al bazei de la Tuzla, comandorul Tudorel Duță. Un alt membru fondator, Dumitru Lupescu, a fost deputat USR în legislatura trecută.

• Partidul Patrioților Qanon - „Tata Putin se ocupă serios de problemă, noi doar admirăm.”

Asumată chiar prin numele ales pentru partid, doctrina noii formațiuni politice e un amestec de teorii ale conspirației și narative pro-ruse. Partidul înființat de Vasilica Sabou este, în fapt, condus de soțul acesteia, Cornel Sabou, fost ziarist, cunoscut pentru discursul său pro-Putin, anti-vaccinist și anti-european.

Sabou a ajuns de două ori după gratii, o dată pentru calomnie, în 1998, dar a fost grațiat de președintele Emil Constantinescu, și a doua oară pentru că a emis cecuri fără acoperire, în 2008.

„Sclavi ai Ocultei, între două infectări și trei doze în venă, continuați să vă mirați de «criminalul» Putin și ia vedeți, poate mai donați ceva bani din pensia voastră amărâtă «pentru Ucraina» ca să aibă bărbatul cu fustă și femeia cu mustață ce fura! Noi, qanonii, vara asta nu dormim!

Ne bucurăm de vacanță, cu familia și prietenii dragi! Nu-i stres. «Tata Putin» și «unchieșul Trump» se ocupă serios de «problemă», noi doar admirăm! Că avem ce!”, scrie într-o postare pe Facebook a partidului, din iulie anul trecut.

Liderul Partidului Qanon transmite live aproape zilnic pe pagina sa de Facebook. Temele abordate țin, în majoritate, de teoriile conspirației.

• Partidul Patria - „Planul Cabalei Bancare este foarte clar: DACĂ NU REUȘIM REDUCEREA POPULAȚIEI CU VACCINURILE, atunci activăm NATO într-un RĂZBOI FABRICAT și instigat.”

Un fost consilier local și candidat la Primăria Timișoara, Petrică Folică, este unul dintre fondatorii Partidului Patria și liderul noii formațiuni politice.

Pe pagina sa de internet scrie ca a lucrat la Brigada Antiteroristă. Mesajele transmise de Folică sunt tot din zona teoriei conspirației, antivacciniste, antiglobaliste.

Declară, într-o formulă prezentă aproape în fiecare mesaj pe Facebook, că omenirea se află în al treilea război mondial și că Parlamentul este terorist.

• Partidul LEU - „Partid cu orientare de centru-dreapta și elemente de conservatorism național moderat.”

Cosmin Matache și Andy Constantin Lupu sunt fondatorii noului partid, foști membri ai AUR. Pe profilul lor de Twitter apar aproape exclusiv redistribuiri ale postărilor lui George Simon.

Contactat de G4Media, Matache a fost evaziv în declaraţii, rezumându-se să spună că el şi Lupu nu mai fac parte din AUR „pentru că nu ne mai reprezintă”.

Alegerile vor limpezi apele

Dacă să înființezi un partid e ușor, nu la fel este să te regăsești pe liste la viitoarele alegeri. Condițiile impuse de lege sunt destul de prohibitive și va fi destul de dificil pentru noile formațiuni să strângă numărul de semnături necesar. Iar AUR a capitalizat deja o mare parte din electoratul cu simpatii naționaliste.

Dar pot influența agenda publică, susține Adrian Zăbavă. Se vorbește deja despre ele, se va mai vorbi, e posibil să facă alianțe.

„Trebuie să punem lucrurile în context Nu toate partidele au un obiectiv clar de a câștiga alegerile sau de a intra în Parlament Pentru bună parte din aceste partide, obiectivul lor principal este de a exista și de a influența agenda, de a-și împune ideile pe agendă.

Normal, dacă ar ajunge în Parlament, dacă ar trece pragul electoral, ar fi o reușită extraordinară. Pentru un partid de nișă, conspiraționist, care vizează, de exemplu, ieșirea României din Uniunea Europeană.

Dar în principal scopul lor este să facă multe valuri pe agenda publică și pe agenda media. Astfel încât ușor-ușor să modifice opinia publică, într-un sens sau altul. Ăsta este principalul lor obiectiv astăzi”, explică Adrian Zăbavă.

Nici Valeriu Turcan nu le dă mai multe șanse. Iar motivul este tot AUR care, în opinia sa, a luat deja o mare parte din alegătorii care se regăsesc în aceste idei, care nu depășesc 20% din electorat. Iar ca antidot vede discursul pro-european.

“Uitându-ne la sondaje, putem observa ca plafonul maxim pentru acest curent este undeva in jurul a 20 de procente, din care actualmente AUR ar lua 15-17. Cred că exageram pericolul acestor noi partide. Alegerile viitoare vor clarifica foarte tranșant, cred eu, viabilitatea acestor grupări.

