Ei se aflau în arest la domiciliu din 31 martie, după o decizie a Tribunalului București, atacată fără succes în mai multe rânduri, de avocații lor. În 31 mai, chiar Curtea de Apel a respins contestațiile celor doi la o decizie de menținere a arestului la domiciliu a Tribunalului București.
Vineri, Curtea de Apel București a dispus însă ca fraţii Tate să fie plasaţi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, având mai multe interdicţii, printre care şi aceea de a nu depăşi limita teritorială a judeţului Ilfov şi a Municipiului Bucureşti, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, transmite Agerpres.
Cei doi, care au dublă cetățenie, română și americană, nu au voie să deţină arme şi să se apropie de victimele din dosar sau familiile acestora.
Instanța a luat aceeași decizie, una definitivă şi în cazul celor două tinere din România, complice ale britanicilor.
Diferența între arest la domiciliu și controlul judiciar
Controlul judiciar este o măsură asociată celor care nu privează persoana în cauză de libertate, conform Codului de procedură penală.
Obligațiile standard ale inculpatului sunt să anunțe instanța care a luat hotărârea dacă își schimbă domiciliul, să se prezinte în fața procurorilor or a instanței de câte ori îi este solicitat și să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform unui program.
Instanța care a luat măsura poate dispune însă măsuri suplimentare, precum interdicția de a părăsi p anumită localitate / țara, purtarea unui sistem electronic de supraveghere, interzicerea deținerii de arme, sau cea de participare la adunări publice.
În schimb, arestul la domiciliu este o măsură care privează inculpatul de libertate, fiind încadrată ca gravitate între controlul judiciar și arestul preventiv, conform procedurilor penale în vigoare.
Acuzați de organizarea unui grup infracțional, trafic de persoane și viol
Fraţii Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi două tinere complice (Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel) au fost trimişi în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie.
Cei patru sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost pe site-uri de profil.
Mai exact, acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, lovire sau alte violenţe şi instigare la această infracţiuni, subliniază Agerpres.
Conform DIICOT, infracţiunea de trafic de persoane ar fi fost comisă atât pe teritoriul României, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.
Ce metodă foloseau
„Persoanele vătămate au fost recrutate de cetăţenii străini, prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a întemeia o relaţie de căsătorie/concubinaj şi existenţa unor sentimente reale de iubire (metoda loverboy)”, notează procurorii DIICOT.
Persoanele în cauză au fost ulterior transportate şi adăpostite în imobile din judeţul Ilfov. Acolo, prin exercitarea de acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului.
În cauză au fost identificate șapte persoane vătămate, supuse la exploatare sexuală, iar trei dintre ele s-au constituit parte civilă în dosar.
Cu privire la infracţiunea de viol, anchetatorii au spus că, în luna martie 2022, o persoană vătămată ar fi fost constrânsă de unul dintre bărbaţi, prin exercitarea de violenţe fizice şi presiuni psihice, să întreţină în mod repetat relaţii sexuale.
