Intervenția surprinzătoare a Băncii Centrale a Rusiei din 21 iulie, prin care a majorat rata dobânzii cu un punct procentual, dublu față de creșterea așteptată, ar fi trebuit să susțină rubla, aflată în scădere încă din decembrie.
Cu toate acestea, moneda rusească a continuat să se prăbușească față de dolarul american în următoarele trei săptămâni și a atins nivelul psihologic de 100 ruble pentru un dolar, pe 14 august. Rata dobânzii a fost majorată de urgență a doua zi, cu 3,5 puncte procentuale, până la 12%.
Cea mai recentă cădere a rublei vine chiar dacă petrolul, principala sursă de venituri în valută a Rusiei, are prețuri mai mari. Prețurile mai mari ale petrolului și rubla puternică au mers adesea mână în mână, dar nu și de data aceasta. Războiul pornit de Rusia în Ucraina a deformat economia țării, împingând rubla pe un teren minat.
Există o criză de încredere în rublă
„Există o criză de încredere în rublă”, spune Serghei Aleksașenko, un fost director al băncii centrale ruse, critic vocal al Kremlinului, într-o postare online după majorarea dobânzii din 15 august. El e de părere că majorările de dobândă vor avea un impact redus asupra monedei.
Declinul continuu al rublei, de luni de zile, vine pe fondul războiului din Ucraina, unde forțele Rusiei au obținut puține câștiguri din primele luni după invazie și se confruntă cu o contraofensivă ucraineană în est și sud.
Rezistența acerbă a Ucrainei forțează Rusia să crească cheltuielile militare. Sancțiunile occidentale afectează veniturile din exportul de energie și creează un deficit bugetar mare care, la rândul lui, pune presiune pe cursul de schimb al rublei.
Între timp, cererea industrială și de consum din Rusia pentru mașini, tehnologie și alte bunuri importate a crescut, stimulând cererea de dolari și euro care sunt mai greu de găsit.
Slăbiciunea rublei îl pune pe președintele Vladimir Putin într-o situație dificilă, spun economiștii. El trebuie să țină în frâu cheltuielile dacă vrea să îmblânzească inflația și să stabilizeze rubla.
Dar Putin a semnalat în repetate rânduri că intenționează să mențină invazia pe termen nelimitat, iar următoarele alegeri prezidențiale sunt în martie. Putin va câștiga cu siguranță dacă va candida, datorită controlului Kremlinului asupra politicii și presei.
Există o luptă între ambițiile militare ale președintelui Putin și obiectivele Băncii Centrale.
Cu toate acestea, el trebuie să-și consolideze imaginea afectată de revolta scurtă, dar jenantă, a grupului de mercenari Wagner din iunie și de eșecurile continue din război.
Prin urmare, e puțin probabil ca el să reducă cheltuielile militare sau sociale într-un mod semnificativ, ceea ce lasă Banca Centrală să se descurce cu sarcina de a proteja rubla.
„Există o luptă între ambițiile militare ale președintelui Putin, pe de o parte, și obiectivele Băncii Centrale și ale ministerului de finanțe, pe de altă parte", spune Liam Peach, economist la firma de cercetare Capital Economics din Londra.
Această dispută a devenit vizibilă înainte de creșterea bruscă a dobânzii și semnalează tensiuni în interiorul elitei conducătoare privind mersul economiei și al societății, pe măsură ce războiul se prelungește.
Într-un editorial publicat de agenția de știri de stat TASS pe 14 august, consilierul economic al lui Putin, Maksim Oreshkin, a atacat Banca Centrală, fără a numi de fapt banca sau șeful acesteia, Elvira Nabiullina, și a afirmat că slăbirea rublei și accelerarea inflației este cauzată de politica monetară „moale”.
Elvira Nabiullina, un specialist foarte respectat în străinătate, creditată cu limitarea daunelor aduse economiei Rusiei, a spus că declinul comerțului exterior e principala cauză a slăbiciunii rublei. Ea a mai arătat că majorarea cheltuielilor de stat și lipsa forței de muncă generată de război au alimentat inflația. Experții sunt de acord cu ea în această dezbatere.
Cu toate acestea, sarcina Nabiullinei nu va fi ușoară. Occidentul a înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale băncii centrale ruse, a oprit investițiile în țară și a pus un plafon de preț pentru exporturile rusești de petrol.
Toate aceste măsuri limitează capacitatea factorilor de decizie politică de a sprijini rubla, spune Liam Peach.
În perioadele de slăbiciune a monedei de dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei și a sancțiunilor care au urmat, Banca Centrală a putut vinde miliarde de dolari în rezerve valutare pentru a susține rubla.
Peach spune însă că riscurile la adresa stabilității economice a Rusiei se materializează mai repede decât a anticipat. El se așteaptă acum ca Banca Centrală să majoreze rata dobânzii cu încă 2 puncte procentuale până sfârșitul anului, aducând-o la 14%.
Dobânzile mai mari limitează creditele luate de companii și persoane, ceea ce frânează inflația și fac din depozitele la bănci o investiție atractivă.
