Anul trecut în decembrie, medicul primar de obstetrică ginecologie Roxana Bohîlțea a lansat, alături de alți medici, Societatea Română de Medicină Preventivă cu scopul promovării medicinei preventive în bolile oncologice şi cronice.
Medicii spun că 40% dintre decesele cauzate de tumorile canceroase sunt prevenibile.
Roxana Bohîlțea consideră că mortalitatea în cazul cancerului de sân ar putea fi mult mai mică dacă femeile ar fi programate să își facă mamografie, la fel cum se întâmplă, de exemplu, în sistemul francez de sănătate.
„Suntem printre puținele țări din Europa care nu au screening pentru cancerul de sân, în contextul în care este principala cauză de mortalitate. Spre deosebire de alte țări, la noi mamografia de screening nu se decontează de către sistemul național de asigurări de sănătate”, spune președinta Societății Române de Medicină Preventivă, în interviul pentru Europa Liberă.
În mod normal, femeia ar trebui să facă mamografie odată la doi ani începând cu 40 de ani, în prezent însă cele care aleg să facă o astfel de examinare a sânilor o fac pe banii lor.
„Partea tristă pentru România este că, în contextul în care avem o incidență redusă a acestei boli, avem o mortalitate cu mult mai mare decât cea a mediei europene. Asta pentru că diagnosticul patologiei se pune în stadii avansate, ceea ce face tratamentul dificil, iar speranța de viață scade”, mai spune Roxana Bohîlțea.
1. De ce e nevoie de o Societate Română de Medicină Preventivă? De unde această idee?
Roxana Bohîlțea: Pentru că este o necesitate majoră pentru România. Așa cum întreg conceptul de screening și prevenție trebuie să devină o prioritate pentru sistemul medical românesc. Pentru toate statele din Uniunea Europeană medicina preventivă este o prioritate. Este momentul să devină și pentru România.
În ultimii 10 ani, prin studiile pe care le-am făcut inclusiv la doctorat am analizat modul în care funcționează prevenția și screening-ul în Europa, cerințele mondiale pe acest domeniu și în mod concret ce s-ar putea face în România și ce trebuie făcut cu celeritate în România pentru ameliorarea stării de sănătate a populației.
2. Când auzim de viață sănătoasă ne gândim la nutriție și sport. Când vine vorba de medicină preventivă la ce să ne gândim?
Roxana Bohîlțea: Medicina preventivă face ca bolile să fie diagnosticate în stadii incipiente, acesta este unul dintre elemente. În al doilea rând, decelează în populația generală acea grupă de risc crescut pentru o anumită patologie.
Altfel spus, facem screening în rândul populației sănătoase asimptomatice pentru a depista boli și leziuni cu potențial de transformare în cancer sau în boli cronice, astfel încât putem să ne adresăm într-un stadiu subclinic sau incipient al bolii, ceea ce crește șansele de tratament și de vindecare.
Medicina preventivă cuprinde tot ceea ce înseamnă prevenție în toate domeniile.
Vorbim de screening și prevenție și diagnostic precoce în bolile neoplazice, dar vorbim și de prevenția bolilor cardiovasculare, de screening neonatologic. Deci toate aceste lucruri sunt menite să atragă consecințe terapeutice în stadii incipiente, astfel încât să evităm formele avansate ale bolilor cronice și ale celor canceroase.
3. România e printre primele țări în Europa la diverse tipuri de cancere, cum e cel de sân sau ovarian, la bolile cardiovasculare, de exemplu. Nu avem o cultură a prevenției, nu mergem la timp la medic? Sau e vorba de sistemul de sănătate mai degrabă care nu ne ajută?
Roxana Bohîlțea: Eu cred că românii sunt destul de maturi încât să aibă grijă de sănătatea lor. Și cred că românii vor răspunde în momentul în care vor fi chemați la medic și când politica de sănătate va fi îndreptată către grija pentru pacienți.
De exemplu, screeningul de colon sau mamografia nu trebuie să fie grijile pacientului. Acestea trebuie să fie grijile sistemului nostru sanitar.
Avem o incidență mai redusă a cancerului de sân, dar acesta ocupă primul loc în cauzele de mortalitate la femei.
Și aș vrea să vă dau exemplul Franței, unde pacientul primește invitație pentru screening, iar apoi este programat. Cu scrisoarea de invitație, francezul se poate prezenta direct la unitățile sanitare răspunzătoare pentru efectuarea investigațiilor. Merge fie la laboratoare acreditate pentru recoltare, fie la medicul de familie pentru recoltarea cotestului, de exemplu, pentru screening-ul cancerului de col uterin, cotest reprezentat de asocierea examenului Papanicolau și testarea HPV.
