Deteriorarea economiei a servit ca o completare puternică, chiar dacă subapreciată, a peisajului politic în deteriorare cu care se confruntă Vladimir Putin, scriu, într-un articol de opinie pentru Foreign Policy, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de management şi decan asociat la Yale School of Management (SUA), şi Steven Tian, director de cercetare la Yale Chief Executive Leadership Institute.
Optimismul privind economia Rusiei se bazează pe datele incomplete ale Kremlinului
Experții au analizat informații și date private din limba rusă, incluzându-le pe cele legate de consum, verificate din mai multe surse. De asemenea, au fost luate în considerare rapoarte de la partenerii comerciali internaționali ai Rusiei și extrase din datele furnizate de operatorii de transport maritim.
Datele puse la dispoziție de studiul celor de la Yale sunt cu atât mai importante cu cât informațiile economice publicate de Kremlin sunt tot mai filtrate - parţiale şi incomplete, eliminând în mod selectiv valorile nefavorabile.
Guvernul rus a reţinut progresiv de la publicare un număr tot mai mare de statistici-cheie care, înainte de război, erau actualizate lunar, inclusiv toate datele despre comerţul exterior.
Printre acestea se numără:
- statisticile referitoare la exporturi şi importuri, în special cu Europa; date privind producţia lunară de petrol şi gaze;
- cantităţi de export de mărfuri;
- intrările şi ieşirile de capital;
- situaţiile financiare ale marilor companii, care erau publicate în mod obligatoriu de către acestea;
- datele de bază monetară ale băncii centrale;
- date privind investiţiile străine directe;
- date privind împrumuturile şi iniţierea împrumuturilor;
- alte date legate de disponibilitatea creditului.
Chiar şi Rosaiaţia, agenţia federală rusă de transport aerian, a încetat brusc să publice date despre volumele de pasageri ale companiilor aeriene şi ale aeroporturilor.
Sancțiunile au paralizat catastrofal economia rusă
Datele din raportul de la Yale, publicat pe platforma Social Science Research Network, arată o paralizare a economiei Rusiei.
Astfel, importurile Rusiei de gaze spre UE au căzut de la 12 miliarde de mc în iunie 2021, la 10 miliarde de mc în februarie 2022 până la 4,5 miliarde de mc în iunie 2022. Acestea au fost depășite de importurile de gaze lichefiate din SUA, cu 5,5 miliarde de mc.
China este mult mai importantă pentru Rusia, decât invers, ceea ce demontează teoria vehiculată de Moscova că va putea suplini exporturile, nu doar de gaze, către Europa cu cele către China.
Datele arată că schimburile dintre cele două țări sunt asimetrice. Importurile Rusiei din China sunt uriașe (China este pe primul loc în topul țărilor de unde Moscova importă) - 72,68 miliarde de dolari în 2021, pe când în topul țărilor unde China exportă, Rusia se află de-abia pe locul 11 (pe primul loc sunt SUA, unde Beijingul a exportat produse de 506 miliarde de dolari).
Retragerile a peste 1.000 de firme străine din Rusia și sancțiunile occidentale produc un adevărat cataclism în economia Rusiei, potrivit studiului.
Moscova a pierdut în cinci luni companii străine care au reprezentat 40% din PIB-ul său, inversând aproape toate cele trei decenii de investiții străine.
Raportul arată că sancțiunile occidentale paralizează în mod catastrofal economia Rusiei, mult mai mult decât o arată Vladimir Putin și propaganda Kremlinului.
FMI spune că economia Rusiei se descurcă mai bine decât era de așteptat
Economia Rusiei pare să treacă peste furtuna sancțiunilor impuse de Occident mai bine decât se aștepta, deoarece beneficiază de prețurile ridicate la energie, susține FMI.
Galerie foto | Rusia continuă atacurile în portul strategic Odesa, în ciuda acordului de la Istanbul
Sancțiunile au fost menite să rupă Rusia de sistemul financiar global și să blocheze fondurile de care dispune Moscova pentru a finanța războiul.
În ultima ediție a raportului World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional, estimarea PIB-ului Rusiei pentru acest an a fost îmbunătățită cu 2,5 puncte procentuale, deși se așteaptă în continuare ca economia sa să se contracte cu 6%.
