Faptul că peste 700.000 de angajați români beneficiază de asigurările de sănătate, însă nu plătesc pentru ele, „a decredibilizat conceptul de solidaritate, obligativitate și justiție socială al asigurărilor sociale de sănătate” și a dus la o subfinanțare cronică a sistemului sanitar.
Constatarea aparține chiar Ministerului Sănătății, care în aprilie 2023 a pus în dezbatere publică un proiect (consultă documentul mai jos) privind strategia națională de sănătate 2023 – 2030, dar și planul privind implementarea acesteia.
Strategia descrie punctele nevralgice ale sistemului sanitar din România, dar și viziunea Ministerului Sănătății privind rezolvarea acestora.
Până în prezent, documentul nu a ajuns în Guvern, potrivit verificărilor Europa Liberă. El se află în continuare în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări în care l-am întrebat dacă a prezentat premierului constatările din documentul întocmit de ministerul pe care îl conduce.
Problema excepțiilor de la plata contribuțiilor sociale pentru anumite categorii de angajați a fost intens dezbătută în ultima perioadă, mai ales după ce funcția de premier a fost preluată de liderul PSD Marcel Ciolacu.
Eliminarea excepțiilor de la plata CASS a unora dintre angajați este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și ar trebui să aibă loc până în 2026.
Scopul acestor excepții, introduse în 2018 de PSD, a fost de a stimula sectoarele construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare prin creșterea sumelor nete pe care angajații din acest sistem le primesc.
Ele a creat însă diferențe între sumele nete încasate de angajați din diferite sectoare ale economiei, chiar dacă salariul brut este același.
Iată un exemplu:
Salariu mediu brut în România este de aproximativ 7.000 de lei, din care se plătesc de către angajat și angajator contribuțiile sociale și impozitul.
Contribuția la sănătate pentru această sumă ar trebui să fie de 700 de lei lunar. Angajatul în construcții sau agricultură nu o plătește, însă beneficiază de asigurare de sănătate.
Același angajat beneficiază și de reducerea impozitului pe venit, încă 700 de lei, ceea ce înseamnă că la un salariu brut de 7.000 de lei, un angajat în construcții sau agricultură primește „în mână” 5.500 de lei, în timp ce ceilalți salariați au o leafă de 4.100 de lei.
Despre subfinanțarea sistemului
În timp ce la nivelul guvernului încă nu e clar dacă cei peste 700.000 de români care beneficiază de aceste scutiri le vor mai avea sau nu pe viitor, în Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila documentele oficiale arată că această practică este profund dăunătoare sistemului sanitar, și așa subfinanțat.
În strategia amintită se precizează că, până în prezent, „finanțarea sistemului de sănătate nu a răspuns adecvat obiectivelor acestuia atât din perspectiva cuantumului resurselor bugetare disponibile, cât și a eficienței în utilizarea acestora.”
Urmează, în același document, criticile explicite aduse excepțiilor de la plata asigurărilor.
„Exceptarea unor importante categorii sociale de la plata asigurărilor de sănătate sau neplata de către instituțiile în drept a acestor indemnizații pentru anumite categorii sociale a decredibilizat conceptul de solidaritate, obligativitate și justiție socială al asigurărilor sociale de sănătate, pe de o
parte, iar pe de altă parte a contribuit la subfinanțarea sistemului de sănătate. Impredictibilitatea astfel generată a compromis ex-ante orice demers de planificare pe termen mediu și lung a serviciilor
de sănătate și a alocărilor bugetare aferente.”
Mai mult, la capitolul „obiective specifice” pe care Ministerul Sănătății le propune pentru creșterea veniturilor din sănătate, se menționează explicit „majorarea veniturilor încasate din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, prin eliminarea unor excepții de la plată, concomitent cu asigurarea protecției financiare a persoanelor cu venituri reduse.”
Ministrul Alexandru Rafila nu a avut până acum o reacție publică despre acest subiect.