Acolo există o rețea de screening care se ocupă cu emiterea acestor invitații. După care rezultatele testării ajung simultan la medicii din rețeaua de screening și la medicii de familie, astfel încât ei se asigură că un pacient cu risc de boală gravă nu rămâne nedescoperit.
În Franța, în cazul în care pacientul nu se prezintă la medic după primirea scrisorii de invitație, acesta va fi notificat și a doua oară, iar dacă nici acum nu se prezintă la medic, pacientul nu va mai beneficia de gratuitatea testelor.
Poate că noi, ca români, nu avem cultura prevenției, dar suntem obligați să ne construim această cultură a prevenției.
4. Ca medic ginecolog și obstretician, ce ați observat în privința cancerului de sân? La ce vârstă ar trebui ca femeile să facă o mamografie și ce importanță are?
Roxana Bohîlțea: În ceea ce privește cancerul de sân lucrurile sunt tragice la noi. Noi, ca popor, suntem înzestrați cu o genetică bună. Comparativ cu țările europene, avem o incidență mai redusă a cancerului de sân. Dar cu toate acestea, cancerul de sân ocupă primul loc în cauzele de mortalitate la femei.
Partea tristă pentru România este că, în contextul în care avem o incidență redusă a acestei boli, avem o mortalitate cu mult mai mare decât cea a mediei europene. Asta pentru că diagnosticul patologiei se pune în stadii avansate, ceea ce face tratamentul dificil, iar speranța de viață scade.
Suntem printre puținele țări din Europa care nu au screening pentru cancerul de sân, în contextul în care este principala cauză de mortalitate. Spre deosebire de alte țări, la noi mamografia de screening nu se decontează de către CNAS.
În toate țările lumii, femeile încep să facă mamografie la vârsta de 50 de ani. Dar această vârstă începe să scadă. Asociația Americană de Medicină Preventivă a fost prima care a semnalat faptul că între 40 și 50 de ani incidența cancerului de sân este similară cu cea înregistrată între 50 și 55 ani.
În programul european actual pentru prevenirea cancerului de sân este prevăzută limita de 45 de ani pentru debutul screening-ului prin mamografie.
Pasul cel mai important este să implementăm aceste acest screening pentru cancerul de sân și în România. Societatea Română de Medicină Preventivă exact acest proiect îl are în vedere – înființarea centrelor de screening.
5. Nici la cancerul de col uterin nu stăm mai bine. Comparativ cu alte state europene incidența acestui tip de cancer e mult mai mare în România – 32,3% la o sută de mii de femei față de 12,8% cât este media în UE. De ce avem această situație, în condițiile în care există și vaccin antiHPV?
Roxana Bohîlțea: O explicație este că screeningul pentru cancerul de col uterin este de asemenea deosebit de slab reprezentat. Avem o rată de participare la screening de 14,2%. În raportul Uniunii Europene privind cancerul de col uterin, figurăm cu o rată de testare efectivă de 9,2%.
Din păcate, din 2003 suntem primii la mortalitate pe cancerul de col uterin între țările europene, în condițiile în care prin vaccinare toate țările europene, SUA și Australia au reușit să scadă incidența cancerului de col uterin.
La noi, programul de vaccinare funcționează de asemenea deficitar. Avem o rată de sub 10% de de vaccinare în România a populației țintă eligibile între 11 și 18 ani, exclusiv sexul feminin, ceea ce este de asemenea insuficient pentru situația particulară a României în ceea ce privește cancerul de col uterin.
Dacă am avea centre de screening, acest program de vaccinare ar putea fi preluat.
Ideea este că femeia din România nu trebuie să se adreseze ea sistemului medical pentru screening, ea ar trebuie doar să răspundă chemării la screening.Roxana Bohîlțea
Ideea este că femeia din România nu trebuie să se adreseze ea sistemului medical pentru screening, ea ar trebuie doar să răspundă chemării la screening.
Eu am convingerea că o va face în momentul în care va avea disponibilitatea, pentru că și în acest moment medicul de familie trimite femeile la screening pentru cancerul de col uterin, adică îi dă trimitere pentru testul de Papanicolau, dar în momentul în care femeia se programează i se spune că fondurile sunt insuficiente.