„Următoarele câteva luni vor fi probabil caracterizate de noi scăderi ale rublei, de rate mai mari ale inflației și de dobânzi mult mai mari", spune Liam Peach.
„Regulile normale nu se aplică”
Chris Weafer, fondatorul Macro-Advisory, o firmă de consultanță care se concentrează pe țările din fosta Uniune Sovietică, a declarat pentru RFE/RL că rubla slabă nu este un semn prevestitor al unei crize financiare iminente, „pentru că e o monedă controlată într-o economie controlată. Normele obișnuite nu se aplică."
Rubla a fost o monedă liberă, cu valoare determinată de piață, înainte de invazia din februarie 2022. Banca Centrală a început să gestioneze cursul din martie 2022, când Occidentul a impus sancțiuni financiare ample asupra țării, mai spune Chris Weafer.
El adaugă că Banca Centrală și ministerul de Finanțe au slăbit voit rubla pentru a ajuta la reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, „au lăsat-o lăsat să alunece prea departe” și acum au primit instrucțiuni „de sus” să o aducă înapoi.
Rubla era la un maxim al ultimilor șapte ani, de la 53 ruble pentru un dolar, în iunie 2022. Creșterea prețurilor la petrol și gaze a generat un câștig valutar neașteptat, chiar în momentul în care importurile s-au prăbușit din cauza sancțiunilor occidentale.
Bugetul Rusiei încasează mai multe venituri fiscale în ruble de la exportatori atunci când cursul de schimb al rublei este mai mic în raport cu dolarul. Dar o scădere bruscă în raport cu alte valute duce la o accelerare a inflației, pentru că importurile devin mai scumpe în ruble.
Moneda rusă a scăzut cu 30% în acest an și cu aproape jumătate de la momentul de vârf consemnat în iunie 2022, pe măsură ce veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut, iar importurile au crescut.
Chris Weafer spune că majorarea dobânzii din 15 august a fost menită să trimită un mesaj că „Banca Centrală deține controlul și dorește ca rubla să-și revină”.
Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics din Marea Britanie, a declarat pentru RFE/RL că Banca Centrală ar putea fi nevoită să recurgă la controlul capitalului pentru a stabiliza rubla. Ea a spus că banca ar putea forța exportatorii să-și vândă valuta străină sau să limiteze cantitatea de valută străină pe care cetățenii o pot trimite în străinătate.
„Inadvertențe” și factori sezonieri
Vladimir Putin a avut o ședință pe 16 august cu oficialii ministerului de Finanțe pentru a discuta despre impunerea controlului asupra capitalului, relatează Financial Times.
Rușii au transferat 43 de miliarde de dolari în bănci din străinătate, în principal Armenia, Georgia și Kazahstan, între ianuarie 2022 și mai 2023, potrivit unui raport al Aleksandrei Prokopenko, fost consilier la Banca Centrală rusă, acum cercetător la Centrul Eurasia Carnegie Rusia din Berlin.
Tatiana Orlova de la Oxford Economics afirmă însă că există și alți factori care afectează rubla, inclusiv nepotrivirea dintre monedele străine pe care Rusia le primește pentru exporturi și valuta străină de care are nevoie pentru importuri, un fenomen generat de sancțiunile occidentale.
Exportatorii ruși au rupii, dar nimeni nu le vrea, câtă vreme importatorii au nevoie de euro și dolari.
De când Occidentul a impus sancțiuni pentru exporturile de energie ale Rusiei, Moscova a trebuit să redirecționeze exporturile către Asia, inclusiv către China și India.
Astfel, Rusia primește ruble, yuani chinezești și rupii indiene pentru vânzările sale, în loc de dolari americani. Însă companiile rusești au în continuare nevoie de dolari și euro pentru a importa echipamente, tehnologii și bunuri de consum.
„Exportatorii ruși ajung să aibă rupii, dar nimeni nu le vrea, câtă vreme importatorii au nevoie de euro și dolari”, spune Orlova.
„Astfel, toate aceste inadvertențe contribuie la declinul monedei.”
Sunt, de asemenea, și factori sezonieri care au dus la căderea rublei. Rușii cumpără valute străine înainte de vacanța de vară în străinătate, spune ea, fenomen care se va opri în curând.
Orlova adaugă că rubla este acum subevaluată și spune că o valoare corectă ar fi de aproximativ 85 de ruble pentru un dolar.
Rubla s-a întărit la 95 față de dolar pe 16 august, în urma majorării ratei dobânzii și a discuțiilor despre controlul capitalului.
Putin ar putea reuși să iasă din impasul economic în care se află, dacă prețurile actuale ale petrolului se mențin sau cresc în continuare, spune Chris Weafer. El adaugă că Rusia vinde acum în Asia petrol cu peste 70 de dolari pe baril, peste plafonul de preț impus de Occident, de 60 de dolari.
"Dacă ceva nu se deteriorează, bugetul Rusiei va avea o performanță mult mai bună în a doua jumătate a anului decât în prima jumătate, iar Kremlinul va avea destui bani", e de părere expertul de la Macro-Advisory.