Dilemele din Coaliție
Prim-ministrul Marcel Ciolacu, în schimb, a vorbit de mai multe ori în ultimele zile despre ceea ce pare a fi o misiune imposibilă pentru Coaliție: să respecte jalonul din PNRR privind eliminarea facilităților pentru angajați fără a supăra reprezentanții sectoarelor economice afectate și, mai ales, pe angajații a căror leafă s-ar putea micșora.
„Nu vom lua o măsură până când nu ne vom aşeza cu actorii principali la masa”, a spus premierul la începutul acestei săptămâni.
„Nu ştiu dacă vom scoate facilitatea anul acesta, nu ştiu dacă vom discuta cu constructorii şi agriculturii astfel încât să avem un calendar de îndeplinire a jalonului în 2026, împreună”, a mai explicat Ciolacu.
Problema nu e doar inechitatea socială despre care se menționează în strategia Ministerului Sănătății, ci și faptul că aceste excepții contribuie la un deficit economic pe care Guvernul României îl suportă din ce în ce mai greu.
În tirul acuzațiilor a intrat în ultimele zile ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a fost criticat în partidul din care provine, PNL, pentru că a vorbit despre eliminarea acestor facilități, invocând presiunile Comisiei Europene.
Nu e vorba doar de contribuții la sistemul de sănătate, ci și de impozitul pe venit de 10% din salariul brut pe care angajații din agricultură, construcții și industria alimentară nu-l plătesc. Lor li se adaugă și cei din IT, care beneficiază doar de reducerea impozitului pe venit.
Ce spun economiștii
De ce ar avea nevoie un IT-ist de această facilitate oferită de stat?, s-a întrebat zilele trecut inclusiv Eugen Rădulescu, fostul director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.
„Unde credeți că există impozite atât de mici în lumea largă încât vreunul din ei să plece? Știu cazuri de oameni care lucrează în IT pentru companii internaționale, stau în țara noastră unde aproape că nu plătesc impozite”, a spus Eugen Rădulescu, citat de HotNews.
Despre situația generală a excepțiilor fiscale, Rădulescu a spus: „Sunt atâtea scutiri, atâtea bonificații, ca să le spun așa, de care beneficiază unele industrii sau unii plătitori de taxe, încât s-a ajuns să existe mai multe categorii de oameni”, a precizat el.
Nu e singurul economist care are aceeași viziune.
Într-un interviu one2one la Europa Liberă, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a criticat și el dur politica statului român în privința fiscalizării din domeniu IT.
„După mine, este de o incorectitudine flagrantă o asemenea situație în IT. Ar fi bine să nu mai aibă acele facilități, pentru că nu se justifică. Te gândești să elimini exceptări pentru agricultură, industria alimentară, construcții. N-ai niciun motiv să continui să persiști în a le accepta pentru sectorul IT.”
Într-o estimare pentru Economedia, Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, spunea că prețul pe care statul român îl plătește pentru excepțiile la impozit pe venit și contribuții fiscale este de 2,7% din PIB.
„Statul român își permite luxul ca aproape 15% din cei care plătesc taxe să fie scutiți de contribuție la sănătate – vorbesc de lucrătorii din construcții, agricultură și industria alimentară. Sunt scutiți de impozit pe venit lucrătorii din IT. Nu poți să susții sistemul public când anumite sectoare beneficiază de facilități”, a spus el pentru sursa citată.
În schimb, reprezentanții sectoarelor care ar putea fi afectate critică o astfel de decizie, despre care spun că ar avea efecte nefaste în piață.
„O eliminare sau o diminuare a facilităţilor în acest moment ar fi extrem de nocivă pentru piaţă, pentru mediul investiţional şi pe următoarea perioadă, un an, un an şi jumătate, sperăm să nu se acţioneze asupra acestor facilităţi”, declarat Cristian Erbașu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.
Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