În plus, pentru screening-ului prin testul de Papanicolau se adresează femeile din mediul urban, femeile care au venituri mari și femeile care sunt cu nivele superioare de educație. Sunt discrepanțe foarte mari între mediul rural și mediul urban.
6. Cum am putea să schimbăm situația și statisticile privind atât cancerele de sân și col uterin, cât și alte tipuri de cancer? Care sunt soluțiile pe care le văd medicii alături de care ați înființat Societatea de Medicină Preventivă?
Roxana Bohîlțea: Din decembrie anul trecut, avem acest program național de combatere a cancerului, pentru care Ministerul Sănătății consideră că încă are nevoie de timp pentru metodologia și normele de utilizare. Eu consider că pentru România este târziu să se mai gândească la centre pilot de screening. Este imposibil să recuperăm acest decalaj față de programele de screening din UE.
Avem nevoie de o rețea de centre regionale de screening, care să aibă în subsidiar centre fixe și mobile orășenești. Pacientul odată depistat pozitiv la screening, adică i s-a găsit o leziune pre-neoplazică, el trebuie să fie ghidat. Trebuie făcut traseul pacientului în sistemul sanitar.
Ori, tocmai lipsa de informatizare a sistemului medical este cea care face să nu avem registru funcțional de cancer, registru de screening, să nu avem comunicare între diverse niveluri de asistență medicală, astfel încât pacientul chiar cu un screening efectuat este pierdut, dacă nu este redirecționat mai departe către un centru de diagnostic și tratament.
7. Practic, ne spuneți că acum dacă pacientul are un diagnostic de cancer este lăsat să se descurce singur?
Roxana Bohîlțea: Exact, aceasta este marea problemă. Singura soluție la acest moment sunt centrele de screening și preluarea acestei responsabilități de către Ministerul Sănătății, care trebuie să dezvolte această rețea de screening, iar Societatea Română de Medicină Preventivă îi poate pune la dispoziție întregul proiect, pentru că îl avem creat până la nivel de număr de cabinete și de personal necesar pentru fiecare zonă, astfel încât să asigurăm simultan screening-ul integrat al tuturor formelor de cancer pe care trebuie să le să le scanăm.
8. În alte țări europene există un registru de onco-genetică pentru pacienții care au avut în familii cazuri de cancer. În ce măsură factorul genetic poate determina un cancer?
Roxana Bohîlțea: La cancerul sân, de exemplu, există o componentă genetică în anumite situații și pacientele care sunt testate ar trebui să aibă la dispoziție medic genetician care să le să le consilieze și să facă anamneza întregii familii și să testeze mutațiile responsabile de apariția cancerului la vârstă tânără și a formelor grave.
9. Cât de importantă este nutriția în prevenția cancerului mamar și a cancerului de col uterin, a cancerelor ginecologice în general?
Roxana Bohîlțea: Din păcate, cancerul de col uterin este un cancer datorat aproape exclusiv prezenței virusului HPV, motiv pentru care factorul alimentar în această formă de cancer are o contribuție redusă.
Cu toate acestea, fumatul are rol de factor precipitant, crește rata de multiplicare a virusului și scade imunitatea de luptă împotriva virusului, astfel încât precipită trecerea la leziuni preneoplatice și la forme de cancer.
În ceea ce privește cancerul de sân, el are ca factor de risc semnificativ obezitatea, consumul de zaharuri, consumul de dulciuri. S-a demonstrat că toți acești factori de risc sunt mai importanți chiar decât factorul genetic. Mutațiile de BRCA1 și BRCA2 sunt mult mai rare decât obezitatea. De asemenea, obezitatea este implicată în apariția cancerului de endometru.
10. Cu toate că este gustoasă, știm că mâncarea românilor este în general grasă și grea. Așadar, pentru că mâncăm prost ne putem îmbolnăvi?
Roxana Bohîlțea: Să știți că mâncarea tradițională românească ne ajută în realitate foarte mult. Așa se și explică în mare parte incidența mai redusă a cancerului de sân, de exemplu.
Ceea ce ne ține în loc este de fapt depistarea precoce a cancerului în lipsa unui screening, ceea ce ne ține în loc ca să fim o societate mai sănătoasă decât media Uniunii Europene.
Însă, lipsa de mișcare este o altă problemă. Faptul că programul de lucru al românului este prelungit și nivelul de stres este mare în general, faptul că în România calitatea vieții este scăzută, toate aceste lucruri contribuie la apariția cancerelor.
