În 2023, o femeie a născut pe trotuar, lângă Spitalul Municipal din Urziceni, după ce i-a fost refuzată internarea.
În 2016, Comisia Europeană era pregătită să aloce peste 1 miliard de euro pentru spitalele regionale din România, sublinia pentru Europa Liberă fostul comisar european pentru politici regionale Corina Crețu.
Era prima discuție serioasă, după ce ideea celor opt spitale regionale, rămase între timp trei, fusese lansată în 2005 și reluată în Strategia de Sănătate pentru 2014 - 2020. România nu era însă pregătită să le cheltuiască.
În perioada 2014-2020, am contractat doar 143 de milioane de euro de la UE și am cheltuit sub un sfert. 30 de milioane, strict pentru contractele de proiectare.
La șapte ani distanță, niciun șantier nu este în lucru.
Pentru spitalele din Iași și Cluj a fost finalizată anul acesta proiectarea.
Au fost lansate și primele licitații de supraveghere de șantier și chiar pentru construcții incipiente, în cazul Iașiului.
La Craiova, încă nu e gata faza de proiectare.
Între timp, Guvernul a împrumutat peste 920 de milioane de euro la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru cele trei spitale.
Cea mai mare sumă, aproape 370 de milioane euro, este pentru cel din Craiova.
Alte 1,25 miliarde de euro sunt prevăzute pentru cele trei obiective în Programul Operațional de Sănătate (POS) 2021-2027, aprobat de Comisia Europeană.
La banii din PNRR autoritățile au renunțat tocmai pentru că riscul de a întârzia era prea mare, iar programul impune termen fix de realizare până în 2026.
Proceduri greoaie și costuri suplimentare pentru proiectarea spitalelor
Pentru spitalele regionale din Iași și Cluj a durat mai mult desemnarea unor proiectanți din străinătate, decât realizarea propriu-zisă a proiectelor tehnice. Peste doi ani, mai precis.
„După finalizarea studiilor de fezabilitate (SF), în 2019, a venit perioada de contractare a proiectării, care a fost cu sincope”, admite președintele ANDIS, Adrian Popa.
În cele din urmă, proiectele tehnice pentru Cluj și Iași au fost gata în primăvara acestui an, iar costurile s-au dovedit a fi mai ridicate decât cele prevăzute inițial.
Spitalul din Iași va costa 670 de milioane de euro, iar cel din Cluj, 687 de milioane euro.
Pentru ambele spitale au fost eliberate în acest an autorizațiile de construire.
Pentru spitalul din Craiova, proiectarea nu este încă gata, dar se știu costurile. Aproape 715 milioane de euro.
La toate cele trei spitale au fost lansate începând din primăvară licitațiile pentru dirigenția de șantier.
Mai mult, la Iași a fost lansat și primul lot de lucrări pentru care au fost depuse deja ofertele. Cinci companii și asocieri de firme, toate din România, au intrat în cursă.
„La Iași, sperăm să înceapă construcția efectivă în acest an”, declara la începutul primăverii ministrul Sănătății Alexandru Rafila pentru Europa Liberă.
„Până la final de an vom vedea cel mai probabil prima cupă de pământ excavat”, întărește Adrian Popa, președintele Agenției pentru Administrarea Infrastructurii de Sănătate (ANDIS), cea care va derula toate contractele pentru spitalele regionale.
„Sunt convins că proiectele au intrat pe făgașul accelerării și al construcției. Foarte curând se vor lansa lucrări de construcții și la Cluj și, probabil în aproximativ o lună, și la Craiova”, continuă Popa pe același ton optimist.
„Care spital regional?”
Între timp, cetățenii din cele trei orașe își arată constant indignarea când autoritățile prezintă planuri de șosele conectate la viitoarele spitale.
„Care spital regional?” se întreabă adesea aceștia când văd în loc de șantiere în lucru doar terenuri virane.
„Discutăm constant cu oamenii și cetățenii nu mai au răbdare cu promisiuni neonorate și vor ca astfel de proiecte să fie făcute cât mai repede”, admite președintele Consiliul Județean Iași, Costel Alexe.
Costurile au crescut succesiv. Finalizarea la timp, improbabilă
Optimismul exacerbat al Ministerului Sănătății și al ANDIS este taxat de opoziție.
„Avem o problemă de viziune și de putință, facem cârpeli și aproape deloc proiecte de la zero. Ca aceste spitale regionale să fie gata în 2027 e exclus, poate câte un corp de clădire”, spune tranșant deputatul USR, Emanuel Ungureanu, vicepreședinte în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților.
Președintele Consiliul Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, este la fel de neîncrezător că autoritățile centrale vor putea face în trei-patru ani ce nu au reușit din 2005 până azi.