„Aceasta este încă o recesiune destul de considerabilă în Rusia în 2022", a declarat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, într-un interviu acordat agenției de presă AFP.
Specialiștii de la Yale contrazic FMI
Primele concluzii ale raportului economiștilor de la Universitatea Yale din SUA apreciază însă că producția internă a Rusiei a ajuns într-un blocaj complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute, ce a condus la creșterea prețurilor și la îngrijorarea consumatorilor.
Poziția strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă cu pierderea piețelor sale principale și cu provocări abrupte în executarea unei „pivotări spre Asia”, cu exporturi nefungibile, cum ar fi gazele, arată experții.
Importurile Rusiei s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari legate de asigurarea de piese și tehnologii esențiale de la partenerii occidentali.
Cele 9 mituri despre economia Rusiei, demontate
Pe baza analizei, cei doi experţi de la Universitatea Yale spun că pot să demonteze nouă mituri larg răspândite, dar înşelătoare despre presupusa rezistenţă economică a Rusiei.
Mitul 1: Rusia îşi poate redirecţiona exporturile de gaze şi poate vinde în Asia în locul Europei
Putin a spus că piețele estice (din China și India etc.) le pot înlocui cu ușurință pe cele occidentale. Dar aceste afirmații nu au suport în realitate. Rusia nu poate redirecționa gazele spre Asia, deoarece mai puțin de 10% din ele sunt lichefiate și, prin urmare, ar fi necesare conducte speciale pentru a le exporta.
Marea majoritate a conductelor Rusiei merg către Europa; acele conducte, care provin din vestul Rusiei, nu pot fi conectate la o reţea separată de conducte care leagă Siberia de Est de Asia. Aceasta conţine doar 10% din capacitatea reţelei europene de conducte.
Într-adevăr, cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puţin de 10% din cele 170 de miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia în Europa. Proiectele de conducte asiatice planificate de mult, aflate în construcţie, mai au câţiva ani până la a deveni operaţionale.
Cu o conexiune limitată a conductelor către Asia, mai mult gaz rusesc rămâne în pământ. Într-adevăr, datele publicate de compania energetică de stat rusă Gazprom arată că producţia a scăzut deja cu mai mult de 35 la sută, de la an la an, în această lună. Tot şantajul energetic al lui Putin asupra Europei, liderul de la Kremlin îl face cu un cost financiar semnificativ pentru propriile sale visterii, arată studiul.
Mitul 2: Deoarece petrolul este mai fungibil decât gazul, Putin poate doar să vândă mai mult în Asia
China și India cumpără mai mult petrol rusesc, dar o fac la un preț avantajos pentru ele, cu o reducere de 35 de dolari pe baril. Datele de la Beijing arată că exporturile Chinei către Rusia au scăzut cu 50% de la începutul anului 2022 până în aprilie, de la 8,1 miliarde de dolari lunar la 3,8 miliarde de dolari.
Mai mult, petrolierelor ruseşti le ia în medie 35 de zile pentru a ajunge în Asia de Est, faţă de două până la şapte zile pentru a ajunge în Europa, motiv pentru care, istoric, doar 39% din petrolul rusesc a mers în Asia faţă de 53% cât era destinat Europei.
Nu există nicio îndoială că, după cum au prezis mulţi experţi în energie, Rusia îşi pierde statutul de superputere energetică, cu o deteriorare irevocabilă a poziţionării sale economice strategice ca fost furnizor de încredere.
Mitul 3: Rusia compensează afacerile şi importurile pierdute din Occident înlocuindu-le cu importuri din Asia
Importurile joacă un rol important în economia internă a Rusiei, constând în aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei şi, în ciuda iluziilor belicoase ale lui Putin privind autosuficienţa totală, ţara are nevoie de inputuri, piese şi tehnologie esenţiale de la partenerii comerciali ezitanţi. În ciuda existenţei unor „scurgeri persistente“ de pe lanţurile de aprovizionare, importurile ruseşti s-au prăbuşit cu peste 50% în ultimele luni.
Companiile chineze sunt mai preocupate să nu încalce sancţiunile americane decât de pierderea poziţiilor marginale pe piaţa rusă, reflectând mâna economică slabă a Rusiei cu partenerii săi comerciali globali.