Dar e bine că oamenii vor sa se exprime politic, e și o forma de a testa permeabilitatea societății la propaganda rusă. Uniunea Europeana este o șansă istorică uriașă pentru România, cu atât de multe avantaje încât, dacă actorii politici majori ar acorda timp explicării beneficiilor pentru romani ale apartenenței la Uniune, fără a mai vehicula clișee, vocile anti-europene ar deveni absolut derizorii.

În materie de Uniune Europeană, liderii politici au rămas la nivelul frazelor de lemn de la momentul aderării, 2007. Nimeni nu se înhamă la acest efort pentru că, în realitate, ei nu știu cum să vorbească despre Uniunea Europeana pe întelesul oamenilor.

Dar, într-o zi, cineva va sesiza oportunitatea politică a discursului pro-european și va și ști să explice avantajele uriașe pe care le au românii și România de pe urma apartenenței la Uniune”, a declarat Valeriu Turcan, pentru Europa Liberă

Oameni vechi, partide noi

Pe lista partidelor nou înființate trebuie semnalată și apariția unor partide care se coaguluează în jurul unor foști lideri ai altor grupări politice sau în jurul unor foști deminitari.

Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban sau Dacian Cioloș sunt politicienii care s-au desprins de formațiunile cu care s-au lansat în politică și încearcă, acum, pe cont propriu.

De la ieșirea din închisoare, Liviu Dragnea a înființat deja două partide. În 2021, a anunțat că va face parte din Alianța pentru Adevăr, formațiune condusă de Codrin Ștefănescu, un susținător permanent al său, chiar și când a fost încarcerat. Relațiile dintre cei doi s-au stricat, brusc, în august 2022, când Ștefănescu a anunțat că Dragnea nu mai reprezintă partidul Alianță pentru Adevăr.

A doua încercare a lui Liviu Dragnea de a reintra în jocul politic s-a făcut tot prin intermediul unor foști colaboratori. Ciprian Stoica, fost vicepreședinte al APP, Sever Stana, fost prefect al Capitalei, Nae Valentin Marian, fost consilier local în sectorul 6, Roibu Ionela Cătălina și Grigore Ionuţ Adrian.

Odată cu lansarea partidului, Dragnea a anunțat și cine va fi președinte - fosta sa colaboratoare, ministru de Interne în guvernele PSD, Carmen Dan.

În decembrie 2022, Tribunalul București acceptă cererea celor patru și dispune înregistrarea Partidului România Suverană. Supriza a venit însă de la unul dintre fondatori, Cătălin Stoica, care a atacat decizia Tribunalului. Curtea de Apel București a tranșat, pe 25 aprilie 2023, solicitarea și a decis să întoarcă hotărârea Tribunalului. Liviu Dragnea a rămas, din nou, fără partid.

În tabăra liberală de această dată, în ianuarie 2022, Tribunalul București a admis cererea de înființare a Forței Dreptei, formațiune politică condusă de fostul lider PNL Ludovic Orban.

Orban și-a asumat înființarea noii formțiuni alături de Violeta Alexandru și George Ionescu, și aceștia foșt membri PNL.

Viorica Dăncilă a avut altă strategie. Este președintele unui partid nou înființat, cu fondatori tineri, fără activitate politică anterioară. Partidul Națiune Oameni Împreună (NOI) a fost înscris în registrul partidelor politice în ianuarie 2022 și are declarată o doctrină de centru-stânga.

Trei europarlamentari de pe listele USR-PLUS, Ramona Strugariu, Alin Mituță și Ioan Dragoș Tudorache, au plecat și ei pe cont propriu. În iulie 2022, au înființat un nou partid, Reînnoim Proiectul European al României (REPER). Partidul este fondat, în fapt, de fostul premier, actual europarlamentar, Dacian Cioloș, și îl are copreședinte pe Dragoș Pîslaru, de asemenea europarlamentar.

Și fostul șef adjunct al SIE, Silviu Predoiu, general cu patru stele, și-a făcut partid - Liga Acțiunii Naționale. Fondatori, alături de el, omul de afaceri Constantin Iacov, trecut și prin Pro România, și Alexandru-Gabriel Fieroiu, fost consilier prin mai multe ministere.

Partidul se declară organizație politică de centru, cu orientare social-liberală, ce are în centrul preocupărilor sale cetățeanul, nevoile, așteptările și aspirațiile acestuia.

Analistul politic Valeriu Turcan dă șanse unui singur partid din cele coagulate în jurul unor oameni care au trecut pe la alte formațiuni.

“Ludovic Orban are cea mai mare experiență politica dintre cei menționați, deci în cazul lui văd posibil să își construiască o strategie cu șanse mai mari de succes, chiar dacă nu singur. Cu un plan politic coerent, Ludovic Orban are capacitatea de a articula. Pentru celelalte două formațiuni politice, aș fi mai rezervat, au avut foarte multe oportunități pe care le-au irosit.”