„Lucrurile nu se pot întoarce, aceste spitale vor trebui făcute pentru că există finanțarea, dar nu cred că se vor face în termenele pe care le anunță guvernanții, nu cred că vor putea să gestioneze aceste șantiere ca să le termine la timpul stabilit.”
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, este ceva mai optimist.
„Să vedem partea plină a paharului, în 2026 sau 2027, Clujul va avea spital regional, proiect de peste 600 de milioane de euro”, spune el pentru Europa Liberă.
Boc amintește și că a aprobat trecerea unui teren de șapte hectare din subordinea MApN în cea a Ministerului Sănătății pentru realizarea acestui spital.
Numai că se întâmpla pe când era premier, în 2012. În 11 ani, Clujul a rămas doar cu transferul.
Șeful CJ Iași, Costel Alexe, admite la rându-i că „este rușinos” că s-a ajuns la zece ani de când spitalele regionale au fost incluse în Strategia Națională de Sănătate pentur 2014 -2020, iar între timp costurile estimate au crescut.
„Cu spitalele regionale am pierdut pe linie. Inițial, aceste spitale erau estimate la aproximativ 250 de milioane de euro fiecare, acum ajung să coste cu aproape 500 de milioane de euro în plus fiecare. Să ne gândim ce putea face România cu acești bani pentru sistemul medical din Iași?
Nu am reușit să atragem din bani nerambursabili măcar 100 de milioane de euro pentru fiecare din ele, iar banii împrumutați de la BEI vor trebui dați înapoi”, subliniază Alexe.
Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, evită să discute despre epopeea spitalelor regionale, dar se laudă cu propriile realizări și lansează o provocare pentru colegii de coaliție.
„Eu am construit spital municipal la Craiova. Asteptăm si guvernul sa performeze în acest domeniu”, a răspuns primarul Craiovei pentru Europa Liberă, cu trimitere la spitalul municipal Filantropia, inaugurat în 2017.
Ministerul Sănătății nu stă prost doar la construcția de spitale, ci și la comunicare. Plimbați de la Ana la Caiafa
Ministerul Sănătății a evitat să ofere răspunsuri la întrebările adresate de Europa Liberă legate de epopeea spitalelor, ratarea absorbției de bani europeni din vechiul exercițiu financiar și motivele pentru care aceste proiecte au trenat ani la rândul.
„În urma primirii punctului de vedere al direcției de specialitate, vă comunicăm că am direcţionat către Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate în vederea analizei aspectelor semnalate şi a identificării modalităţilor legale de soluţionare”, este răspunsul furnizat de minister.
Agenția la care ne-a trimis Biroul de presă al Sănătății se ocupă de spitale doar din 2022. Cine răspunde pentru eșecurile anterioare și pentru banii europeni ratați?
„Capacitatea aparatului administrativ al ministerului e mai mică decât cea a unei administrații locale / județene. Pentru un Spital de Boli Cardiovasculare, la fel de necesar la Iași și asemănător ca amploare, noi am finalizat documentația într-un an, în timp ce pentru spitalul regional a durat aproximativ șapte ani”, răspunde Costel Alexe.
„Din 2014, când au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern cele trei spitale regionale s-au schimbat zece miniștri și a existat o lipsă de continuitate politică, fiecare a considerat de cuviință că trebuie să procedeze altfel decât predecesorii săi”, încearcă el să găsească un motiv pentru lentoarea decidenților.
Președintele CJ Cluj dă vina pe procedurile stufoase.
„Întârzierile au fost cauzate de birocrația și procedurile foarte greoaie ale statului român. Se dispun măsuri la măsuri, ca nu cumva să se fure banul public, dar pe cine e pornit pe direcția aceasta e greu să îl împiedici.
A contat și faptul că nu a existat o finanțare certă, s-a discutat de bani de la buget, apoi de împrumuturi de la Banca Mondială, de fonduri europene...”, susține Alin Tișe.
Emanuel Ungureanu suspectează că, de fapt, decidenții nu au dorit cu adevărat aceste proiecte pentru că ele ar face ca profesorii care conduc secțiile din spitalele județene să-și piardă din influență.
Revenind la planuri și bune intenții, președintele ANDIS, Adrian Popa, în același ton optimist, spune că cele trei spitale regionale vor avea cei mai buni specialiști, vor prelua 100.000 de urgențe, peste 200.000 de cazuri în ambulator și peste 45.000 de pacienți în spitalizare continuă.
Fiecare unitate medicală ar urma să fie dotată cu heliport, tehnologie de ultimă oră și ar avea cele mai moderne surse de energie regenerabilă.
