AUR și USR au votat împotrivă. În schimb, AUR și Forța Dreptei au anunțat că vor ataca legile la Curtea Constituțională.
Cadrele didactice care lucrează în medii defavorizate vor beneficia de o primă echivalentă cu cinci salarii minime brute pe țară, a anunțat luni ministrul Educației, Ligia Deca, la dezbaterile de adoptare a legilor Educației.
De asemenea, va fi redusă cu două ore pe săptămână norma didactică de predare şi instruire practică pentru personalul didactic cu o vechime în învăţământ de peste 15 ani şi gradul didactic 1, fără diminuarea salariului, iar la pensionare va fi acordat o primă echivalentă cu două salarii de bază.
Totodată, directorii și inspectorii vor primi mai multe zile de concediu.
Votul a fost dat în ziua în care peste 100.000 de profesori din România se află în grevă generală, nemulțumiți de salarii.
Doctoratele, publice înainte de susținerea examenului
Proiectul de lege pentru învățământul superior prevede publicarea pe o platformă naţională a tezelor de doctorat pentru o perioadă de 90 de zile, înaintea susţinerii examenului.
„Proiectul de lege include şi măsuri mai stricte în vederea întăririi eticii în mediul academic acestea fiind bazate pe două componente importante: existenţa unui sistem clar şi transparent de sancţiuni pentru orice abateri de la prevederile legale pentru toţi cei implicaţi în procesul educaţional, inclusiv palierul decizional şi doi – publicarea pe o platformă naţională a tuturor tezelor de doctorat pentru 90 de zile, înaintea susţinerilor, cu respectarea drepturilor de autor”, a spus Deca.
În acest fel, spune Deca, oricine poate formula observații privind posibile abateri de la standardele de etică, pentru a putea preveni astfel orice suspiciune cu privire la originalitatea sa, după acordarea titlului.
În schimb, USR și Forța Dreptei, care au anunțat că vor ataca legile la CCR, spun că aceste prevederi „protejează fățiș plagiatorii și impostorii, transformă universitățile în feude controlate de persoane protejate politic, conduse de rectori «aleși pe viață»”.
Consorții universitare în regim dual cu fonduri europene
În ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii și o mai bună corelare între învățământ și viitorul job, în noile legi a fost introdus învăţământul superior în regim dual şi constituirea de consorţii universitare pentru învăţământ dual.
„Măsura este una extrem de aşteptată de mediul economic şi se bucură de o alocare consistentă din fonduri europene”, a spus ministrul Ligia Deca.
De asemenea, spune ministrul, universităţile vor putea majora salariul de bază pe criterii de performanță.
Alte prevederi ale noilor legi:
- Universităţile pot majora salariul de bază în funcție de performanță;
- Participarea la activități specifice din cadrul departamentului, şcolii doctorale, facultăţii va fi inclusă în norma didactică;
- Cadrele didactice şi de cercetare care se pensionează vor primi în plus, din bugetul Ministerului Educaţiei, două salarii raportate la ultimul salariu de bază;
- Comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei pot avea în componenţa lor şi câte un membru al federaţiei sindicale din învăţământul superior de stat;
- Angajaţii operatorilor economici care sunt implicaţi în programele de învăţământ superior dual sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit.
- Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învăţământ pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 ore la 16 ore pe săptămână.
- Înființarea Programului Naţional de Stimulare a Eficienţei Didactice şi a unui Fond de premiere pentru activitate suplimentară la dispoziţia directorului, în limita a 2% din fondul de salarii, crescând astfel autonomia şcolilor în a recunoaşte meritele celor performanţi.
Proiectele Legilor Educației au trecut pe 10 mai de plenul Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi de la PSD, PNL și UDMR și voturi împotrivă de la USR și AUR.
Ministrul a susținut la votul din Cameră că pachetul de legi ar fi rodul muncii echipei sale „cu ajutorul întregii societăţi”, unul de „reforme coerente, măsuri predictibile”.
Și PSD a susținut că propunerile adoptate sunt rezultatul consultării maselor, dar care s-au adresat partidului care conduce Comisia de Învăţământ de la Camera Deputaţilor. Natalia Intotero, președintele comisiei, a spus că a primit peste 1.000 de propuneri din toată țara, iar unele dintre acestea au devenit amendamente.
Ce schimbări au adus noile Legi ale Educației după adoptarea lor la Camera Deputaților:
- Colegiile naționale ar putea organiza admitere la liceu pentru jumătate din locuri;
- Religia ar fi disciplină opțională la bacalureat;
- Înfiinţarea de cabinete medicale şi cabinete medicale stomatologice până la în anul 2027 pentru toate instituţiile de învăţământ speciale din România, iar până în anul 2030 pentru toate celelalte instituţii de învăţământ de masă;
- Sălile de clasă să fie dotate cu camere video, cu acordul părinţilor, pentru combaterea violenței în școli;
- Elevii care comit abateri disciplinare grave să poată fi exmatriculați și mutați la alte școli;
- Durata mandatului de rector este de 5 ani pentru maxim două mandate;
- Vor fi considerare abateri de la normele de etică „diferenţele de concepţie teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferenţele de interpretare a datelor, precum şi diferenţele de opinie".
USR și Forța Dreptei vor ataca legile adoptate la Curtea Constituțională
Uniunea Salvați România și Forța Dreptei vor ataca la CCR noile Legi ale Educației pe motiv că acestea încalcă principiul egalității în drepturi, dreptul la învățătură, la viață privată și dreptul de proprietate publică.
USR și Forța Dreptei vor invoca în sesizare și o serie de motive legate de procedură, insecuritate juridică, greșeli de redactare, terminologii eronate și paralelisme legislative.
„În forma actuală, aceste legi înrăutățesc ceea ce mergea deja prost în Educație, de aceea le vom ataca la CCR”, a anunțat președintele USR Cătălin Drulă într-un comunicat remis presei luni după adoptarea pachetului de legi.
În opinia sa, „noile legi vor duce la instituirea unui sistem al «specialilor» chiar din școală prin introducerea un sistem dual de admitere în liceu, vor favoriza elevii din familii cu bani în detrimentul celor care nu-și vor permite meditații, vor reduce gradul de incluziune al elevilor și nu vor rezolva problema abandonului.”
Cele două partide spun că vor folosi toate mijloacele pentru a bloca „aceste proiecte de legi fără viziune și care cel mult ne vor ține pe loc încă niște zeci de ani de acum încolo”. Legile, spun contestatarii lor ar crește controlul politic asupra celor care administrează școala românească.
