Printre problemele noii legislații, spune Mircea Miclea, se află continuarea politizării sistemului de învățământ, și absența unor modificări care ar oferi elevilor acces la cele mai bune formule de învățare, în formate moderne, multimedia.
„Inspectoratele sunt înlocuite cu alte instituții cu altă denumire. Agenția de Asigurare a Calității este schimbată. Se înființează tot felul de alte comitete și comiții la nivel județean, care au apoi birouri proprii, finanțări proprii. Toate sunt surse de locuri de muncă pentru clientela politică”, spune Mircea Miclea în interviul pentru Europa Liberă.
Fostul ministru adaugă că, până să funcționeze aceste noi instituții prevăzute în proiectele de lege va trece mult timp.
„Trebuie noi regulamente. Prin urmare, ce se va întâmpla în primii doi ani după ce aceste legi vor fi puse în practică: o brambureală totală din punct de vedere administrativ. Asta va fi prima consecință”, a spus Mircea Miclea.
„A doua consecință este că, practic, sistemul se menține nereformat, adică rămâne exact aceeași salarizare nediferențiată la nivelul profesorilor, care nu stimulează un profesor bun să fie mai bun.”
Despre admiterea la liceu
În noul proiect de lege al învățământului preuniveritar este prevăzută posibilitatea ca liceele cu concurență mare să poată organiza admitere pentru jumătate din locuri repartizate. Examenul va avea loc după Evaluarea Națională.
Profesorul Mircea Miclea susține că o astfel de admitere „nu face decât să mărească inegalitatea de șanse și să îi nedreptățească și mai mult pe cei deja nedreptățiți”.
Nu sunt reduse, ci accentuate diferențele de șanse între rural și urban.
„Nu văd niciun fel de valoare adăugată din punct de vedere al aportului de resursă umană de bună calitate la aceste colegii naționale. Văd însă o mare nedreptate, pentru că este un examen suplimentar pentru care trebuie o pregătire suplimentară, adică meditații suplimentare”, a spus Mircea Miclea.
„E o inegalitate din toate punctele de vedere. Oricum ai privi, tot e nedreptate.”
Fostul ministru al Educației spune că, în prezent, sunt diferențe mari între școlile din mediul rural și mediul urban, iar aceste diferențe nu vor scădea.
„Aceasta este una dintre funcțiile principale ale școlii: de a asigura egalitatea de șanse cât de cât. Adică vin copii din medii socio-economice extrem de avantajoase și alții din medii extrem de dificile, iar școala trebuie să le ofere cunoștințele astfel încât să aibă șanse aproape egale pe piața muncii sau în viață. Din păcate, școala nu face acest lucru, ci accentuează diferențierile”, crede Mircea Miclea.
Mircea Miclea spune că diferențele dintre mediul rural și urban pot fi micșorate, dacă lecțiile celor mai buni profesori din țară, de la clasa întâi până la clasa a 12-a, ar fi înregistrate și puse pe o platformă multimedia la care să aibă acces toți copiii.
„Pentru fiecare lecție, de exemplu, poți să ai mai multe variante. Dacă ai lecția Teorema lui Pitagora, poți să ai o variantă de predare pentru un elev obișnuit, poți să ai o altă variantă de predare pentru un elev excepțional, în care îi dai resurse suplimentare, exemple suplimentare și poți să ai a treia variantă de învățare remedială”, spune Mircea Miclea.
O astfel de platformă este prevăzută în legea actuală( legea 1/2011), dar nu a fost pusă niciodată în aplicare.
Doar trei ani de liceu și Religie la BAC
Dacă ar fi fost ministru al Educației, Mircea Miclea spune că ar fi păstrat structura legii 1/2011, al cărei autor este, în care clasa IX-a ar fi fost la gimnaziu, iar liceul ar fi fost de doar 3 ani.
„După 10 ani de studiu se poate da un examen, pentru că, după aceea, la vârsta de 16 ani, poți să intri direct pe piața muncii dacă dorești, conform legislației internaționale și naționale. Ăsta e și sistemul finlandez, pe care adesea îl dăm ca exemplu.”
În privința bacalaureatului, la care elevii ar urma să poată alege Religia ca materie opțională, după cum arată amendamentele trecute de Camera Deputaților, Mircea Miclea spune că o astfel de materie la BAC „nu era deloc necesară”.
„Dar nu se pune problema necesității, se pune problema cine are mai mare putere de influență în această țară asupra politicienilor. Biserica are o mare putere de influență. Așadar, interesele ei se vor regăsi în planurile de învățământ și în curiculum. Vor fi 12 ani de religie și vor fi mai puțin de 12 ani de matematică sau de fizică sau de chimie”, arată Miclea, care subliniază că noile legi cuprind prevederi „în funcție de interesele celor care au putere sau care sunt la putere”.
În privința legii pentru învățământul universitar, care prevede pedepsirea celor care vând sau facilitează cumpărarea de lucrări de diplomă de orice fel, Mircea Miclea spune că de fapt se caută „un țap ispășitor”, în loc să să se reorganizeze modul în care se dau doctoratele în interiorul universităților, modul în care se organizează masteratele și licențele.
„Vă reamintesc că în legea din 2011 era scris un articol explicit ca la fiecare 5 ani universitățile să își facă evaluarea școlilor doctorale. Dar, în complicitate cu ministerul nicio universitate n-a făcut această evaluare care trebuia să fie publică”, mai spune Mircea Miclea.
Nota pentru actualul sistem
Fostul ministru spune că în sistemul actual de educație sunt și profesori care fac lucruri bune, dar și profesori care sunt de slabă calitate, tocmai de aceea e greu să facă o evaluare globală.
„Dar dacă e să dau o evaluare a întregului sistem de educație, atunci aș merge spre nota 6-7. Sistemul în continuare funcționează la limita de supraviețuire, dar funcționează”, conchide Mircea Miclea.
