Europa Liberă a dus la laborator pentru analize câteva mostre de miere luate din supermarketurile din România. Rezultatele sunt îngrijorătoare. Mostrele analizate confirmă o investigație a Comisiei Europene care arată că aproape jumătate din mierea importată din țări non-UE este falsificată. Piața românească nu este ferită de fenomenul falsificării. Dimpotrivă, acuză apicultorii. Procesatorii fac precizări.
„Eu cumpăr doar de la târguri tradiționale sau de la mici producători pe care îi cunosc personal. Cred că mierea din supermarket este contrafăcută”, spune Maria. Ea este mamă a doi copii și e preocupată de calitatea hranei lor.
E greu de crezut că toată mierea din supermarket este contrafăcută. Dar, pe lângă consumatorii simpli, experții și reprezentanții autorităților de control spun ca au motive să pună la îndoială măcar parțial calitatea ei.
Dezbateri intense au loc pe forumurile de apicultori și consumatori, unde se invocă calitatea necorespunzătoare a mierii din comerț, mai ales a amestecurilor care conțin miere provenită din afara UE. Se discută și despre metode de recunoaștere a mierii autentice.
Europa Liberă a verificat direct în laborator calitatea mierii de la raft. Am ales șase borcane aflate la vânzare în trei supermarketuri diferite din Cluj-Napoca. Sunt borcane care conțin amestecuri de miere de albine provenită din țări UE și non-UE. Primul semn de întrebare e prețul. Specialiștii spun că sunt unele sunt prea ieftine ca să fie vorba de miere autentică. Experții mai spun că probabilitatea să găsim probleme e mai mare la amestecurile de miere care provine din afara UE.
Am dus cele șase mostre la Laboratorul de Control al Calităţii Produselor Apicole, APHIS, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, certificat RENAR.
În tabelul de mai jos sunt menționate sintetic rezultatele analizelor de laborator.
Rezultatele complete ale analizelor - 1, 2, 3, 4, 5, 6.
Conform rezultatelor, cele în cele două borcane etichetate de Apicola Moș Costache drept „miere de salcâm” nu se află în realitate miere de salcâm. Buletinul de analiză notează: „polenuri de floarea soarelui, rapiță, păpădie, morcov sălbatic, tei. Se regăsește în cantitate mare un tip de polen neidentificat. Extrem de rar polen specific de salcâm.”
Am solicitat experților laboratorului să interpreteze aceste rezultate.
Dr. ing. Otilia Bobiş este Managerul de Calitate al Laboratorului de Control al Calităţii Produselor Apicole, APHIS Cluj-Napoca.
„În momentul în care la analiza palinologică nu găsim deloc salcâm, dar găsim alte o sută de sortimente de polen sau tipuri de polen și predomină, să zicem rapiță, atunci nu mai putem eticheta acea miere ca miere de salcâm.”
Analizele mai arată că în 3 mostre luate din borcane care conțin miere de salcâm (Apicola Moș Costache), miere polifloră (Apidava) și miere polifloră (ApisRom), cantitatea de enzime este insuficientă (indicele diastazic necorespunzător).
Otilia Bobiş precizează că enzimele sunt elementul esențial pentru care mierea este considerată un „aliment viu”.
Cantitatea insuficientă de enzime poate indica procesare sau depozitare necorespunzătoare.
„S-ar putea să fie veche. Trebuie să fim atenți pentru că acest compus de enzime este scăzut. Din ce am analizat, avem un conținut de enzime sub limita minimă și un conținut de hidroximetilfurfural care se apropie, la unele dintre ele, de limita maximă. E sigur [miere] încălzită, pentru că atunci când faci un amestec, trebuie să o aduci la o anumită temperatură.”
În interviul video de mai jos, dr. ing. Otilia Bobiş, Managerul de Calitate al Laboratorului de Control al Calităţii Produselor Apicole, APHIS Cluj-Napoca, interpretează în detaliu rezultatele mostrelor de miere analizate.
Europa Liberă a contactat compania Apicola Moș Costache pentru a comenta rezultatele de laborator. Compania ne-a transmis că rezultatul analizelor legate de prezența izolată a mierii de salcâm în borcanele etichetate ca „miere de salcâm” nu este 100% relevant pentru determinarea sortimentului de miere. Compania ne-a oferit propriile analize de laborator. Pot fi consultate aici și aici.
La rândul lor, reprezentanții Apidava spun că firma are propriile analize certificate de laborator, care indică parametri care respectă toate standardele legale. Compania ne-a oferit propriile analize de laborator. Pot fi consultate aici.