Mitul 4: Consumul intern din Rusia şi sănătatea consumatorilor rămân puternice
Unele dintre sectoarele cele mai dependente de lanţurile internaţionale de aprovizionare au fost afectate de o inflaţie debilitantă în jur de 40-60%, cu volume de vânzări extrem de scăzute.
Mitul 5: Afacerile globale nu s-au retras cu adevărat din Rusia, iar retragerea afacerilor, a capitalului şi emigraţia specialiştilor sunt supraevaluate
Afacerile globale reprezintă aproximativ 12% din forţa de muncă a Rusiei (5 milioane de muncitori) şi, ca urmare a exitului multinaţionalelor, peste 1.000 de companii reprezentând aproximativ 40% din PIB-ul Rusiei şi-au redus operaţiunile în ţară.
Aceasta a inversat valoarea investiţiilor străine de trei decenii şi a susținut fuga simultană fără precedent de capital şi talent într-un exod în masă de 500.000 de persoane. Mulți dintre aceștia sunt exact muncitorii cu înaltă educaţie şi calificare tehnică pe care Rusia nu îşi permite să-i piardă.
Mitul 6: Putin are un excedent bugetar ca urmare a preţurilor ridicate la energie
Rusia este, de fapt, pe cale să înregistreze un deficit bugetar în acest an echivalent cu 2% din PIB, potrivit propriului său ministru de Finanţe – unul dintre singurele cazuri în care bugetul a fost deficitar în ultimii ani, în ciuda preţurilor ridicate la energie.
Cheltuielile nesăbuite ale lui Putin pun în mod clar sub presiune finanţele Kremlinului.
Mitul 7: Putin are sute de miliarde de dolari în fonduri pentru zile negre
Cea mai evidentă provocare cu care se confruntă fondurile pentru zile negre ale lui Putin este faptul că din rezervele sale valutare de aproximativ 600 de miliarde de dolari, acumulate din veniturile de ani de zile din petrol şi gaze, 300 de miliarde de dolari sunt îngheţate şi nu sunt la îndemâna Kremlinului, ţările aliate din Europa, SUA şi Japonia restricţionând accesul la bani.
Rezervele valutare rămase ale lui Putin scad într-un ritm alarmant, cu aproximativ 75 de miliarde de dolari de la începutul războiului.
Dacă Rusia are un deficit bugetar care necesită retragerea unei treimi din fondul său suveran, atunci când veniturile din petrol şi gaze sunt încă relativ puternice, toate semnele indică un Kremlin care ar putea rămâne fără bani mult mai repede decât se apreciază în mod convenţional.
Mitul 8: Rubla este cea mai puternică monedă din lume în acest an
Aprecierea rublei este o reflectare artificială a controlului fără precedent, draconic, al capitalului. Restricţiile fac imposibil pentru orice rus să cumpere în mod legal dolari sau chiar să acceseze majoritatea depozitelor în dolari, în timp ce umflă artificial cererea prin achiziţii forţate de către marii exportatori – toate acestea rămân în mare parte în vigoare astăzi.
Chiar şi Banca Rusiei a recunoscut că cursul de schimb este mai degrabă o reflectare a politicilor guvernamentale şi o expresie directă a balanţei comerciale a ţării, şi nu a pieţelor libere pe care se tranzacţionează lichidităţi valutare.
Mitul 9: Implementarea sancţiunilor şi retragerea companiilor străine de pe piaţa rusă de afaceri sunt acum în mare măsură realizate şi nu mai este nevoie de presiune economică
Economia Rusiei a fost grav afectată, dar plecarea companiilor şi sancţiunile aplicate împotriva Rusiei sunt incomplete. Chiar şi cu deteriorarea poziţionării exporturilor Rusiei, aceasta continuă să atragă prea multe venituri din petrol şi gaze, din excluderea sancţiunilor, care susţin cheltuielile interne extravagante ale lui Putin şi ascund slăbiciunile economice structurale.
Privind în perspectivă, nu există nicio cale de ieşire din izolarea economică pentru Rusia, atâta timp cât ţările aliate rămân unite în menţinerea şi creşterea presiunii de sancţiuni împotriva Moscovei.