Ulterior publicării articolului, compania a solicitat Europa Liberă publicarea unor precizări privind rezultatele analizelor de laborator:
„După cum rezultă chiar din conținutul raportului de încercare prezentat, acesta nu este acreditat RENAR pentru interpretarea rezultatelor. Laboratorul în cauză este acreditat strict pe metodele de analiză utilizate. Prin urmare mențiunea de Indice diastazic ”necorespunzător” prezentată în acest document nu provine de la un laborator acreditat să facă astfel de interpretări, și poate induce publicul larg în eroare. Precizăm că în Raportul de încercare RI577-2 emis de laboratorul USAMV CLUJ „Aphis”, parametrul indicele diastazic determinat cu valoare de 9DN, a fost interpretat ca fiind „necorespunzător” conform STAS-ului românesc 784-2/2009, deși legislația aplicabilă în materie este Directiva Europeană a mierii nr. 2001/110/CE, așa cum a fost modificată prin Directiva 2014/63/UE a Parlamentului European.
Conform acestui text de lege, în Anexa II sunt prevăzute condițiile de calitate pentru miere, iar pentru parametrul Indicele diastazic este prevăzut minim 8 (în general, cu excepția mierii pentru industrie). Prin urmare, un indice diastazic de 9, astfel cum este precizat în Raportul de încercare că a avut mierea poliflora Roua Florilor lot 639.5.2 analizat, este absolut CORESPUNZĂTOR conform legislației europene în vigoare aplicabile, iar legislația europeană are prioritate față de legea națională.
Precizăm că în același Raportul de încercare RI577-2 emis de laboratorul Aphis, un parametru este interpretat conform Dir. Europene 110/2001/EC, iar ceilalți 3 parametri determinați sunt interpretați conform STAS 784-2/2009, deși nici una din metodele de analiza acreditate pentru aceste determinări nu sunt metodele prevăzute în STAS 784-3/2009. Pe de altă parte, STAS-ul românesc este învechit, și nu a mai fost revizuit din anul 2009, în timp ce legea europeană a fost adusă la zi în anul 2014 pentru a corespunde noilor metode și standarde”, au transmis reprezentanții Apidava.
Similar, reprezentanții ApisRom afirmă că firma respectă toate cerințele de calitate a mierii pentru că un mare procesator nu își permite să își riște afacerea. Ei precizează că toate loturile de miere pe care firma le vinde sunt testate în propriul laborator certificat și că, atunci când apar posibile neconformități, analizele trebuie reluate pentru confirmare.
Precizăm că analizele comandate de Europa Liberă sunt analize de bază. Potrivit experților, acestea acoperă o mică gamă a parametrilor care pot confirma sau nu autenticitatea și contaminarea mierii cu substanțe străine.
De ce se încălzește mierea?
Încălzirea mierii vândută în supermarketuri este o practică larg răspândită spun specialiștii. Mierea poate fi încălzită fără efecte negative până la 42-45 de grade. Dacă temperatura de încălzire depășește acest prag, încep să se distrugă enzimele din miere și, pe măsură ce temperatura crete, apare în cantitate tot mai mare un compus periculos pentru sănătate, hidroximetilfurfural.
Și atunci, de ce totuși producătorii încălzesc mierea?
- Pentru a amesteca mierea provenită din surse multiple, diferitele tipuri de miere se încălzesc industrial. Orice produs care conține miere din mai multe surse și e ambalat în cantități industriale este obligatoriu încălzit, avertizează specialiștii.
- Consumatorii preferă miere lichidă. În consecință, producătorii și procesatorii încălzesc mierea cristalizată pentru a-i reda aspectul lichid. Asta deși cristalizarea mierii e un indiciu al autenticității.
- Un alt motiv, invocat de procesatori, este că mierea venită de la apicultori poate conține impurități sau obiecte străine, motiv pentru care trebuie filtrată. Filtrarea nu se poate face decât dacă mierea este încălzită și fluidizată.
Ce spun autoritățile?
Într-un răspuns la solicitarea Europa Liberă, Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor transmite că, în 2023, a descoperit peste 1.300 de kilograme de miere cu probleme, din cele 5.340 de kilograme verificate. E vorba de aproximativ 25% din cantitate.
Printre abaterile constatate de ANPC se află:
- vânzarea mierii în ambalaje deteriorate;
- etichetare care poate induce consumatorul în eroare;
- înscrierea unor afirmații abuzive „PRODUS 100% NATURAL”, și cu litere mai mici „fără zahăr, fără aditivi”, în condițiile în care, legal, mierea este definită ca un produs 100% natural și la care este interzis adaosul de zaharuri și aditivi;
- lipsa precizării originii mierii;
- declarații nutriționale eronate;
- abateri privind condițiile de depozitare.
De cealaltă parte, președintele Asociaţiei Pro Consumatori (APC România), Costel Stanciu, estimează că falsificarea afectează 30% din cantitatea de miere de pe piața românească.
„Sunt doua feluri de falsificare: [procesatorii] amestecă miere și o vând la prețul mierii celei mai scumpe. De exemplu amestec tei cu salcâm și o vând ca miere de salcâm, că are prețul cel mai mare. A doua categorie este cea falsificată cu glucoză industrială, siropuri și alte substanțe care nu au nimic de-a face cu mierea.”
Informațiile Autorității Naționale Sanitar-Veterinare transmise către Europa Liberă descriu o situație mult mai optimistă. Astfel, în 2022, autoritatea a verificat la nivel național 155 de probe de miere, din care doar 3 nu au corespuns parametrilor legali.
În schimb, anunță ANSVSA, în 2023, inspectorii autorității au respins la import peste 40 de tone de miere originară din China, din cauza unor suspiciuni de fraudă alimentară.
Potrivit ANSVSA, importurile de miere din China au fost de 2.650 de tone în 2022. Importurile totale din țări non-UE au fost de aproximativ 4.000 de tone. Comparativ, producția internă de miere în 2022 a fost de 13.000 de tone de miere.
Aceeași sursă precizează că, până în aprilie 2023, România a importat din China 460 de tone de miere, iar din Ucraina aproape 950 de tone.
Care e problema cu mierea din China?
Experții, apicultorii și oficiali implicați în subiect sunt îngrijorați de calitatea mierii din China. Îngrijorările sunt confirmate de ancheta Comisiei Europene, care constată cele mai multe nereguli la mierea importată în UE din țara asiatică.
Se discută inclusiv despre hale imense din China în care albinele ar fi hrănite direct cu siropuri din care se produce mierea. „Albine care nu văd câmpul”, e una dintre expresiile care ar descrie situația. De asemenea, mierea ar fi filtrată atât de fin încât dispar particulelor de polen care îi arată originea adevărată.
De altfel, specialiștii atrag atenția că metodele de falsificare a mierii au devenit atât de subtile și greu de identificat încât nici laboratoarele nu mai pot identifica neregulile.
Cum se poate apăra consumatorul de fals și calitate slabă a mierii?
Etichetarea e marea problemă spun mulți specialiști. În acest moment pe etichetele din supermarketuri sunt inscripționate diverse descrieri. Sunt texte în care se precizează sursa UE și Non-UE. Insuficient, spun specialiștii. „Proveniența UE și Non-UE nu dă informații utile, înseamnă că sursa e din toată lumea.”
Reglementările europene cer ca pe etichetele care conțin amestec de miere să fie precizate țările de proveniență a mierii din amestec. Din observațiile reporterilor Europa Liberă, această condiție e doar parțial respectată.
Chiar și așa, tot nu e suficient, spun specialiștii și apicultorii. Eticheta ar trebui să conțină și procentele de miere din fiecare sursă. Apicultorul Bogdan Manolache e de părere că etichetarea corectă ar schimba mult piața mierii, pentru că oamenii ar ști clar ce cumpără.
„Statul român ar trebui să ne protejeze mai bine, să îi pună pe procesatorii și producătorii care pun mierea pe raft în supermarket să ne dea informații mai multe și mai clare. Și scrise mai mare. Când e scris pe etichetă mic și mult, deja sunt semne de întrebare.”
Un alt posibil indicator este prețul, spune Costel Stanciu de la APC Romania. E mai probabil ca o miere mai scumpă să fie una autentică, dar prețul nu e neapărat o garanție.
„Din punctul de vedere strict al prețului, 40-50 de lei/kilogram e un preț corect. La cea ecologică, în jur de 60 de lei kilogramul”, spune Costel Stanciu de la APC România.
Video: Cum putem evalua calitatea mierii la raft
Și nu în ultimul rând, o metodă de protecție în fața falsificărilor, spune Constantin Dobrescu, este cumpărarea mierii direct de la producător:
„Apicultorul trebuie să aibă stupi, să aibă clienți, să fie recomandat de alți apicultori. Riscul de a fi păcălit, în calitate de client, este de mii de ori mai mic dacă iei miere direct de la producător, decât dacă o iei din retail.”
